3,048 matches
-
Când te simți pe drum pierdută- Pășești oare pe drumul cel bun? Întotdeauna ne-ntrebăm de ce Ni se întâmplă numai rele, Ne poticnim și pentru ce? Când am putea trece de ele. Nu alergăm deloc spre viitor, Mereu dorim a răscoli trecutul; Dorim acel lucru amăgitor, Și nici în dar nu vrem un altul. Parcă orbirea ne-a scos ochii Și de auzit nu reușim nimic! Noi vrem să ne înfigem colții Chiar și-n cel mai bun amic. Oamenii se
CAPĂT DE DRUM de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361959_a_363288]
-
I do? the third day, my sky will hurt! [9] MĂ CHEAMĂ Mă chema cineva? Am vreo vină? Mă fac precum un fluture peste creangă virgina. Mă strigă în vis călărețul cu armura Dar eu am o frunză pe gură. Răscolesc în neștire cenușă unei iubiri trecătoare învelita în praf de argint pe marginea unui cuib de privighetoare. Așa va rămâne în iriși precum se cuvine un câmp înflorit al zânei stăpâne. [9] CALLING ME Is someone calling me? Did I
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
a ploilor se zvârcolesc amintirile și văd mereu brațele pline de iarbă ale copiilor cu ochii din flacăra nopților de tabără. din ele sar scânteile și lumina aceea mă sfidează când accept întunericul limbilor de pământ din inimile orbilor. mă răscolește timpul ăsta fără adăpost. mereu mereu mă ridic din târâre comoda târâre printre limanuri false. încerc să-mi arcuiesc fiecare vertebră a coloanei când privesc ceramica ridicându-și fibra vie din palmele artistului. îi gust cu privirea viața aroma îmbătătoare
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
și te încadrează perfect în decor, făcând din tine un participant activ la acțiune. Hallelujah, povestea unui profesor ajuns cerșetor, nerecunoscându-se pe el însuși, este o proză scurtă intensă, de un dramatism și o tristețe care, sigur, vă va răscoli sufletele. Cremă de zahăr ars și Bețivance - una dintre cele trei povestiri autobiografice- îți descrețesc fruntea și te binedispun, fiind schițe umoristice foarte bine realizate, poate pentru că au fost scrise imediat după întâlnirea - surpriză în care autorul mărturisește că „Am
VIAȚA CA UN CAZINOU, AUTOR GEORGI CRISTU SAU CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND BEI CU NENEA IANCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365884_a_367213]
-
cu apă și-un ștergar și-i atâta lumină-n odaie, că vinul scânteiază în pahar, adevărat rubin „Aficomanul”**-așteaptă în sertar, să-l căutăm. E-ntodeauna în acelaș loc, ca să-l găsim ușor, dar noi jucăm acelaș joc sertarele le răscolim an după an Numai dorințele se schimbă. Tu dai din cap în semn că “da” orice-ași dori, orice-ași ruga cu zâmbetul din colțul gurii ivit acolo numai pentru noi. Azi nu-i „aficoman” pe lume Să mi-l aducă înapoi
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
Numai poemul rămâne. ” (Elisabeta Iosif - „Numai poemul rămâne”) În poezia LILIANEI PETCU, stările de spirit se modifică la adierea toamnei, copacul devine când semn, când simbol: „Cad frunze galbene pe trupul meu / îmi toarnă-n suflet picături de toamnă / mă răscolesc c-un foșnet arămiu și greu / făcându-mă copacul plin de taină, / îmi ruginește vorba în rostiri / ce stau în aer suspendate parcă / în vânt îmi răvășește gândul plin, / de toamne ce au mai trecut odată” (Liliana Petcu - „Copacul”) Timpul
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
ai mai scris tremurând o pagină în jurnalul visurilor tale, pentru că, poate în ziua respectivă ai jonglat cu o manevră periculoasă, ce ar fi putut să-ți aducă sfârșitul, de care știai doar tu și partenerul tău, ce gânduri te răscoleau? - Greu de spus! Să fii conștient că era cât pe ce să te alături Escadrilei din Ceruri, nu este tocmai relaxant. Să știi că ai fost agățat de streașina fricii chiar și pentru câteva momente este ca și cum bucăți din trup
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
a trimis stolurile de fluturi să mă mângâie, rebele, și a transformat fiecare lac într-o oglindă din care chipul luminii să mă privească și să-mi facă florile speranțelor să înflorească! Privind cum lacrimile gândurilor mele se preling și răscolesc prea des oceanele de vise, muzica pământului s-a ridicat în mine cu note care ning și-a prins a-mi umple venele proscrise forțându-le să miște-n ritmuri noi, spre armonie și să ajungă până-n pământeasca simetrie! Simțind
EXERCIŢII DE ECHILIBRU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366040_a_367369]
-
în această parte opusă a globului? Pentru că, deși aflați la o asemenea distanță, comunitatea românilor din Noua Zeelandă ține viu spiritul tradițiilor românești, moștenire ce au purtat-o și o poartă în suflet afișând-o de câte ori dorul de meleagurile străbune le răscolește amintirile. De ceva vreme, mai precis de aproape nouă ani, mă ocup, împreuna un cu un colectiv de colegi din Slatina de conservarea și promovarea tradițiilor culturale din județul Olt. La început, ca orice novice, nu am dat mare importanță
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
în această parte opusă a globului? Pentru că, deși aflați la o asemenea distanță, comunitatea românilor din Noua Zeelandă ține viu spiritul tradițiilor românești, moștenire ce au purtat-o și o poartă în suflet afișând-o de câte ori dorul de meleagurile străbune le răscolește amintirile.De ceva vreme, mai precis de aproape nouă ani, mă ocup, împreuna un cu un colectiv de colegi din Slatina de conservarea și promovarea tradițiilor culturale din județul Olt. La început, ca orice novice, nu am dat mare importanță
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]
-
-l readuce pe poziția de dinainte trece peste alte posturi emise pe alte lungimi de undă. Brusc, încăperea este inundată de glasurile unui cor de copii făcându-se auzită compoziția lui Horia Moculescu pe textul lui Mihai Maximilian. Cântecul îl răscolește, de fiecare dată, pe învățător: „ Suntem copii, de acum vom fi Plini de uimire, plini de iubire Cu ochii vă urmărim Știm de pe acum ce ne așterneți la drum Nenumărate flori și palate Să avem noi mâine aur și pâine
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
a stat claustrat în casă două zile și două nopți, fără să mănânce, citindu-l pe nerăsuflate. De altfel și eu la citirea romanului ,, Cel mai iubit dinte pământeni” am rămas cu un mare gol în suflet, cartea aceasta mă răscolise atât de mult încât câteva zile îmi tăiase apetitul. Întrebări stranii îmi sunau în cap: ce-i omul pe pământ? încotro merge specia umană? ce-i dragostea, acest sentiment straniu care ne cucerește pe toți? ce-i femeia? ce-i
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
scântei Pe-o tandră amintire. Vino! Îmi șoptești ... Turburatoarea-mi suflare O las să-mi treacă prin noapte, mirat Privirea ta naște în clipele dulci Fiorul unui strigăt curat. Apoi, Și-o vorbă va face, deodată, lumină Cu sunete calde răscolind privirea ... Într-o noapte cu stele și lună plină Ne amețește, tăcută, iubirea . Referință Bibliografică: VINO / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1255, Anul IV, 08 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate
VINO de LIA RUSE în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365446_a_366775]
-
dorește Tristețea și jalea din noi, s-o îngroape. La ceruri privesc cu gând îndoliat Pe tine te zăresc, blajin, duios și simplu. Lacrima o-ntreb, de ce s-a întâmplat...? De ce ești acum sus...la acel Templu? Aduceri aminte îmi răscolesc în suflet Viața ta s-a stins, dar sufletul mă vede... Imi ocrotești de sus al vieții mele umblet.. Odat' te voi urma spre îngeri și voi crede In Regăsirea...de apoi Referință Bibliografică: Regăsirea ...de apoi / Doina Theiss : Confluențe
REGĂSIREA ...DE APOI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365127_a_366456]
-
decât împreună. Oricât ar fi de dureros, trebuie să acceptăm ideea că sublimul vieții îl dă moartea, că numai moartea este cea care dă sens vieții: „Nu știu dacă-i loc a spune,/ Dar trecând Văii hotarul,/ Plânsetele, din genune,/ Răscoliră călindarul,/ Dându-i clar a înțelege/ - Precum zânelor măiestre -/ Că acolo unde-i lege/ Nu-i tocmeală, nici sechestre." Tulburătoarea temă a perceperii timpului, ne stârnește o profundă admirație pentru omul nostru simplu, temă pusă în discuție cu mult înainte
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
geam Gemea adânc, Din toate așteptările... Până târziu fereastra Rămânea goală de venirea ta. Noaptea, rămasă singură, Se plictisea sihastra. Venea la mine -n pat, Eu, aprindeam candela. Ca o țigancă zornăindu-și grele Brățările, Inima, cu ochii pe geam Răscolea căutându-te, Zorile... Sângerau în cătina de pe deal Și tremurau, Ca roua de metal. NOAPTE ALBĂ în livada cu meri noaptea a venit în rochie de mireasă logodnă cu visul m-au invitat la agapă dar bucuria din mine un
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
ceva. - Ce anume? - Am văzut pe front ce le făceau nemții comuniștilor ruși; îi puneau în genunchi și îi împușcau în ceafă, fără nici o judecată. - Pe front? - Eram în spatele liniei frontului; nemții erau sabotați. De fiecare dată când se întâmpla răscoleau ținutul. - Căutau partizani? - Erau sabotați de civili; îi luau din case ca din oală, aveau informatorii lor. - Cum de ai putut să lași să se întâmple așa ceva; să privești cum erau executați?... - As fi fost împușcat și eu. Erau dușmanii
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
nimic. Olga trăia numai pentru sex și se comporta ca atare; fiecare se aprinde de dorință din când în când dar Olga era o flacără vie. Nu se putea să nu-l tulbure și pe Albert, ba mai mult, îl răscolea pur și simplu, atât la propriu cât și la figurat. Dimineața când erau aduse, în remorca pentru care normele rutiere interziceau transportul persoanelor, Albert le ajuta să coboare. De fiecare dată mâna Olgăi făcea ravagii. La început roșea, rușinându-se
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
932 din 20 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Pe luciul apei dezlănțuite aleargă al dorului meu avânt Cu aripa timpului larg deschisă, planează pe vânt... Destramă iar norii de lacrimi fără un strop de cuvânt... Și-nalță furtuni de trăire, răscolind al serii pământ. Gonește sălbatic în pustiul color Fornăie-n nările apusului dojenitor Împarte adâncul mistuitor Și cântă... acum tânguitor... Pe tâmple-mi se strânge sudoare de vise, în rânduri... Tălpile-mi ard, copleșite de ropot de gânduri... Dar știu
ROPOT DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365265_a_366594]
-
se vor face cercetări, doar că au intrat niște hoți, care ne au jefuit și m au bătut, apoi au dat foc castelului. Nu le am văzut fețele deoarece purtau măști. Îți spun asta, fiindcă nu vreau să mi se răscolească trecutul și, oricum, foștii mei tovarăși cred că sunt în drum spre aeroport și vor părăsi țara. Sunt foarte periculoși și este mai bine să creadă că suntem morți. Avem destui bani să plecăm de aici și să ne stabilim
ILUZII DE FEMEIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364784_a_366113]
-
internaționale. Subliniem faptul că volumul “Un strop de veșnicie “, publicat într-un mare tiraj, este considerat pe siteurile librăriilor din București un best-seller.Fiindcă ” Fiecare cuvânt din cartea Titinei Nica Țene are o țintă sigură care ori mângâie sau doare, răscolește, iti stârnește amintiri, te bucură sau te cutremura ... și toate la un loc ne dau o stare de bine, ne învăluie în haină strălucitoare a bucuriei de a trăi ... “(Dora Alină Romanescu în “Armonii culturale “ ). Având judecată gravitații și o
APARIŢIE EDITORIALĂ-UN STROP DE VEŞNICIE, POEZII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364887_a_366216]
-
se îndepărtează prea mult de realitate, deseori întâmpină rezistența receptorilor consumatori. 3. Cum se apreciază opera de artă? Citind o carte, privind un tablou ori ascultând acordurile unei melodii, dacă respectivele creații au valoare artistică, simți instinctiv cum emoția te răscolește. O operă de artă se adresează în egală măsură inimii și minții. Receptarea operei de artă, atât în ceea ce privește latura intelectivă, cât și cea emoțional-estetică (muzica deține un plus de vrajă față de celelalte arte), presupune din partea receptorului o amplă și profundă
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
emoție și de nostalgie, de regretul că această mare sărbătoare se va termina, asemenea focului de tabără ce se va fi stins, într-un târziu, în memoria tuturor celor prezenți. Dar rămâne, pentru cititor, DORUL de aceste meleaguri bucovinene, dor răscolit de autorul însuși, prin cartea de față. Autor, Prof. Petronela Angheluță, - Ruginoasa, Iași P.S. Cu alese gânduri, transmit și pe această cale mulțumirile mele autoarei acestei cronici, pe care o socotesc a fi emoționantă, limpede și extrem de obiectivă! Marian Malciu
DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364971_a_366300]
-
felul de filme și informații mass media spun lumii că arta se măsoară în cotații ale caselor de licitații, că e valoros numai ce costă mulți bani, ignorându-se (voit sau din neștiința) rostul ei primordial, acela de a ne răscoli ființă în alt sens decât cel material. Prin poezia să, Mariana Gurza opune curajos latura spirituală celei materiale, „realizării” facile prin materialul/financiarul acestor timpuri dezaxate. De vom privi și partea spirituală - depinde doar de noi. De nu, putem spune
DE CE MARIANA GURZA ? – WHY MARIANA GURZA ? de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364987_a_366316]
-
o liană, rezemându-și capul pe umărul lui. El a încrucișat mâna peste a ei și i-a cuprins posesiv mijlocul, sărutând-o pe păr. Când a auzit: “Andrei, mă enervezi!”, Maria Mireanu a tresărit. Parcă și timbrul vocii o răscolise un pic. Au început s-o năpădească amintirile, de parcă ar fi fost chemate anume. Cu opt veri în urmă, într-un loc dătător de speranță, unde unele persoane căutau sănătate cu dramul, ea auzise foarte des expresia: “Andrei, mă enervezi
FRAGMENT DIN ROMANUL VERA DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364977_a_366306]