6,973 matches
-
un adevărat joc erotic. Deși oamenii aceștia s-au dedat la prostii de tipul celor ale lui Adam și Eva, ar fi fost delicios să auzi discuțiile dintre cei doi. Așa este bine, dom' Niculiță? Oh, doamna Mardare, plutesc în rai. Sînt fericită dacă dumneavoastră sînteți fericit. Sigur, pe mulți îi amuză viața altora, dar, în fond, acesta este esențialul vieții pe pămînt. Demon și înger ÎTelefonul în zilele noastre este aparatul de care unii abuzează și devin dependenți mai ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Numai că și ea avea un mare surplus de lacrimi. Enigmaticul moș Pantalon După cîteva zile de arșiță ecuatorială, Dumnezeu s-a înduioșat și a trimis spre "păcătoșii români" o zi de răcoare, pentru a vedea diferența dintre iad și rai. Cum ziua aleasă de Cel de Sus era o duminică, mi-am instalat balansoarul în umbrar, am desfăcut o bere, am închis ochii și m-am scufundat în meditații adînci. Dar adînci de tot, nu glumă. Viața mi se perinda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că nu l-am lăsat să-și termine treaba. Hau, hau-uuuu, se aude foarte clar Cezar. Nu l-ai... Nu. Atunci lasă-l în pace, a luptat cinstit. De atunci, MacKena nu mai este bîntuit de Cezar. N-a văzut raiul Cerul devenise lăptos și stelele încercau să se remarce prin strălucirea cu care ne obișnuiseră. Cele mai palide însă și-au luat rămas bun de la pămînteni și s-au pierdut în alburia cerului, pregătit să primească marele astru, regele regilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
petrol. Mă duc la bloc, ca să boieresc și eu ca animala de cumnată-mea, cu boul de bărbatu-su. Acum se sculase de dimineață tare datorită grijilor. Omul acesta viețuise mai mult de jumătate de secol într-o zonă de rai și nu conștientizase uluitoarea frumusețe care îl înconjura. Scăp de mizerie, de casa asta în care ploaia face ravagii. Bondocul vine cu notarul, cu martori, cu adălmașul și tot tacîmul. Se semnează, se bate palma și un camion înoată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
loc afurisit, blestemat să fii! Peste un an Ion vine prin coclaurile natale. Pe deal un castel domină locul. O șosea asfaltată, curent, livadă, gazon... Ion privește și plînge. Se lamentează, supărat pe Dumnezeu. Doamne, de ce nu mi-ai arătat raiul în care trăiam? CAPITOLUL II Pasiunile roboților Pisici și cîini La secția lui Ion Donciu s-a încins o discuție filosofică adîncă de tot. Era ziua de naștere a lui Donciu și de dimineață salariații s-au prezentat corespunzător. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ne plimbăm. Acum fructul era copt și cele două corpuri se doreau. Plimbarea era de fapt o plutire într-un paradis al simțurilor ascuțite. Mergi pe la mine? Cum vrei... De fapt ar fi acceptat senin și mersul în iad, sau rai, era tot una. Se simțeau prin toate terminațiunile nervoase, iar realitatea din jurul lor era un decor inert, neparticipant la trăirile lor. A fost frumos, spune fata, lipindu-și trupul și sufletul de băiat. Nu te mai scap din mîini. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aveau tot timpul de făcut ceva. Fata ceruse părinților s-o lase singură acasă ca să-și serbeze onomastica cu cîțiva colegi de clasă. Toți au reușit la facultate, erau de familii bune și au plănuit această escapadă în liniște și rai. Fetele vor pregăti carnea, băieții vor face grătarul și apoi vom face curat cu toții, gîndeau fetele. Mîncăm, le dăm de băut, le trombonim și poate ne alegem cu ceva, gîndeau băieții mai îndrăzneți. Nu-i lăsăm noi chiar trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
o bere rece, spune un băiat. Și noi, îl acompaniază ceilalți. Cu măsură, intervin fetele. Întreaga zi a fost o adevărată plăcere pentru toți. Nu s-a exagerat în nici o direcție și seara se lăsa liniștită peste superbul colț de rai din proprietatea de pe dealul voinicilor. Hai să mergem la balul din Pîrlita, spune un flăcău cu mustăcioară. Chiar. Tragem o bătaie acolo. Sînteți nebuni? intervine Raluca. Atunci fără bătaie, spune un coleg împăciuitor. Dacă nu faceți scandal... Nu facem. Pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
O jertfă inutilă 77 Obsesia lui Gheorghe 79 Pagubă mare, dom'le! 82 O politiciană desăvîrșită 85 Vioara lui Norocel 88 Blestemații 90 O clarvăzătoare 96 O poveste stranie 99 Niște fleacuri 101 Victoria lui Cezar 104 N-a văzut raiul 107 CAPITOLUL II Pasiunile roboților 111 Pisici și cîini 113 Talente în stand by 115 Viitorul ministru 118 Din campanie 121 Reverie și campanie 124 Supărări de la vot 127 Semn ceresc 129 Dispute electorale 132 Nu se lasă 135 Amatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Bătrânețea este ca o epidemie, se întâmplă dacă privești cerul în ochi. Copacii niciodată nu privesc în pământ. Dragostea frunzelor începe la tulpina pomului. Pe ram, nu am văzut niciodată două frunze sărutându-se. În țărână, se vegetează ca în rai. Copou. Frunzele sfioase își mureau moartea strâns lipite. Moartea sub ochii copiilor, priveghere. Așa se întâmplă și între oameni când Dumnezeu nu îngăduie lumânarea: Le-a venit timpul... ,,Nedrept ești, Dumnezeul plantelor, te risipești până și-n rădăcina de brusture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
suflat de trei ori, a făcut semn peste valuri, a întins ștergar alb, bunica m-a așezat ca pe o pâine sub icoană.) Dacă există cu adevărat, să-și ceară iertare, smerenia topește lentilele, Dumnezeu pipăie cu bastonul prin iarbă raiul furnicilor. No, gata, ajunge! Nu mai bate câmpii! Tacă-ți gura, că te croiesc peste meliță! Îndrugi verzi și uscate, te ascult de-o oră, dar nu înțeleg nimic. Măi copile, tu ești bolând de-a binelea. Asta ne mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Facem istorie, părinte stareț. S-a schimbat lumea, ne aliniem spre Vest, am intrat în Consiliul Europei, vom intra și în Uniune, în N.AT.O. Numai proștii se opun progresului, vin banii peste noi, părinte! Auzi, domnișoară, aici este poarta raiului: bați și Dumnezeu îți deschide. Nu-mi vând sufletul pentru un pumn de arginți. Am trudit cu părinții 8 ani să ridicăm schitul, chiliile, zidul, iar acum să dăm drumul lupilor între oi? Prima lecție pe care a învățat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Fecioarei cu Pruncul în brațe și le sărutau picioarele, apoi, în aceeași ordine firească a cerului, își ocupau locul precum larvele de albină în fagure. Primii erau Arhanghelii, apoi Ierarhii, Cuvioșii, Prorocii. Petru nu a suportat niciodată ierarhiile: Oare în rai să fie ca în viață: parter, etajul 1, etajul 2, etajul 10; urban, suburban, mahala; generali, ofițeri, soldați; boieri, arendași, slugi? Și dacă da, cred că ordinea cronologică ar simplifica lucrurile (politețea este singura justificare a treptelor). În virtutea venirii, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
străin pe care o să-l accept deasupra capului! În mănăstire, fiecare viețuitor era proprietar de Dumnezeu. Jupânul stareț îi purta pistolul și cârja episcopală. El făcea și tot el desfăcea, de zicea doar cu privirea. Din ușa pivniței până la porțile raiului, cale dreaptă; pe unde trece Domnul, intra și taica. Părintele Visarion dormea cu registrele sub cap; fiecare cui avea număr de inventar, bon de consum pentru felia de pâine. Apa de ploaie curgea de pe biserică, prin burlane, apoi pe șanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Celălalt, de-l porecleau frații "fitil" și asta nu pentru că îi plăcea să aprindă candele avea mâini aurite, aducea venit mânăstirii cât stupina și gaterul la un loc. Dumnezeu știe cât era partea leului. 58. Livada mânăstirii Fântânele, cuibul de rai pentru domnișoara Cătălina. Între 4 gutui bătrâni, un hamac marinăresc, peste hamac o pătură fină din păr de cămilă, peste pătură un cearșaf de atlas. Domnișoara avea obiceiul să se reculeagă în fiecare weekend de pe la 16 până la asfințitul soarelui. Trabucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vrei să desfaci lucrarea meșterului făurar într-o clipă? Dumnezeu, pentru diversitatea cerului, a modelat îngeri din fulgi de zăpadă, apoi, s-a bulgărit cu sfântul Petru până ce ghemotoacele albe și-au luat zborul. Dumnezeu, invidios, i-a alungat din rai într-o zi de ianuarie creaturile scutură aripile cât e iarna de lungă. Așteaptă, Petre, așteaptă! Din puful păpădiei nu poți să te ridici mai sus de intenția câmpiilor. Unde să vii? Verdeața și răcoarea promisă în cimitir nici măcar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tren, bilet și Dumnezeu cu mila. Gata, îmi ajunge, nu îmi mai murdăresc mâinile după cum îmi dictează baronul. La dracu și cu mânăstirea aia, cuib de derbedei, mai bine ardeau cu toții! Ceva interese erau la partid pentru acel colțișor de rai. Cătălina știe multe, multe am cules și eu despre ea. Ar fi cazul să umblu la sertar, trebuie să-mi iasă ceva verzișori din golănia asta. Ehei, baroane, baroane, cum scoți tu castanele din foc cu mâinile mele! Gata cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în afara semnelor: bărbia căzută peste genunchi ca o secure peste un braț de vreascuri putrede; mâinile, picioarele înainte de furtună, Dumnezeu a împletit patru funii din nori și le-a legat parcă de un trunchi de copac, parcă de om; ochii raiul furnicilor, două mușuroaie negre acopereau câteva firimituri de lumină; buzele dâre de pământ în icoană; obrajii: S-au adâncit fântâni, mamă, acolo unde sărutul tău a însemnat izvor, la noapte o să plouă, mâine o să plouă, cealaltă viață o să plouă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
diferență între o cochile goală de melc și o cumpănă de fântână: El a cerut apă și a primit furtună, eu rouă visez, Stăpâne, plouă cu cenușă peste Bârgău, de parcă un înger s-a jucat cu chibrituri prin livezile cerului. Raiul își scutură nimicul peste creștetul munților, Doamne. Nu am știut că și în grădinile tale e toamnă. I-a fost sete. Întunericul este mai mult decât asfințit de soare. Întunericul se lasă decupat de locuire precum pământul cimitirului, nici o unghie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mărturia lăsată de confesorul său, fratele Matteo, care i-a vegheat stingerea din viață. E vorba de un vis pe care l-ar fi avut Machiavelli și în care e întrebat, ca dorință ultimă, dacă ar vrea să meargă în rai, în cohorta săracilor inocenți sau în iad, alături de spiritele revoltate; el a răspuns că i-ar plăcea să trăiască mai curînd în infern, cu marile spirite rebele, spre a putea discuta cu ele, în eternitate, marile probleme de stat. În
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
teamă. De spus, am mai spus-o, cu abținere de la detalii Însă: vederea, cîtă a fost, mi-am pierdut-o pe la unsprezece ani. Iar dacă paradisul e asimilabil copilăriei Înseamnă că, Între cei zece și unsprezece ani ai mei, lumina Raiului a fost cea care s-a dus să asfințească undeva, nimeni nu știe unde. Copilăria, cu accidentele ei paradiziace, a mai rezistat o vreme, s-a zvîrcolit, a refuzat să cedeze odată cu lumina. Dar nu există paradis În absența luminii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
minunat eu atunci pînă am amețit de cap, dar am Înțeles că ungurește, Între roșie și Rai, există o anume legătură. M-am edificat cu timpul că tomatelor li se spune În maghiară paradicsom, cuvînt care desemnează de asemenea Paradisul, Raiul. Iar de la acest faimos „paradis unguresc“, sătmărenii și moroșenii au derivat pentru pătlăgeaua roșie un nume pe care ar trebui să-l rostească pios ca pe unul de sfîntă: porodică. Afară de Zoli și de Caița care-mi erau vecini, cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
imaginea, În principala răspîntie a așezării. Văzînd cum flutură culorile naționale asupra lui Iisus de parcă Însăși mîna Maicii Domnului Înălța stindardul, tinerii, cărora li se alăturaseră și multe fete, ziceai c-au Înnebunit. CÎntau și jucau ca la sărbătoarea recuceririi Raiului. Nu mai era chip ca bătrînii să-i poată potoli, iar unii chiar se uitau cu drag la ei. Dezmeticirea a venit Însă și ea foarte curînd. Nu mai văzuse satul pînă atunci atîtea pene de cocoș la pălărie ca
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mine o parte din lumea străbătută cu privirea preț nu de unsprezece, ci de vreo opt ani de viață conștientă. Ea avea optsprezece sau nouăsprezece ani cînd a coborît pe insula Ellis. Scînteierile paradisului din amintirile ei s-au suprapus Raiului copilăriei mele, din care scăpătarea luminii Încă nu mă alungase. Am putut așadar să-mi reprezint prin asocieri de tot felul, prin comparații ceea ce Încă nu-mi ieșise În cale. Astfel, bunăoară, mi-am lămurit, mai cu seamă că văzusem
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cînd... Că se va ști despre un loc unde... Că va umbla o veste despre... Preacurata, așadar, a coborît atunci și acolo printre acei oameni, și nu sub ochii altora, pentru ca mama Floare să știe și de chipuri de ale Raiului, nu numai de duhuri de-ale pămîntului și de-ale nopții. Iar lumina aceea de sus se Întrupase ca să mai spulbere din scînteile și lucirile ce i se arătau Floarei la orice drum și la orice Înserare. Că vedeți voi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]