935 matches
-
regosol) Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102, care o leagă spre nord de Slănic și (unde se termină în DN1A) și spre sud de , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). La Poiana Vărbilău, din acest drum se ramifică DJ100G, care duce spre est prin pădurea Cazacu spre Gura Vitioarei (unde se termină tot în DN1A); iar la Vărbilău se ramifică DJ101T, care duce către Aluniș, Bertea și mai departe, pe un traseu nemodernizat prin păduri, spre Valea Doftanei
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
spre sud de , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). La Poiana Vărbilău, din acest drum se ramifică DJ100G, care duce spre est prin pădurea Cazacu spre Gura Vitioarei (unde se termină tot în DN1A); iar la Vărbilău se ramifică DJ101T, care duce către Aluniș, Bertea și mai departe, pe un traseu nemodernizat prin păduri, spre Valea Doftanei. Prin comună trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care e deservită de stațiile Coțofenești, Poiana Slănic, Vlădești și Vărbilău. Conform recensământului efectuat
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
roșu, odogaciul, săpunul popii, floarea călugărului sau floarea de săpun ("Saponaria officinalis") este o plantă medicinală, perenă din familia Caryophyllaceae. Săpunărița este o plantă cu un rizom târâtor, în pământ. Tulpina are 70 cm - 1 m și prezintă noduri umflate, ramificate în partea superioară. Florile au 5 petale, de culoare roză sau albă. Petalele sunt libere, sepalele sunt unite. Fiecare petală are spre exterior o expansiune foliacee (unguiculă). Săpunărița înflorește în lunile iunie-septembrie. Frunzele sunt eliptice, opuse, au 3 nervuri pe
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
(Hibiscus trionum) este o plantă erbacee din familia Malvaceae cunoscută și sub denumirea de "macul-ciorii". Plantă erbacee anuală, înaltă de până la 80 cm, acoperită cu peri rigizi, cu tulpina ramificată de la bază, cu flori mari, solitare, cu petale gălbui, la bază purpurii și fruct-capsulă. Crește prin culturi, în locuri fertile, pe câmpuri și la marginea drumurilor, îe terenurile joase de la câmpie. Înflorește din iulie și până în septembrie. În scopuri medicinale
Zămoșiță () [Corola-website/Science/323519_a_324848]
-
în care aceeași poveste este relatată în mai multe moduri, adesea contradictorii, și apoi explică vizitatorului său (nepotul scriitorului) conceputul de timp relativ care seamănă cu o "„gradină cu poteci bifurcate”", unde lucrurile se întâmplă în paralel într-o infinitate ramificată de moduri. Unul dintre primele exemple în domeniul științifico-fantastic este povestirea "„Random Quest”" de John Wyndham în care un om, după ce se trezește în urma unui șoc provocat de un accident în laborator, ajunge într-un univers paralel unde nu a
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]
-
se mișcă de jos în sus, antrenănd astfel impuritățile spre exterior. Bronhiile, în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept. Plămânii sunt două organe alveolare elastice, de culoare roz, așezate în cutia toracică, deasupra diafragmei. Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
de culoare roz, așezate în cutia toracică, deasupra diafragmei. Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi, între cei doi plămâni aflându-se inima. În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiți din mici umflături cu pereții foarte subțiri, numite alveole pulmonare. Alveola
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
ele se află o cavitate foarte subțire (spațiul pleural), în care se găsește o peliculă de lichid (lichidul pleural). Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară sacii, însoțesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) și ies
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
în care se găsește o peliculă de lichid (lichidul pleural). Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară sacii, însoțesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) și ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid în
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
Parlamentul European Pentru Consiliu Președintele Președintele P. COX T. PEDERSEN ANEXA I VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE (CPV) Structura sistemului de clasificare 1. CPV cuprinde un vocabular principal și un vocabular suplimentar. 2. Vocabularul principal se bazează pe o structură ramificată de coduri de până la nouă cifre, cărora le corespunde o denumire care descrie produsele, lucrările sau serviciile care reprezintă obiectul contractelor de achiziții. Codul numeric cuprinde 8 cifre, subdivizate după cum urmează: * diviziuni, identificate prin primele două cifre ale codului; * grupe
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
IT: nafta (petrolio), gamma completă frazioni di alchilato, contenente butano; Nafta modificată con basso punto di ebollizione [Combinazione complessa di idrocarburi ottenuta per distillazione di prodotti di reazione di isobutano con idrocarburi monoolefi-nici C3-C5. È costituita prevalentemente da idrocarburi saturi ramificați con numero di atomi di carbonio prevalentemente nell'intervallo C7-CI2, con alcuni butani e con punto di ebollizione nell'intervallo 35 °C - 200 °C că.) NL: nafta (aardolie), totaal bereik van gealkyleerde, butaan bevattend; Gemodificeerde nafta met laag kookpunt [Een
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
valea râului se lărgește până la 5-6 km, cursul devine liniștit, malurile nu sunt înalte, capătă formă simetrică pe versanți sunt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea râului Prut se lărgește considerabil până la 8-10 km râul formează meandre, se ramifică în brațe versanții devin mai domoli pe alocuri fragmentați de ravene, lățimea albiei variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
torențiale pot fi plasate în urmatorul rînd evoluțional: ogașa-ravena-rîpa de versanți-rîpa de vîlcea - sistemul de rîpe. Dezvoltarea în continuare a formelor elementare de eroziune torențială în mai multe cazuri și în timp mai îndelungat poate duce la formarea unor sisteme ramificate de rîpă. Dezvoltarea ogașelor și a ravenelor e un rezultat al erodării inițial prin șuvițe de ape mici care pe parcurs se contopesc și formează torente de apă mai pronunțate. Activitatea acestor torente cauzează reliefarea unor văgăuni cu o adîncime
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
unor sisteme integre. Practic toate hîrtoapele sunt străbătute de asemenea sisteme, ce realizează un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor (fig. 3-4). La formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea și formarea șuvoaielor mai puternice de apă. Numărul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
la punctul de trecere a frontierei de la podul peste Dunăre aflat la sud-est de orașul propriu-zis. Drumul face parte din ruta europeană de referință nord-sud E85 și se continuă în Bulgaria cu șoseaua națională 2. La Giurgiu, din DN5 se ramifică șoseaua națională DN5C, care duce spre sud-vest la Zimnicea și șoseaua națională DN5B, care duce spre Ghimpați, de unde se continuă spre Găești cu DN61. Rețeaua rutieră este completată cu trei șosele județene: DJ507 pornește din DN5 în apropierea frontierei și
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
23 de milioane de călători pe zi în medie. Liniile sunt identificate cu numere de la 1 la 14, 3bis și 7bis fiind două linii minore care inițial erau considerate ramificații ale liniilor 3, respectiv 7. Liniile 7 și 13 sunt ramificate la câte unul din capete, iar liniile 7bis și 10 au câte o mică zonă de buclă cu traseu diferit pe cele două sensuri de mers. Liniile CDGVAL, Orlyval, LISA deservesc aeroportul Roissy-Charles de Gaulles și aeroportul Orly Metroul a
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
satele Bâldana, Gulia și Tărtășești (reședința). Comuna este situată în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele Ilfov și , și este străbătută de șoseaua națională DN7 ce leagă orașele București și Pitești, la circa nord-vest de București. Aici se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71 care leagă Bucureștiul de Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tărtășești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
al șaptelea centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic. Orașul Otopeni este așezat în centrul județului, la nord de București. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. La Otopeni, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ100, care duce spre est la Tunari, Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași la Fundeni. Din punct de vedere fizico-geografic, orașul Otopeni
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
departe în județul Ilfov de Ciorogârla (unde se termină în autostrada București-Pitești), și spre vest de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Roata de Jos, și mai departe în județul Teleorman de Videle. La Bolintin-Vale, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Florești-Stoenești, Găiseni, și mai departe în județul Dâmbovița de Potlogi, Odobești, Costeștii din Vale, Mătăsaru, Mogoșani și Găești (unde se termină în DN7). Tot din DJ601, la Malu Spart se ramifică șoseaua
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Florești-Stoenești, Găiseni, și mai departe în județul Dâmbovița de Potlogi, Odobești, Costeștii din Vale, Mătăsaru, Mogoșani și Găești (unde se termină în DN7). Tot din DJ601, la Malu Spart se ramifică șoseaua județeană DJ412A, care duce spre sud la Ogrezeni, Grădinari, Buturugeni, Mihăilești (unde se intersectează cu DN6) și Adunații Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orasului Bolintin-Vale se ridică la de locuitori, în creștere
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
o zonă de extracție a petrolului. Principala cale de comunicație ce străbate orașul este șoseaua națională DN1A, care trece prin cartierul Scăeni și foarte puțin prin sud-vestul Boldeștiului, și leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din DN1A, se ramifică la Boldești-Scăeni trei drumuri județene: DJ236 și DJ250 duc către Bucov, spre DN1B, unul prin parcul Constantin Stere și altul pe lângă satul Pleașa. Al treilea drum județean, DJ232, duce către Plopu prin localitatea Seciu. Pe lângă DN1A, trece și calea ferată
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
nod feroviar pe liniile secundare de la nord-vest de București. Aici se intersectează calea ferată București-Pitești, cu linia ce duce la Târgoviște și Pietroșița. Titu este traversat de șoseaua națională DN7, care leagă Bucureștiul de Pitești. Din DN7, la Titu se ramifică și șoseaua județeană DJ701, care leagă orașul spre sud de autostrada București-Pitești, și spre nord de Braniștea și Târgoviște. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Titu era o comună rurală, reședința plășii Bolintinu din județul Dâmbovița. Comuna avea în compunere
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
este folosită de administrația locală. Orașul se află în vestul județului, pe malurile Dâmboviței, acolo unde acest râu se varsă în râul Argeș. Este traversat de șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București. La Budești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ301, care duce spre nord la Vasilați, Gălbinași, Plătărești, Fundeni și mai departe în județul Ilfov la Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3). Din DJ301, la Budești se mai ramifică și
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
se ramifică șoseaua județeană DJ301, care duce spre nord la Vasilați, Gălbinași, Plătărești, Fundeni și mai departe în județul Ilfov la Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3). Din DJ301, la Budești se mai ramifică și șoseaua județeană DJ401C, care duce spre nord la Sohatu și Plătărești. Prin oraș trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservit de stația Budești. În perioada dinaintea războaielor mondiale găsim ca proprietar în zonă pe boierul Constantin Manu
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre sud de Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B), și spre nord de Dumbrăvești, Vărbilău, Slănic și Izvoarele (unde se termină în DN1A). Din acest drum, lângă Plopeni se ramifică spre nord-vest șoseaua județeană DJ100D, care duce la Cocorăștii Mislii, Scorțeni și Bănești (unde se termină în DN1). Prin oraș trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care este deservit de stația Plopeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Plopeni
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]