13,830 matches
-
aer foarte hotărît. Christina aprinse aragazul și turnă apă Într-un ibric. Se mișca Încet, cu prudență față de propriile mișcări, ca un om bolnav. După ce așeză ibricul pe foc, rămase să privească fascinată de jocul flăcărilor mici de sub el, care răspîndeau o lumină albăstrie calmă, cu miros ciudat. Apoi, cînd se Întoarse din nou către Pablo, surîse cu un anumit Înțeles. — Nu mi-e frică, spuse, m-am obișnuit. Știam că ești tot aici, deși aș fi putut face să dispari
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a fi răpită și violată, trebuia să divorțeze de ea. În cele din urmă, Naggie Înțelese că În cazul ei lucrurile stăteau puțin diferit. Bill descoperise de cîteva zile că avea blenoragie. La drept vorbind, o boală venerică banală, destul de răspîndită pe insula Roland. Mai grav ar fi fost dacă era vorba de sifilis sau HIV. Ar fi preferat să-l facă să creadă că o luase În Singapore, dar Bill era de altă părere. El susținea că nici Înainte de a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aruncat la Întîmplare mucul țigării, sau cineva a lovit din Întîmplare un fier cu vreun alt fier, producînd o scînteie. CÎnd mașinile de intervenție ajunseră destul de aproape, apăru mai Întîi o flacără mică, undeva pe la jumătatea cisternei, apoi focul se răspîndi cu iuțeală, cuprinse mașina și, În cîteva clipe, jeturi de lumină țîșniră În toate părțile, spintecînd văzduhul Întunecat. Era numai Începutul. Urmă o bubuitură asurzitoare, care făcu să se cutremure pămîntul. Un imens glob de foc se ridică deasupra cîmpiei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
subiect, din punctul meu de vedere, casat, și Încă Într-o Împrejurare atît de evident inadecvată. Ca să-mi fac de lucru, zornăiam plictisit niște monede În buzunar. Pe urmă mi-am privit ceasul. Trecuse de amiază, lumina zilei În declin răspîndea un fel de spuză tulbure, cenușie, iar pe deasupra lacului pluteau fîșii suprapuse de ceață. Nici Pablo nu arăta prea sigur de sine, pășea nehotărît și schimba mereu direcția, de parcă s-ar fi rătăcit. De fapt, chiar era dezorientat. Am trecut
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
în urma lor, oase zdrobite, carne tocată, băltoace de sînge. Unde erai la momentul ăsta? se trezește să întrebe brusc Bătrînul poticnindu se parcă în ultima frază, repetîndu-și în gînd aceleași expresii, masele de manifestanți devin exasperate și măcelul sălbatic se răspîndește în oraș. Păi unde să fiu, dom’ Colonel, dacă nu la filaj, zice Poștașul cu nonșalanță de parcă totul i-ar fi intrat pe-o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă. „Pui de lei, imn gărzilor patriotice“, „Tineret pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lângă o brazdă de tufănele luând apă dintr-o cană de lut. Simțeam limba rece și amorțită plăcut. Urma o inspecție prin livada gemând de rod, ca o femeie În pragul nașterii. Iarba se culca supusă sub pașii mei și răspândea o mireasmă puternică, nedefinită, care mă amețea. Dumnezeu o luase pe mama acolo, sus În ceruri, cu gândurile ei cu tot, cu amintirile ei, cu părul ei strălucitor, cu ochii de culoarea mierii, cu iubirea ei pentru mine. Când eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un loc ferit, s-a consumat În grabă un act sexual fără istoric, fără sentimente, lucid și pervers ca Însăși natura umană. Prostituata, era o făptură subțire, cu părul blond și ochi albaștri Încercănați . Nu era frumoasă, dar delicatețea ei răspândea o undă de frumusețe și farmec. Trivialitatea unei asemenea meserii părea că nu lăsase cel puțin la exterior, În comportament, nici o urmă. Era interiorizată și deloc vulgară. Își făcea ca un elev conștiincios ,,treaba,,, primea resemnată banii, după care strecura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cine știe să o ducă departe de locul ăsta otrăvit. Un polițist Își făcea absent rondul obișnuit, fluierând și părând că nu le vede pe cele câteva prostituate, ,,la lucru,,. Când Ben a deschis portiera, fata a intrat În mașină, răspândind un miros de cafea proaspăt măcinată. Așa i s-a părut lui Ben. Cu gesturi repezi i-a descheiat șlițul pantalonilor. Ben i-a Îndepărtat calm mâinile, Încheindu-l la loc. A aprins becul din interiorul mașinii și micul comutator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
centrului de greutate spre episod și detaliu. Kawabata povestește pe o linie unică, pe un singur plan, În care evenimentele sunt nivelate sub raport valoric, iar un conflict propriu-zis nu se constituie. Elementul-cheie, momentul surpriză lipsesc, deși o tensiune difuz răspândită În text par să le cheme. Kawabata a fost fiul unui om cultivat. Deoarece a rămas singur la vârsta de trei ani, a fost separat de singura lui soră și crescut de bunici. Evenimentele tragice din copilăria lui Kawabata continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un plan din care se Înfruptă cu lăcomie. Prin ferestrele de vizavi se văd ca prin ceață siluete necunoscute, probabil virtuali cumpărători ai spațiului uriaș, gol. Am visat azi noapte un ozene care avea forma unui trup perfect de femeie. Răspândea un miros de busuioc și lumina puternic pajiștea pe care aterizase. Nu Îmi era frică de el. Aș fi vrut să-l ating, dar când am Înaintat către el a dispărut. În locul lui a rămas o vale adâncă. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ferestrei În fiecare dimineață, dar el nu poate da telefon sărmanul. El simte că-mi este drag. Era ea, sunt sigur, malefică, Împinsă de propriile instincte să mă terorizeze, să mă facă să uit leagănul În care trupușorul pruncului nostru, răspândea un miros de lapte vanilat. Era ea. Nimeni nu poate să-mi scoată asta din cap. La ora trei dupăamiază, am fost la mitingul de protest Împotriva poluării și străzile principale s-au umplut de manifestanți care purtau măști de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de 1 leu. O portocală rostogolită În mâna lui de mâna unei tinere zâmbitoare, probabil studentă la arhitectură, după teul uriaș pe care-l poartă cu sine, Încheie timpul petrecut În inima orașului. Cerșetorii concubini au plecat clătinându-se și răspândind o duhoare de urină stătută. Antoniu știe că locul lui va fi zilnic din ce În ce mai vânat. Vremea s-a Încălzit și cloșarzii ies ca muștele la soare din canalele colcăind de șobolani, din subsoluri imunde, din găoacele improvizate, ies de sub munții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de urâțire, acestui mare oraș pe care, se pare că nu-l mai iubește nimeni. Se construiește mult, haotic și scump. Se repară tot timpul, dar fără rezultat. Cele câteva cartiere centrale cu case boierești, frumoase presărate cu biserici monumentale, răspândesc Încă o misterioasă armonie și eleganță, Într-o infinită varietate stiluri, sunt stânjenite de construcțiile noi, urâte. Din nefericire, ghetourile nu-și mai au locul lor periferic, ele Înfloresc ca mucegaiul, pătând ființa urbei și răspândind un aer dureros și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
presărate cu biserici monumentale, răspândesc Încă o misterioasă armonie și eleganță, Într-o infinită varietate stiluri, sunt stânjenite de construcțiile noi, urâte. Din nefericire, ghetourile nu-și mai au locul lor periferic, ele Înfloresc ca mucegaiul, pătând ființa urbei și răspândind un aer dureros și irespirabil de mizerie. Antoniu Își iubește orașul. S-a născut aici, a copilărit aici, s-a maturizat și va muri aici. Este legat ombilical de el, ca un făt de pântecele matern. N-a conceput niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
da orice ca să-l țină În viață pe bătrânul lui prieten. Mai are să-i povestească atâtea! Dacă n-ar fi plecat Plăcințica, ar fi fost dispus să cerșească și pentru ea, pentru simplul motiv că aluatul din care era alcătuită, răspândea arome de vis amestecate cu cele de lumină, aidoma unei infirmiere care te poate Însănătoși prin simpla ei apariție. -Da, Kawabata, m-ai Întrebat pentru prima oară de când ne cunoaștem, dacă am fost Îndrăgostit vreodată. Am fost Îndrăgostit nebunește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tatăl intrând În cameră și scoțând dintr-un coș de rafie, un iepuraș viu pe care i-l Întinde copilului, care se sperie și Începe să plângă. Mama luând În brațe copilul și alintându-l cu duioșie, iar rochia vaporoasă răspândind un parfum de violete. Apoi iepurașul speriat, ascunzându-se În spatele pianului și mama certându-l pe tată cu o voce pe care copilul nu a mai auzit-o până atunci. Tatăl ieșind din cameră și trântind cu putere ușa, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Era miezul nopții când fluturarea morții s-a simțit dintr-odată ca o prezență vie, ca o Întâlnire după o lungă așteptare. Antoniu i-a citit un Psalm, apoi l-a Învelit cât a putut de bine. Trupul bătrânului a răspândit un timp prin haine, și prin pătura groasă, o firbințeală nefirească, după care, treptat s-a răcit. Cu un ultim efort Îi mai ceruse noaptea, o poveste pe care Antoniu a scos-o din străfundurile memoriei și i-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
durere insuportabilă Îi prinde capul ca Într-o menghine. E dezorientat și confuz . Maldărele de gunoaie, și craterele de noroi formate de zoaiele pe care locuitorii ghetoului le aruncă zi și noapte, pe unde apucă, În lipsa canalizării, se Întind sfidătoar răspândind miazme ucigătoare și adunând armate Întregi de insecte aducătoare de boli. Cea mai curată zonă din ghetou este ,,locuința,, lui Ben. De curând, femeia pe care , acceptat-o În viața lui, a vopsit șandramaua Într-un verde țipător, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe buze? -Nu știu să-ți spun, dar așa mi se pare. Se Îndepărtează amândoi de fereastră, ținându-se de mână. El apasă comutatorul și, lumina plăcută, a unei lămpi de podea, filtrată printr-un abajur de mătase albă, se răspândește aproape carnal, În imensa Încăpere, lăsând ca penumbrele să-și facă de cap prin colțurile În care n-a ajuns Întreagă. -Unde ar trebui să fie așezat portretul? o Întreabă bărbatul, aplecându-se asupra picturii, ca un ceasornicar, ce privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Odată ajunși, ca după o lungă expediție, În intimitatea mătăsoasă a patului, bărbatul o posedă cu brutalitate, ca un adolescent stângaci. Singurul lucru care-l face Într-un târziu, să se oprească din năvala asta copilărească, este parfumul discret, amărui răspândit de trupul ei, care-i amintește brusc de parfumul de unor floricele de câmp pe care le-a pus odată, de mult Într-o zi de vară, pe mormântul mamei... Adoarme, cu gândul la pictura cumpărată... ,,Șederea mea În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
la ce am de gând să fac? Citind urma ștearsă a adresei din palmă, mi-am dat seama că, În orice caz, trebuia să-mi inventez un alter ego. Nu se știa niciodată. În ultima vreme ziarele au Început să răspândească zvonuri ciudate despre bărbați care s-au sinucis după ce fuseseră șantajați. Oare exista ceva mai nedemn pentru un domn german decât să se Îmbrace În haine de femeie și să se fardeze? Ca gest de protest, o persoană sus-pusă - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
spre ușă: mi-am luat și eu cana și l-am urmat. — Trebuie să aflăm ce-a făcut această femeie cu adevărat, spuse Wickert Împingând clanța și ieșind pe coridor. E timpul să facem ceva cu molima asta care se răspândește În oraș. N-am zis nimic și am rămas pe loc. Wickert Își privi la mâna, apoi adăugă amabil: Abia aștept dezvăluirile dumneavoastră. — Abia așteptați? se auzi ca un ecou de pe scări. Inspectorul se răsuci și dădu din cap spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de război, precum și alți ofițeri de rang Înalt fuseseră acuzați de „activități ilegale“. Se zvonește că generalii de la Potsdam erau deosebit de fascinați de cuirasierii caucazieni - mai ales de specimenele masculine, care făceau plecăciuni doar la comanda superiorilor. Jurnalistul care a răspândit aceste „minciuni“ a fost chemat la tribunal unde, după un al doilea proces, a primit doar o pedeapsă minoră. Raportul lui Froehlich rezolvase totul. În acest raport, reușea să demonstreze că acuzatul principal, Adam Hatz, acuzat că ar fi sedus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu ceva ce părea de la distanță o plantă sau un fluture. Recunoașteți acest organ? Apostolul spermei. Însuși simbolul fundației noastre, zâmbi umil. Martin consideră munca de sexolog o misiune. Și ce ar putea simboliza mai bine datoria noastră de a răspândi mesajul lui Amor decât acest Înger Înfloritor? Desigur, noi predicăm o oricare dintre Evangheliile sexuale. Nici o orientare nu e irelevantă, nici o deviere nu e trivială! Apropiindu-ne, ne-am dat seama că avea dreptate: desenat astfel Încât să-și dezvăluie interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu o față lungă, demnă de milă și un bandaj Înfășurat În jurul nobilului său cap. I-am făcut cu mâna, Întrebându-mă În gând oare ce punea la cale, apoi m-am Întors la ziarul meu. Inscripția cu litere groase, răspândite pe prima pagină suna astfel: „VARA SPECTACULOASĂ CONTINUĂ - DEJA AVEM RELATĂRI DESPRE CAZURI DE INSOLAȚIE!“ Scoțându-mi sandvișurile, am citit mai Întâi mica publicitate, apoi știrile sportive. Se pare că Junek plănuia să colaboreze cu soțul ei, Cenek la ediția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]