1,302 matches
-
invitația la a gândi și a judeca independent, optimism: este iluminismul sau siècle des Lumières, die Aufklärung sau the Enlightenment. Varianta germană a iluminismului, apărută mai târziu decât cele franceză și engleză, afirma un nou relativism cultural și un nou raționalism 334, prin Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), Samuel von Pufendorf (1632-1694) sau Christian Wolf (1679-1754). Desigur că cel mai mare gânditor iluminist german, Immanuel Kant (1724-1804), a surprins cel mai bine politica iluministă germană. Împreună cu Hegel 335, el este fondatorul filosofiei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
limitele "simplei rațiuni", mărturisită de acest formalism, nu va avea alt efect decât să provoace misticismul și reîntoarcerea romantică a sentimentului. În fond, voința de a gândi "prin sine" nu este prin ea însăși o garanție suficientă a raționalității 338. Raționalismului Luminilor i se poate reproșa o oarecare naivitate: de a nu-și fi interogat suficient limitele proprii și de a nu fi reflectat asupra propriilor presupuneri. Este limpede că acest raționalism participă la susținerea credinței și că această credință se
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prin ea însăși o garanție suficientă a raționalității 338. Raționalismului Luminilor i se poate reproșa o oarecare naivitate: de a nu-și fi interogat suficient limitele proprii și de a nu fi reflectat asupra propriilor presupuneri. Este limpede că acest raționalism participă la susținerea credinței și că această credință se substituie în progresul istoric vechii escatologii. Oare "gânditorii liberi" nu sunt, după cum spunea Nietzsche, decât teologi care se ignoră? După două secole s-a format o "mitologie a Luminilor". Reconsiderarea acestei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
suficient, are valoarea unei trădări a exigenților celor dintâi filosofi ai acelui timp. Una din formele cele mai avansate ale acestei examinări se află în analiza pe care Adorno și Horkheimer, filosofi ai Școlii de la Frankfurt, au consacrat-o istoriei raționalismului: în toate timpurile, Aufklärung, în cel mai larg sens al gândirii progresiste, a avut drept scop să-i elibereze pe oameni de frică și să le redea suveranitatea. Programul Luminilor avea ca țintă eliberarea lumii de magie. Luminile propuneau distrugerea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fără să se învechească sau să-și piardă una dintre părțile componente 190. Postfață Sociologia memoriei a reprezentat pentru Halbwachs în Cadrele sociale o luptă epistemologică și totodată una politică, în care, contrazicîndu-l pe Bergson, instituia (în concluzie) un nou raționalism, o nouă sociologie, o nouă teorie a progresului care trebuia să fie, în concepția sa, psihologic și politic în același timp. Am prezentat detaliat aceste elemente în postfața la Cadre apărută în 1994. Ceea ce era adevărat în 1925 să se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
era o carte de referință în polemica izbucnită, de cîțiva ani, în jurul ideii de cauză și de lege și care în 1932 își va atinge apogeul, o criză acută, o dată cu principiul indeterminismului al lui Heisenberg. În această bătălie generală pentru raționalism, Halbwachs va îmbina rigoarea experimentală a abordării cantitative, în care a devenit un maestru (analiza conduitelor umane prin statistici și cifre), cu reevaluarea conștiinței individuale și colective ca memorie și proiect, adică drept conștiință marcată de subiectivitatea timpului. Asta înseamnă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
indeterminismul unei particule în fizică au același sens. El citează un articol din 1920 al lui Borel, "Radioactivitate, probabilitate, determinism", publicat de Victor Karady în Sociologie și morfologie socială (p. 290). Această lungă expunere despre lege, despre statistică și despre raționalism raportat la statistică, plecînd de la sociologie și extinzîndu-se la alte domenii, se va afla în centrul unor îndelungate reflecții, căci în 1934 el va scrie "Despre lege în sociologie", articol care se încheia cu aceste cuvinte: "Ne dăm astfel seama
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Noua Școală sociologică de la Chicago, atenția față de transformările lumii economice și politice, arată manifestări ale alternanței. În mod recurent, există în operă un mecanism stoic pe care îl găsim în special în Memoria (capitolul 4): întoarcerea la Spinoza și la raționalismul clasic pentru care cunoașterea rațională a lumii, a suferinței, a înfrîngerii compensează iluzia individului că este singur pe lume cînd suferă. Între 1933 și 1935, tonul carnetelor se schimbă, iar pentru Halbwachs începe experiența luptei antifasciste, pe care o va
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care are ca rezultat legi specifice, și nu cauzele obiective precum cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de vedere politic, în centrul conflictului ideologic în care raționalismul antifasciștilor de după Congresul Descartes din 1937 se opune iraționalismului ideologiilor naziste. Dar aici opțiunea raționalistă este dublu direcționată, ca memorie politică și, totodată, ca memorie a disputei epistemologice în jurul memoriei colective. Doar memoria colectivă este concretă, doar ea este o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și ale școlii sociologice în general, care explică un eveniment spunînd: "societatea voia...", "grupul social dorea...". Critica pe care Marc Bloch i-o aduce lui Halbwachs care a încercat toată viața să apere ideea de cauză și de lege în numele raționalismului este că veritabilul raționalism se găsește în domeniul istoriei, care folosește, în studierea tradiției, chiar mecanismele și agenții tradiției, adică actorii, cauzele și efectele observabile, verificabile, în contrast cu discursul metafizic, finalizant și arhaic al sociologiei. În asta constă cea mai gravă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în general, care explică un eveniment spunînd: "societatea voia...", "grupul social dorea...". Critica pe care Marc Bloch i-o aduce lui Halbwachs care a încercat toată viața să apere ideea de cauză și de lege în numele raționalismului este că veritabilul raționalism se găsește în domeniul istoriei, care folosește, în studierea tradiției, chiar mecanismele și agenții tradiției, adică actorii, cauzele și efectele observabile, verificabile, în contrast cu discursul metafizic, finalizant și arhaic al sociologiei. În asta constă cea mai gravă obiecție a lui Marc
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a o face, dar a refuzat, ba chiar mai mult le-a lăsat și ucenicilor Săi libertatea de a crede sau nu -,,NU LE-A FĂCUT CU OCHIUL!" singura ce poate constitui fundamentul unui creștinism autentic, lipsit de excesul de raționalism, dar și de bigotism. Steinhardt a simțit probabil exact ceea ce vroia să transmită Dostoievski, ceea ce-l face să afirme:,,Dostoievski plănuia să mai scrie până în 1882 un epilog al Fraților Karamazov și apoi o viață a lui Hristos. Pe semne
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ospitalier" - atunci când se referă la intelectualii din cealaltă parte a eșichierului cultural-politic vădește un straniu reducționism: pare că pentru memorialist există doar dreapta, nu și centru-centru dreapta; în plus, este aproape obligatoriu ca un om de dreapta să conteste automat raționalismul și revoluția franceză, alături de marxism, Ianoși neluând în calcul singularizarea marxismului ca ideologie indezirabilă. Atașamentul față de Marx merge mână în mână atât cu denunțarea nedreptăților sociale, cât și cu empatia față de minoritățile de orice fel - naționale, etnice, religioase etc. Câteodată
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
o unealtă, ca o parte a unui mecanism "hegelian", lucrând în întregul general și se supune voluntar mijloacelor tehnice cu care este integrat în organizarea colectivă"28. În opinia mea, putem identifica aici, în mod paradoxal, un efect pervers al raționalismului pe care materialismul dialectic și istoric îl recuperează din iluminism, în sensul în care se pretinde o "știință" menită să ilumineze masele. Acest efect se manifestă asupra intelectualilor, ei înșiși atât de sensibili față de proiecțiile raționale, devenind, la rându-i
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
idei din spațiul occidental și militând pentru recuperarea civilizatorie, social și politic, a iluminismului în forma sa pașoptistă, Adrian Marino se înscrie cu succes în galeria restrânsă a celor care au promovat, prin expresie și atitudine, valorile liberalismului. Adept al raționalismului critic de extracție liberală și opunându-se "trăirismelor" de factură tribală, Marino a fost promotorul unor exerciții de libertate a căror recunoaștere devine necesară, în măsura în care suntem interesați de conturarea direcției pe care a cunoscut-o, în societatea noastră, un alt
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
internaționale 33. În cadrul acestui curent se demonstrează că, ghidate de principiul alegerii raționale, cooperarea se poate dezvolta între state, fără un actor hegemonic 34. În cadrul ambelor principale curente de gândire realism și liberalism se poate discuta despre existența elementelor de raționalism, în sensul apelului la raționalitate în susținerea propriilor teorii. În dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru deciziile luate la un moment dat, în situații critice, de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Otiliei”. În acest roman se Întâlnesc traditionalismul, romantismul, modernismul etc Romantismul, În calitatea lui de curent literar este rezultatul subiectivității, al sentimentului și fanteziei creatoare, al spontanietății și sincerității emoționale, adică a tot ceea ce reprezintă ca atitudine anticlasică, promotoarea unui raționalism raportat la ceea ce Însemna armonie, echilibru și seninătate. Caracteristicile de natură estetică ale romantismului sunt țesute din negarea trăsăturilor calsice. G. Călinescu neagă puritatea genurilor, speciilor și curentelor. La apariția geniului, spune el, școlile dispar. Un curentul literar definește activitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care n-au căzut în ierarhizări sau exclusivisme fatale. De pe o platformă spiritualistă, gândirismul a încercat să stăvilească o sumă de compromisuri cu ideologia burgheză. Numai că încercând să opună civilizației cultura a făcut eroarea de a denunța democrația și raționalismul , N. Crainic punând accentul pe „mit și mister” a împins uneori spre clișeu impulsul nu odată nutrit de viziuni extatice al lui Ion Pillat, V.Voiculescu, Adrian Maniu (p.526-527). Dumitru Micu. Gândirea și gândirismul, București, Minerva, 1975. ... Începuturile și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
față de om, poate fi "raționalizată" în termeni de efect al "fanatismului religios, [...] pasiunii politice, [...], urii personale, [...] (sau al adăugirea mea) alertei din amfiteatrele zilelor de degenerescență ale luxului roman"89, însă această situație particulară nu beneficiază de nici un fel de "raționalism", neputând fi explicată din nici un astfel de punct de vedere. Publicul, atestă Chapman, "ales la întâmplare"90 din rândul cetățenilor americani, fără să întrezărească în tragicul eveniment vreo "miză" personală sau socială, "a asistat, pur și simplu, (manifestând adăugirea mea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ebraică și tradiția ebraică. Dacă îl întrebai pe el ce este iudaismul, îți răspundea ca Eliade XE "Eliade, Mircea" : ebraismul, transcendentul etc. S.A.: Da, ca și Eliade XE "Eliade, Mircea" , avea viziunea unui iudaism elenistic, care cunoscuse mutația declanșată de raționalismul elin. M.I.: Sigur că da. Așa că Momigliano XE "Momigliano, Arnoldo" e și el un caz special. Citesc mult pe temele astea. E un mod al meu de a înțelege lumea în care trăiesc. Așa am scris un eseu despre Eco
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de textualistă timp de sute de ani, a putut părea savanților un regres. Numai pentru Eliade XE "Eliade, Mircea" ar fi fost un fenomen pozitiv: el și-ar fi regăsit admirația pentru evrei dacă aceștia s-ar fi lepădat de raționalismul elenistic și intelectualismul lor textualist care pentru el reprezentau o decădere din regimul auroral al iudaismului cosmic. Ar fi fost - în ochii lui - o dinamică asemănătoare creștinismului cosmic, cel puțin acelei părți din creștinismul cosmic care nu a supraviețuit din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
intelectualul atât de informat, care a făcut eforturi uriașe să și articuleze un sistem propriu de gândire, își pune în valoare vocația metafizică pentru a ajunge la ultima consecință, la credința în Dumnezeu, după o eventuală purificare de toată zgura raționalismului filosofic. Avem date ale zbaterii sale sufletești atât în poezie, cât și în unele confesiuni epistolare, ce mărturisesc o aspirație și o neputință. Poemul Dumnezeu și om, cu o primă variantă scrisă la 19 ani, surprinde momentul în care gândirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă de raționalismul modern, dar reactivată oarecum simbolic în acțiunile ecologiste). Pen107 tru țăranul român era un păcat să arunci și firimitura de pâine - trupul Domnului! Pădurarul implorând iertare zânei stejarului când gerul îl împinge să pună mâna pe topor (în basmul Tom
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
intelectualul atât de informat, care a făcut eforturi uriașe să și articuleze un sistem propriu de gândire, își pune în valoare vocația metafizică pentru a ajunge la ultima consecință, la credința în Dumnezeu, după o eventuală purificare de toată zgura raționalismului filosofic. Avem date ale zbaterii sale sufletești atât în poezie, cât și în unele confesiuni epistolare, ce mărturisesc o aspirație și o neputință. Poemul Dumnezeu și om, cu o primă variantă scrisă la 19 ani, surprinde momentul în care gândirea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă de raționalismul modern, dar reactivată oarecum simbolic în acțiunile ecologiste). Pen107 tru țăranul român era un păcat să arunci și firimitura de pâine - trupul Domnului! Pădurarul implorând iertare zânei stejarului când gerul îl împinge să pună mâna pe topor (în basmul Tom
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]