1,939 matches
-
mori de apă de pe str.Mircea cel Bătrân, era condusă o parte a Văii Racilor pe un canal (""Canalul Morii""). Strada N.Iorga se numea atunci " Gát-utca" (""Ulița Digului"") pentru stăvilarul făcut aici pentru canalizarea unei părți a apei Văii Racilor spre "Varga-utca". În dreptul străzii Mircea cel Bătrân "Canalul Morii" își schimba direcția, îndreptându-se spre cele 2 mori de apă de pe această stradă (moara Fischer și moara de la nr.5 a străzii Mircea cel Bătrân), trecând printr-un jgheab (paralel
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
Canalul Morii" își schimba direcția, îndreptându-se spre cele 2 mori de apă de pe această stradă (moara Fischer și moara de la nr.5 a străzii Mircea cel Bătrân), trecând printr-un jgheab (paralel cu puntea de pietoni) peste brațul Văii Racilor, spre a se vărsa mai în aval în Valea Racilor, după ce alimenta cu apă moara de pe str.Mircea cel Bătrân nr.5, nu departe de catedrala ortodoxă. "Canalul Morii" a fost betonat după primul război mondial, în cadrul lucrărilor de sistematizare
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
mori de apă de pe această stradă (moara Fischer și moara de la nr.5 a străzii Mircea cel Bătrân), trecând printr-un jgheab (paralel cu puntea de pietoni) peste brațul Văii Racilor, spre a se vărsa mai în aval în Valea Racilor, după ce alimenta cu apă moara de pe str.Mircea cel Bătrân nr.5, nu departe de catedrala ortodoxă. "Canalul Morii" a fost betonat după primul război mondial, în cadrul lucrărilor de sistematizare a străzii Dr.I.Rațiu și folosit pentru canalizare (după ce moara
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
mai utilizat forța apei, ci motoare cu combustibil). Fiind un permanent focar de infecții, în anii ‘60 ai secolului al XX-lea canalul a fost astupat și acoperit cu asfalt, oferind posibilitate de lărgire a carosabilului străzii Dr.I.Rațiu. Valea Racilor este traversată în prezent în interiorul municipiului Turda de 13 punți și poduri. Pe teritoriul orașului are o lungime de cca 3 km, având pe alocuri un curs meandrat.
Râul Valea Racilor, Arieș () [Corola-website/Science/307889_a_309218]
-
dintre cele patru luni gregoriene. Luna durează de 30 de zile iar în jurul datei de 21 iunie este solstițiu de vară, marcând ziua cea mai lungă a anului. Iunie începe (astrologic) cu soarele în semnul Gemenilor și sfârșește în semnul Racului. Din punct de vedere astronomic, luna iunie începe cu soarele în constelația Taurului și se sfârșește cu soarele în constelația Gemenilor. Numele lunii iunie (latină: "Iunius") vine de la zeița romană Iuno, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Grecii numeau
Iunie () [Corola-website/Science/296719_a_298048]
-
310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare . Orașul a fost compus din 3 zone distincte: "Turda Veche" (de la podul peste Arieș spre nord, cuprinzând zona centrală și terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), "Turda Nouă" (de la strada Avram Iancu spre Cluj) și
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
viezurele, iepuri, jderi (Martes martes) și râsul (Lynx lynx), etc. Apele râurilor sunt săgetate de pești, așa cum sunt păstravul indigen (Salmo trutta fario), lipanul (Thumallus thumallus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) și nisiparița (Sabanejeria romantica), iar dintre nevertebrate se poate aminti racul (Astacus torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri in perioada "paleolitică" s-au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
în locurile mlăștinoase, berzele care toamna pleacă în țările calde. Primăvara în păduri se întorc cucii și pupezele. (Ibidem ). Râul Olteț are și el fauna lui. În el se poate pescui cleanul ( Leuciscus cephalus ), mreana ( Barbus barbus ), nisiparița ( Cibitis Romanica ), raci și altele. Resurse Naturale; petrol, lemn, pășuni, plante medicinale. ( Ibidem ). II. ISTORIA Grădiștea își are începuturile în negura istorie, având o vechime de peste 2000 de ani. În anul 1939, profesorul Dumitru Berciu, făcând săpături în punctul “La Cetate”, găsește “câteva
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
păcat de copilul ăsta drăguț să plângă. Eu mai mult de rușine cred că mi-au dat lacrimile și propriu zis Înmărmurisem cu cornul În mână, neștiind ce sa cred. Am zis un mulțumesc bâlbâit și am roșit tot ca racul, cred că-mi ardeau obrajii, pe de o parte de rușine că s-a făcut acea greșeală iar pe altă parte de bucurie că chiar Îmi era foame. Oricum, eu țineam la cei 10 lei din buzunar și nu-i
Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
vadul râului uscat Vădi sudul Egiptului și nordul Sudanului, (Nubia). Deșertul are în general două tipuri de climat: subtropical uscat în nord și tropical uscat în sud. Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatură constantă ridicată datorată Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru condițiile de deșert cu o medie de 13 °C. Verile sunt foarte fierbinți cu temperatură maximă înregistrată de 58 °C. Precipitațiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad îndeosebi din decembrie până în martie, și
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea"), gârniță ("Quercus frainetto"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Scorpionul este considerat un semn negativ. De asemenea, este considerat un semn de apă și unul dintre cele patru semne fixe. Odată cu descoperirea planetei Pluto, aceasta a fost considerată stăpâna modernă a acestui semn. Cu elementele de apă, Pești și Rac, Scorpionul formează un trigon iar cu zodiile Vărsător, Taur și Leu un careu. Persoanele născute în perioada în care soarele se află în acest semn sunt considerate Scorpioni. Formatul Unicode pentru semn este U+264F (♏).
Scorpion (zodie) () [Corola-website/Science/313126_a_314455]
-
apele limanelor Covurlui și Ialpug și duce la depunerea de sedimente toxice în lac. La începutul anului 1988 a avut loc un accident ecologic (eutrofizarea, adică o creștere catastrofală a nitratelor și nitriților) soldat cu otrăvirea în masă a peștilor, racilor și a vegetației acvatice. În prezent, sunt luate periodic măsuri pentru a curăța lacul de sedimente și a îmbunătăți starea ecologică în bazinele limanlor Ialpug și Covurlui. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Covurlui dispune de
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al lacului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. Limanul este bogat în pește, aici viețuind numeroase specii de pește, precum și un număr mare de raci. Printre speciile de pește întâlnite aici sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pește, în apele Ialpugului viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve de insecte, crustacei, moluște etc. Fauna de crustacei, moluște, viermi și larve constituie hrana peștilor ce populează lacul. Limanul Ialpug a început să fie
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Gobio uranoscopus"); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Se adăpostesc în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază de la mangusta pitică, cu o lungime
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
de la a doua jumătate a seriei el poate urmării oameni mai bine decât câinii. Dublura lui Kiba în anime-ul Japonez este Kōsuke Toriumi, iar dublura lui în Engleză este Kyle Hebert.. El este născut pe 7 iulie în zodia racului. (Răzvan e șmecher !) Akamaru este câinele ninja al lui Kiba, cel mai bun prieten al lui și companion. La începutul serie Kiba îl protejează și îl poartă pe Akamaru în jurul gâtului sau în jachetă. În partea a doua a seriei
Lista personajelor din Naruto () [Corola-website/Science/312363_a_313692]
-
Ea poate fi pregătită ca ciulama, alături de legume, dar nu împreună cu alte ciuperci (din cauza gustului și mirosului specific) sau ca sos, servit cu carne albă (pui, curcan, porumbel, vițel). Se și potrivește la o mâncare de creier (porc, vițel), cu raci, scoici, melci sau ca foietaj cu șuncă sau într-o plăcintă (de exemplu „pe modul reginei” ,cu carne de vițel sau pui). Exemplare mai mari pot fi prăjite ca un șnițel sau umplute cu carne, după ce au fost blanșate. Uscați
Zbârciog suplu () [Corola-website/Science/335864_a_337193]
-
cameră de meditație pentru actorii săi. Studioul celor de la "Mackenzie Falls" este mult mai distractiv că al celor de la "La Întâmplare!" și de aceea ei își exprimă favoritismul pentru actori, demonstrat când actorii din "Mackenzie Falls" au mancat carne și rac, iar actorii din "La Întâmplare!" mâncare pentru câini. "Mackenzie Falls" și "La Întâmplare" au devenit mai uniți când a apărut Sonny deoarece relația dintre Sonny și Chad este câteodată mai mult decât o prietenie. Iar câteodată ei se comportă romantic
Sonny și Steluța ei norocoasă () [Corola-website/Science/317563_a_318892]
-
numite, râpele din jurul acestor izvoare, care probabil sunt urmele unor adăposturi umane, drumurile și potecile adânc săpate în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii”, „Vadul Văzluiului”, „Vadul Racilor”, „Gârla Vidrouiului”, „Gârla Lungă”, „Pretvac”, Lacurile: „Amzei”, „Părușelului”, „Căpitanului”, „Comișanului”,„Lacul cu Nisip”, „Lacul cu trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime întinsă peste mii
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Panglica palidă care traversează cerul e Calea Lactee vazută dintr-o parte. E vizibilă și galaxia Andromeda, aflată la 2,2 milioane ani-lumină. Alte spectacole nocturne: supernovele - stele care explodează - și nebuloasele, locul de naștere al stelelor, cum e Crab Nebula. Racul este o "constelație" care seamănă cu un crab. In mitologia romană acest crab ar fi ajutat "Hidra" in lupta cu "Hercule". Legenda spune că "Hidra" cu șapte capete trăia în mlaștinile din apropierea orașului "Lerna" din "Argos", "Grecia". "Hidra" ar fi
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
cu un lemn înroșit în foc s-au dovedit a fi inutile,acestea creșteau la loc. Coada era singura care nu mai putea să crească la loc. Drept recompensă, zeița "Hera" a ridicat crabul la cer, transformându-l in "constelație". Racul este cea mai modestă "constelație" zodiacală, neexpresivă, din emisfera nordică și se află la o distanță de 500 "ani-lumină". "Constelația" este vizibilă și din "România". Numele constelației Ursa Mare sau și Ursa Major din emisfera nordică înseamnă "marele urs". Potrivit
Cerul înstelat () [Corola-website/Science/305566_a_306895]
-
gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațe sălbatice (Anas platyrhynchos). Grădina Zoologică din Târgu Mureș reprezintă un loc de atracție pentru localnici și turiști, fiind cea mai mare, diversificată și populată grădină zoologică din România. În prezent sunt în jur de 500 de animale
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
45. Comuna beneficiază de prima cale ferată construită din țară (Oravița-Baziaș), realizată între anii 1846 și 1854. Localitatea Răcășdia este străbătută și de șoseaua națională 57, Moravița-Orșova. Prin comună trec pârâurile Răcășdiuța, de unde derivă și numele de Răcășdia (de la mulțimea racilor care populau cândva pârâul) și pârâul Valea Mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răcășdia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (71,71%), cu
Comuna Răcășdia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301093_a_302422]