25,657 matches
-
frică, reprezintă un act rușinos și descalificant (iar uneori o formă de complicitate la săvârșirea unor infracțiuni). Dar deconspirarea celor care au cooperat cândva cu Securitatea nu trebuie să se transforme într-o bombă fumigenă care să facă invizibilă esența răului comunist, atât de clar definită în actul de incriminare din care am citat. Este necesară o ierarhizare a răului. Altfel se ajunge la un fel de încăierare de stradă, căreia îi cad victime și oameni nevinovați sau prea puțin vinovați
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
celor care au cooperat cândva cu Securitatea nu trebuie să se transforme într-o bombă fumigenă care să facă invizibilă esența răului comunist, atât de clar definită în actul de incriminare din care am citat. Este necesară o ierarhizare a răului. Altfel se ajunge la un fel de încăierare de stradă, căreia îi cad victime și oameni nevinovați sau prea puțin vinovați pentru a fi călcați în picioare și desfigurați. Este de-a dreptul strigător la cer faptul că politicieni demni
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
de pușcărie la Jilava, trimis ulterior de deștepții lui Ceaușescu la Paris, lăsându-i cu gura căscată la Paris pe românii fugiți, de-acolo, când pleda înaintea lor pentru cultura țării comuniste, ...las-să fie, numai să fie cultură românească, că răul se duce! cică... (probabil atunci îl și făcuse Cioran paraguayan!) - despre această sinceritate, donquișotescă, îmi permit eu să zic, domnul Andrei Pleșu are păreri emoționante: , Nu spunea securiștilor altceva decât ne spunea nouă, celor apropiați, sau, în străinătate, lui Cioran
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
Din acest motiv a ajuns la Bicętre. Dar, după cum v-am spus, familia nu a vrut să rămână acolo. S-au găsit printre lucrurile sale niște... (își căută cuvântul), niște instrumente ale desfrâului. Este un om care a îmbătrânit în rele, a cărui prezență aici, să spun drept, nu-mi face nici o plăcere...
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
nu uităm - de hotărârea președintelui Băsescu de a numi o comisie care să-i ofere baza științifică pentru condamnarea flagelului de extremă stângă. Indiferent de "brațele" de care s-a servit bolșevismul (Securitatea, Miliția, Armata), rămâne un fapt că marele rău l-a reprezentat ideologia. Ajunși la putere, agenții Moscovei și-au perpetuat dominația prin crearea unui aparat represiv ce-și are egalul doar în Gestapoul hitlerist. În practică, relația dintre partid și serviciul secret era mai complicată. Personal, cred că
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
fie negativ, ca o "concurență" la adresa Sa, în regim de hybris. La rândul său, prima ipostază e pasibilă de-o bifurcare, considerând că Demiurgul e în exclusivitate depozitar al principiului binelui sau că include în sine atât binele cât și răul, ultima perspectivă regăsindu-se pe un întins arc al teologiei "creatice", de la Zoroastru la Jacobus Böhme. în marginea unei dialectici imanente subiectului, s-a vorbit de o demonie a creației artistice. Rodul său cel mai frapant îl constituie îndoiala. E
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
de dosare, pe firimituri de dosare, Consiliul e pus într-o situație penibilă și chiar cade în ridicol. În fine, facem atâta tam-tam fiindcă X și Y - turnători, informatori - au colaborat cu Securitatea, îi judecăm, îi punem la zid pentru răul la care au fost părtași (foarte bine!), dar uităm că ei nu sunt decât personaje secundare (personaje secundare și, în parte, chiar victime) în această montare a răului, dar nu ne atingem de miezul sistemului, de rădăcina răului, de Securitatea
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
informatori - au colaborat cu Securitatea, îi judecăm, îi punem la zid pentru răul la care au fost părtași (foarte bine!), dar uităm că ei nu sunt decât personaje secundare (personaje secundare și, în parte, chiar victime) în această montare a răului, dar nu ne atingem de miezul sistemului, de rădăcina răului, de Securitatea însăși, de ofițerii și agenții acoperiți, aceștia rămân de atâta vreme invulnerabili, deasupra și trag de fire cum vor. Viața la televizor Spuneam că viața noastră s-a
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
zid pentru răul la care au fost părtași (foarte bine!), dar uităm că ei nu sunt decât personaje secundare (personaje secundare și, în parte, chiar victime) în această montare a răului, dar nu ne atingem de miezul sistemului, de rădăcina răului, de Securitatea însăși, de ofițerii și agenții acoperiți, aceștia rămân de atâta vreme invulnerabili, deasupra și trag de fire cum vor. Viața la televizor Spuneam că viața noastră s-a mutat la televizor. Trăim prin televizor. Iar televizorul oferă la
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
aveau în ele ceva grosolan, ceva impur, ceva de rang secund. Sau, mai pe șleau, ele erau decăzute și josnice, erau "cîh", vorba lui Alexandru Dragomir, și asta pentru că erau amestecate cu materia, iar materia, se știe, era asimilată inferiorului, răului, păcatului. De acest balast material și păcătos cunoașterea reușea să scape grație purității spiritului pe care îl punea în joc, iar cei care se ocupau cu studiul cunoașterii împărtășeau ei înșiși ceva din puritatea spiritului pe care îl studiau. Se
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
un personaj respingător, care nu și-a mărturisit păcatul, în timp ce Adrian Năstase a renăscut în chip de "angel radios". Ba, te pomenești, c-ar trebui să ne simțim culpabili că ani de zile l-am suspectat de cele mai mari rele de pe pământ... E o logică perversă, vizibilă și în cazul Vadim Tudor. În timp ce flutură pe la televiziuni un angajament despre care afirmă c-ar fi fost trucat de Securitate, tot el clamează că doar "măreața" instituție e capabilă să salveze nația
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
care Teodor Vârgolici nu o mai poate întreprinde de unul singur. Reproduc pasajul final al acestei motivații, pentru că el exprimă o mare tristețe a unui cercetător învins de vârstă, de dificultăți și de privațiuni materiale: "Suntem nevoiți, cu părere de rău, să încheiem aici publicistica lui Gala Galaction, a cărei reproducere din presa vremii implică o muncă extrem de îndelungată și anevoioasă, imposibil de realizat, mai ales în lipsa unor mijloace moderne de copiere. Ne exprimăm speranța că, în viitorul mai apropiat sau
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
și unul căprui" - Claraîntâiaadouatreia, Cesar se refuză încadrării imediate, se disipează în diferite ipostaze. Dominant rămâne însă spiritul malefic care eșuează în căutarea obsesivă a completitudinii prin însuși natura sa distructivă, singura care se sustrage și are intuiția (chiar viziunea) răului este Chiara soția sa - dedublarea funcționând și în cazul ei: Chiara diafană, Chiara despotică, Chiara retrasă în somn ca într-un refugiu. Concomitent, Cesar autorul și Cesar personajul se intersectează prin obsesia pentru control, care ia forme distincte: controlul narațiunii
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
urechea. Vorbeau în șoaptă și nu prea înțelegeam mare lucru din ce șușoteau, dar îmi amintesc cu precizie că repetau numele celor doi frați Mitică și Valeriu, care nu o duceau prea bine. Înțelegeam că li s-a întâmplat ceva rău, că nu se știa unde sunt și cum o duc. Era vremea represaliilor comuniste împotriva celor care se ridicaseră împotriva ciumei roșii care venea dinspre răsărit și mulți tineri anticomuniști dispăreau fără urmă. De multe ori, mama mea nu-și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se cizeleze, să ajungă la un nivel superior de progres și civilizație, așa cum spunea cineva ciuruit de apropiați, ea se degradează din ce in ce mai amenințător. Există cazuri în care vechea liniște patriarhala este afectată de anumiți indivizi, care aduc cu ei toate relele pământului. Ei nu sunt de vină. Principalii culpabili sunt, atât părinții lor, factorii educaționali, precum și cei care nu aplică rețetă corecției necesare. Ciudat. Incredibil, dar adevărat. Violență a scăpat de sub control. Se vede, se simte, o acceptăm. Cândva, indivizi că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui Justinan și codul lui Napoleon, spre rușinea mea ceea ce m’a ferit de necazuri a fost afirmația bine întemeiata: “Fiecare răufăcător pornește de la premiza că nu va fi prins. Cu toate acestea, închisorile sunt pline!” Când mă bătea pentru relele făcute, îmi spunea cu durere: “Nu ai idee cât de rău îmi pare, dar nu am încotro; trebuie să te pedepsesc pentru că de vorbă bună nu asculți. Nu am încotro, trebuie să te bat pentru că nu vreau să crești că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
duc uneori în locuri tainice. Dar nu e obligatoriu să le urmezi. • „Toate pânzele sus! Până în pânzele albe!” • Speranța moare penultimă... Înaintea noastră. • Nefericit de profesie. • Ideile mele proprii vin de la mării filozofi ai omenirii (citat). Dacă alegi între două rele dai sigur de belea. Viața e făcută cam așa: bărbaților le place să se asocieze în jurul unui SECRET, iar femeile adoră să îl afle cât mai repede. Dalila a descoperit secretul lui Samson, a cărui putere constă în lungimea părului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de tip "România Mare", fie spre populiștii de extremă dreaptă ai lui Becali. Dacă ceea ce menține electoratul în plasa ideologiei iliesciene e doar demagogia, înseamnă că astfel de oameni oricum sunt pierduți pentru democrație. Personal, refuz șantajul rezultat din compararea relelor, conform căruia ar fi mai bine cu "escrocii din PSD" decât cu "demenții extremiști". Dacă așa arată cu adevărat structura socială a țării, înseamnă că PSD nu are decât rolul de a cosmetiza o realitate hidoasă. În acest caz, e
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
socială a țării, înseamnă că PSD nu are decât rolul de a cosmetiza o realitate hidoasă. În acest caz, e bine ca buba să pleznească mai repede, decât atunci când va fi prea târziu. E bine să fim pregătiți să înfruntăm răul suprem - cel al unei țări decăzute moral și incapabilă să facă deosebirea între propriul interes și propriile fantasme bolnăvicioase. Nu cred, însă, că lucrurile stau chiar atât de tragic. Mai există șanse de redresare, mai există posibilitatea de a alege
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
secolului trecut nu a șters urmele vechilor stăpâni, după cum nici în anii de acum rămășițele trecutului bolșevic nu pot fi prea ușor depășite. Se ignoră, între altele, și voci ale celor de demult care atrăgeau atenția asupra durerilor venite din răul cel mare adus de străinii stăpâni: înstrăinarea. Scriind despre semne ale acesteia, Laurențiu Fulga (1916-1984) în Universul literar și artistic din 23 iulie 1938, referindu-se la tânăra lirică basarabeană a acelor ani, nota: "Basarabia n-are biblioteci, e vitregită
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
a se simți cu adevărat acasă în mijlocul realității dezordonate și impure" (p. 37). Cine sînt, în istoria omenirii, gînditorii care au încercat să impună vieții politice a timpului lor calea de mijloc, compromisul rezonabil pentru găsirea soluției celei mai puțin rele? Eroii cărții lui Aurelian Crăiuțu sînt, în ordinea intrării lor în scenă: Aristotel, Machiavelli, Guicciardini, Baltasar Gracián, Montesquieu, "Publius" (pseudonimul folosit de James Madison, Alexander Hamilton și John Jay în The Federalist Papers), Edmund Burke, Halifax, T.B. Macaulay, Alexis de
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
Iisus, Andrei Pleșu cade din sofism într-o gravă neînțelegere. E drept că Fiul Omului "stă la masă cu vameșii, ia apărarea târfei și promite tâlharului Raiul", dar face acestea nu din plăcerea contaminării cu păcatul omenesc ori din confuzia Răului cu Binele, ci pentru a depăși Răul prin convertirea lui. "Principiile" decorative ale fariseilor sunt raportate la un principiu mai înalt, asumat până la capăt. Iar păcătoșii se mântuie nu prin păcatele lor, ci prin căința sinceră de a le fi
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
o gravă neînțelegere. E drept că Fiul Omului "stă la masă cu vameșii, ia apărarea târfei și promite tâlharului Raiul", dar face acestea nu din plăcerea contaminării cu păcatul omenesc ori din confuzia Răului cu Binele, ci pentru a depăși Răul prin convertirea lui. "Principiile" decorative ale fariseilor sunt raportate la un principiu mai înalt, asumat până la capăt. Iar păcătoșii se mântuie nu prin păcatele lor, ci prin căința sinceră de a le fi făcut. Tâlharul de pe Cruce care-și recunoaște
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]