968 matches
-
-o și s-a Întors la Stroești, unde-l chema destinul. În această atmosferă de sfârșit de secol al XIX-lea și Început al celui de-al XX-lea și-a crescut Dumitrache Geor gescu toți copiii. Nu au fost răsfățații sorții, dar au cunoscut o diversitate de oameni, idei și situații. Îi ducea la circ, la spec tacole, Îi lua prin Cișmigiul din vecinătatea casei, dar Îi punea și la muncă, iar de multe ori cunoșteau lipsurile. La Întrebarea pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Constantin D. Beldie, fratele mai mare al Lucreției, a fost un prieten intim al lui Mircea Florian și coleg de liceu cu acesta, căruia Îi spunea afectuos „Prințul“. Costică a avut o copilărie frumoasă, fiind primul copil și cel mai răsfățat. A fost dat la Kleinkindergarten și, În același timp, primea lecții de germană, franceză și engleză acasă, de la profesori special angajați de tatăl său. A urmat o școală de dans, apoi o școală de velocipedie din bulevard. Era copilul mahalalei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar mă amuză la nebunie. Nu mai poți spune acum că nu te-am trecut prin gama tuturor dezmierdărilor. Haide, fă puțin sluji și nu mai râde, javră!“ Finalul este la fel de intim: „Poate am să ațipesc. Noapte bună. Pa, javră răsfățată, Cora. Bună dimineața, Beldie. E atât de frig acum de tremur toată. Lumea se deșteaptă și devine gentilă. N-aibi nici o grije.“ Scrisoarea din Timișoara, datată 9 august 1922, a fost publicată fără Început și sfârșit: „Măgarule de Beldișor, Poate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
făcut-o din cauza lui Beldie. Eu nu cred; el era Însurat și avea și un băiat. Nu știu cât de departe au mers relațiile dintre ei, dar se simpatizau. Beldie era ironic, făcea Înțepături, dar era foarte sensibil. De altfel, Cora era răsfățata redacției noastre. Avea și un frate constructor. Noi o porecleam Missmireu. Am fost toată redacția la Cimitirul Bellu la Înmormântarea ei; Beldie plângea atunci, dar era cu brațele pe umerii a două iubite ale lui. Îi plă ceau femeile și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce să-i reproșez lui Lazarus - deși susține că mi-e prieten, că e îngerul meu păzitor, pe mine nu m-a lăsat niciodată să ating cartea fermecată, cartea vie, cum o numește el! Îmi iau o înfățișare de copil răsfățat și-i strig (sunt conștient că acum iar mă comport ca unul din lumea oamenilor, nu din lumea îngerilor, unde sper că am intrat...): -Lazarus, ce fel de prieten ești tu, dacă până acum niciodată nu mi-ai îngăduit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
iubire. Indiferent că împărtășeau sau nu această ideologie de martir cu privire la viață, femeile din jurul meu, de la bunici și mătuși până la prietenele mamei sau vecinele de la bloc, cădeau la pace și unanimitate când venea vorba despre „crucea căsniciei“, indiferent cât de răsfățate sau de iubite păreau. Eram la liceu deja când gazda mea din clasa a zecea mi-a spus că, dacă ar fi știut ce bine e să fii măritată, s-ar fi căsătorit din clasa a doua, lucru care m-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
că, dacă ar fi știut ce bine e să fii măritată, s-ar fi căsătorit din clasa a doua, lucru care m-a obligat să reconsider tot ce gândisem până atunci despre acest subiect. Conceptul de soție care e mai răsfățată așa decât fusese ca fată în casa părinților săi mi se părea oximoronic. Ajunsesem în această familie caldă și generoasă după ce, în clasa a noua, am stat la internatul liceului, din credința părinților mei că, în compania unor tineri la fel de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
tare simpatic (toate femeile din sat îi zîmbeau și-l cunoș teau - era doar nepotu lu’ doamna Bădescu, fostă învățătoare) și avea o soră mai mică, de numai doi anișori. Bineînțeles că nu o suporta pe surioară, pentru că era prea răsfățată, părinții îi făceau toate voile și mînca găinaț cînd era lăsată liberă prin curte. Da, mînca găinaț ; și din cele întă rite și rotunde, pe care le ronțăia ca pe niște bezele reușite, și din cele apoase - cînd se spîrcîiau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prietenie durabilă, dacă nu indestructibilă. Dar o împrejurare ne-a apropiat pentru un timp și ne-a făcut prieteni. De mulți ani exista la Iași o societate studențească "Solidaritatea". Ca toate asociațiile de tineri și mai cu seamă de tineri răsfățați, cum sunt (mai exact "cum au fost odată") studenții noștri, "Solidaritatea" aceasta se afirma cu oarecare turbulență (deși, față de "centrele" și "subcentrele" de azi, vechea asociație de la Iași ar putea fi socotită, azi, ca o reuniune de îngeri). Felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cercul destul de întins al relațiilor mele; lângă care m-am găsit adeseori alături, în credințele și în acțiunile noastre și care, dacă n-a realizat tot ce ne-a lăsat să sperăm, e că nici n-a fost vreodată un răsfățat al soartei și al oamenilor. Nu pot iarăși trece cu vederea pe gingașul Gheorghe din Moldova (Chernbach), pe spiritualul Giordano, pe sensibilul Botez-Gordon, pe glumețul Eustrat Calognomo. Nici pe foștii mei profesori, Burlă, Filipide, Brandia, Castano, Paul, Lucescu, Hogaș, părintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pământ. Distanța dintre ei dispăruse odată cu demonii dintre ei. Ochii ei mari, expresivi și frumoși se înseninaseră căpătând naturalețe și o strălucire aparte. Era chiar foarte bine dispusă încât îi venea să țopăie de fericire. Se comportase ca o adolescentă răsfățată și apoi destul de rațională. Își iubea deopotrivă părinții și era pregătită să meargă înainte. Dar în mintea ei tânără de adolescent trăgea nădejde că într-o bună zi, mai devreme sau mai târziu, părinții ei își vor găsi un nou
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
clipe de răgaz am să-ți strig numele... Dar să lăsăm nălucirile și presupunerile astea lugubre. IV [...] Când, spune-mi, când am să te pot ține în brațe? Fixează o zi, draga mea, arată-i o acadea bătrânei tale mame răsfățate, ca ea să mai poată rezista. R[ainer] mi-a spus că s-ar putea să fii obligată să pleci de la Paris, să te duci și mai departe. Spune-le atunci americanilor de acolo să vină să mă răpească și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de tine! — Ba nu e deloc. Schițează o urmă de surâs. Trebuia să renunț de la început. — Nu! zic, un pic cam târziu. Îi iau mâna și mă simt complet neajutorată. Prin comparație cu el, mă simt extrem de protejată și de răsfățată. Eu am crescut cu sentimentul că mami și tati mă consideră cea mai importantă ființă de pe pământ; cu sentimentul că mă iubesc și că mă vor iubi mereu, orice s-ar întâmpla. Și am trăit mereu înconjurată de haloul acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cred. Salvarea mea e Luke. Care s-a apropiat extrem de calm de ea și a luat-o pe umăr, ca pe un colet. Iar acum a pornit cu ea în spate, ca un părinte care-și pune la punct odrasla răsfățată, care face scandal. — Lasă-mă jos! țipă. Săriți, oameni buni! Ajutor! Însă invitații încep să râdă. Ea îl împunge disperată pe Luke cu cizmele ei ascuțite, și el ridică din sprânceană, dar nu se oprește. — E o făcătură ordinară! urlă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
imensul și sfâșietorul dor de casă și de ai mei, cu acel teribil sentiment de înstrăinare, mă credeam la capătul lumii și nu pot descrie încă tot clocotul și zbuciumul din sufletul meu chinuit de atunci! Fusesem până atunci un răsfățat al plaiurilor natale și nu-mi mai ajungeau picioarele pentru alergătură și zbenguială, cu copii din sat, pentru ca acum să mă aflu într-o situație din care nu vedeam nici o ieșire... și mai ales eram departe de cei dragi mie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
par excellence. Premier né de la démocratie, il fut dorloté par la masse.” „Operele romantice sunt primele - de la inventarea tiparului - care au beneficiat de mari tiraje. Romantismul a fost stilul popular prin excelență. Întâiul născut al democrației, el a fost copilul răsfățat al maselor.” (trad. mea, A.M.) Acest stil popular se acordă cu un anumit tip de discurs care se recunoaște în epocă prin exces, prin structura hiper- trofiată, hiperbolizantă. Y Gasset remarcă însă mișcarea de recul, cea care atrage artistul modern
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care venise cu un grup de prieteni (asemănător cu cel al nostru) să petreacă vara. Grupurile noastre s-au unit și noi doi am început o poveste nebună de iubire, în scurt timp devenind cea mai frumoasă pereche de îndrăgostiți, răsfățați fiind de toată lumea. Atunci s-a zămislit primul rod al dragostei noastre, „sora cea mare” pe care, după ce s-a născut, am târât-o după noi peste tot. Nu ne-am prea ocupat de ea, nedorind să renunțăm la plăcerile
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
O“ a fost republicată În volumul Nouă povestiri (New Directions, 1947) și În Duzina lui Nabokov (Doubleday, 1958; Heinemann, 1959; Biblioteca Populară, 1959; și Penguin Books, 1960); În cea din urmă colecție am inclus și „Prima iubire“, care a devenit răsfățata antologiștilor. Deși am scris aceste capitole În succesiunea haotică reflectată În datele primelor apariții mai sus-menționate, ele au umplut perfect anumite goluri din mintea mea, care au respectat actuala succesiune a capitolelor. Această succesiune a fost stabilită În 1936, odată cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
scriitorilor mari ai Rusiei de când există literatura rusă și, devotați acestei condiții de răzvrătit după care setea lor de dreptate și de libertate tânjea la fel ca pe vremea oprimării țariste, emigranții considerau monstruos de nerusesc și subuman comportamentul autorilor răsfățați ai Uniunii Sovietice, reacția slugarnică a acelor autori față de fiecare nuanță a fiecărui decret guvernamental; căci arta prosternării se dezvolta acolo direct proporțional cu eficiența crescândă a poliției politice a lui Lenin și apoi a lui Stalin și auzul fin
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
rând pe rând, sub ochii mei. Și totuși, uneori, mă surprind gelos... * Cum s-o conving că atunci n-a fost nimic serios, că doar vanitatea mea de bărbat fără succes la femei s-a lăsat măgulită, că juna aceea răsfățată și ambițioasă mi s-a oferit aproape de la prima întâlnire, că mi se oferea mereu? Cum să devin credibil? Credibil cu adevărat, îmi dau acum seama, nu voi putea fi decât pe patul morții. Numai în acea împrejurare specială cuvintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dumnezeu și păzind Poruncile îți construiești cel mai frumos Palat în Rai. Zgârcenia depărtează omenia. Fiind cu inima rece nu vei putea încălzi altă. Nu trăi în umbră altuia că umbră dispare și tu te vezi cine ești. Un copil răsfățat nu-și iubește mama. Viitorul unui copil este opera mamei sale. Iubiți faptele nu laudele. Muncă te ferește de trei rele: plictiseală, bârfa și ispita. Filozofia mea Să gândesc bine. Să nu dau înapoi. în tot ce fac să am
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
nu apreciază prea mult țuica!!! În orice caz, Kerstin mi-a povestit mult despre tine, și ea te iubește într-adevăr foarte mult: te admiră mult. Mon Dieu, cine nu te iubește și cine nu te admiră? Ești într-adevăr răsfățată, știi, asta uneori mă înfricoșează. Ți-am citit eseul despre Istrati și mi-a încălzit inima. Ce sensibilitate extraordinară! Mă simt ca un subdezvoltat. Ce prospețime ai! Ești un miracol, mon miracle! Mâine dimineață, foarte devreme, voi zbura la Helsinki
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
religioasă după 75 de ani de blocaj spiritual prin aberația impusă ideologic de revoluția rusă. Din cele 33 de coruri participante, 11 erau din străinătate dar și coruri redutabile din fosta Uniune Sovietică. Impresia puternică produsă a impus „Camerata”, devenind răsfățată ca invitată consecutiv la alte ediții, stabilind contacte și primind invitații în multe alte țări. Mai întâi s-au primit invitații din Italia și Franța apoi s-au adăugat Spania, Belgia, Olanda, Germania ș.a. Astfel s-au scurs între timp
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ezitat, după război, el, moșierul care trăsese cale ferată până în podgoria din Dobrina, să fie, prin campanii pline de demagogie, unul din promotorii regimului antimoșieresc. Puterea de atunci l-a răsplătit, trimițându-l la Academie. I s-a întâmplat acestui răsfățat al vremii care a fost Mihai Ralea să treacă printr-o primejdie de moarte. Zăcea doborât de-o boală necunoscută căreia nici medicii apusului nici sanatoriile din Elveția nu i-au venit de hac. S-a întors prin urmare să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care îl detesta cordial pe Strauss, remarcă atunci cu voce suavă: "Numai că aceasta nu mai este cîtuși de puțin muzică, ci o necuviință...". Pe scena de la Burgtheater, bătrînul tragedian Sonnenthal, înnobilat de împărat, și faimosul său rival, Kainz, invitatul răsfățat odinioară de Ludovic al II-lea al Bavariei și de Wagner, erau aplaudați în Faustul lui Goethe și dramele lui Schiller. Publicul vienez, recunoscător actorilor săi favoriți pentru orele frumoase petrecute la teatru ascultîndu-i, continua să aplaude aceste glorii ale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]