1,394 matches
-
moral, ca principiu justificat prin apel la principiul moral al egalității de demnitate și respect sau, după cum mai este el numit, principiul egalității umane fundamentale 25 (principiu considerat - pe bună dreptate în opinia mea26 - drept principiul fundamental al întregii moralități). Realiștii par să-l citeze, în schimb, doar ca principiu cu o justificare pur instrumentală (organizarea societăților occidentale actuale pe baza lui este singura în măsură să asigure, în cadrul acestor societăți, stabilitatea, ordinea și coeziunea socială etc.27). Spun "se pare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lui este singura în măsură să asigure, în cadrul acestor societăți, stabilitatea, ordinea și coeziunea socială etc.27). Spun "se pare", pentru că există, în scrierile realiste, unele exprimări care sugerează și contrariul 28. În orice caz, interpretarea utilizării acestui principiu de către realiști ca principiu cu o justificare pur instrumentală în sensul menționat este, după cum îmi pot da eu seama, singura interpretare compatibilă cu exigențele metodologice realiste și cu ideea că are sens să distingem între o metodologie moralistă și o metodologie realistă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
poate fi descris în mod legitim și ca "moralism moderat". Ați observat, fără îndoială, că modul în care utilizez aici termenii "moralism" și "realism" nu corespunde decât parțial modului în care sunt ei definiți în mod uzual, în special de către realiști. Definițiile moralismului și realismului oferite de Bernard Williams și Raymond Geuss, cei doi maeștri intelectuali ai realismului din teoria politică normativă, definiții care sunt invocate deseori și de alți realiști atunci când încearcă să descrie comparativ moralismul și realismul 31, sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care sunt ei definiți în mod uzual, în special de către realiști. Definițiile moralismului și realismului oferite de Bernard Williams și Raymond Geuss, cei doi maeștri intelectuali ai realismului din teoria politică normativă, definiții care sunt invocate deseori și de alți realiști atunci când încearcă să descrie comparativ moralismul și realismul 31, sau definițiile oferite de realiști precum Enzo Rossi sau Glen Newey, par să atribuie drept caracteristici esențiale ale acestor curente de opinie din filosofia politică alte - sau, în orice caz, și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realismului oferite de Bernard Williams și Raymond Geuss, cei doi maeștri intelectuali ai realismului din teoria politică normativă, definiții care sunt invocate deseori și de alți realiști atunci când încearcă să descrie comparativ moralismul și realismul 31, sau definițiile oferite de realiști precum Enzo Rossi sau Glen Newey, par să atribuie drept caracteristici esențiale ale acestor curente de opinie din filosofia politică alte - sau, în orice caz, și alte - teze decât cele pe care le-am atribuit eu. Williams echivalează moralismul cu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
al analizelor din această lucrare). Prin contrast, nu cred că definițiile propuse de mine au astfel de defecte. Așa cum l-am definit eu, moralismul este o poziție ce poate fi atribuită în mod legitim tuturor filosofilor "acuzați" de obicei de realiști de "moralism" metodologic (John Rawls 58, Ronald Dworkin, Robert Nozick, Will Kymlicka, G. A. Cohen ș.a.). Mai mult, cred că definiția mea pentru acest termen surprinde (sper, mulțumitor de clar, precis și concis) esențialul poziției moraliste. Ea se concentrează, altfel
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
primordiale în înțelegerea moralismului, fără a se pierde în aspectele corelative, secundare sau marginale ale acestuia. Nu în ultimul rând, definițiile mele nu au, după cât mi-am putut da seama, nici defectul de a fi incorecte față de poziția metodologică a realiștilor radicali din filosofia politică. Să începem cu analiza definiției moralismului propusă de Williams. Pe de o parte, nu orice concepție politică despre care s-ar putea spune că se încadrează în modelul structural, așa cum îl concepe Williams, este, într-adevăr
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
concepție moralistă. Fără îndoială, numai despre concepțiile care formulează "principii, concepte, idealuri și valori" pentru politică pe care le justifică pe temeiuri morale sau care sunt de natură morală se poate spune cu sens că sunt "moraliste". Nu formulează și realiștii, la rândul lor, "principii, concepte, idealuri și valori" pentru politică, deși, firește, "principii, concepte, idealuri și valori" pe care le justifică - sau măcar susțin că le justifică - fără a recurge la temeiuri morale? Și mai important: ce înseamnă, mai exact
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a unei concepții plauzibile despre legitimitatea politică 61. Definiția moralismului propusă de Geuss este și mai problematică. Ea îngemănează, practic, toate problemele definiționale pe care le-am enumerat mai sus. Unde a citit Geuss - și unde anume au citit ceilalți realiști care îl urmează în această opinie - că moraliștii susțin o teză atât de implauzibilă precum aceea că "politica nu este nimic altceva decât etică aplicată"? În ce locuri anume din scrierile lor neagă moraliștii ideea că "politica este în primă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
prioritare ale cetății, indiferența față de politicile "bazate pe evidențe", populismul etc.), atunci recomandările lui Barry, Dworkin sau Roemer sunt, într-adevăr, împotriva "specificului practicii politicii reale". Însă nu sunt toate recomandările venite din spațiul academic pentru politicieni - inclusiv cele ale realiștilor, ale economiștilor, ale sociologilor, ale psihologilor etc. - în contradicție cu "specificul practicii politicii reale", dacă aceasta este ceea ce înțelegem prin "specificul practicii politicii reale"71? Desigur, nu aceasta înțelege Rossi - și realiștii în general - prin această sintagmă, ci, cel mai
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
din spațiul academic pentru politicieni - inclusiv cele ale realiștilor, ale economiștilor, ale sociologilor, ale psihologilor etc. - în contradicție cu "specificul practicii politicii reale", dacă aceasta este ceea ce înțelegem prin "specificul practicii politicii reale"71? Desigur, nu aceasta înțelege Rossi - și realiștii în general - prin această sintagmă, ci, cel mai probabil, în linii mari, faptul că recomandările pentru politicieni trebuie să fie fezabile și realizabile pe termen scurt sau mediu (și nu numai pe termen lung sau pe "termen nedefinit", așa cum spun
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
termen scurt sau mediu (și nu numai pe termen lung sau pe "termen nedefinit", așa cum spun de obicei filosofii că sunt sau/și trebuie să fie fezabile idealurile lor de organizare socială). Însă, oricât de surprinzător ar putea părea pentru realiști, politicile propuse de Barry, Dworkin sau Roemer - politici binecunoscute și identificate de obicei drept politici clasice "de stânga" sau, în spațiul european, drept "social-democrate" (impozitarea progresivă, accesul universal asigurat de către stat la educație, servicii de îngrijire medicală, locuințe decente etc.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
clasice "de stânga" sau, în spațiul european, drept "social-democrate" (impozitarea progresivă, accesul universal asigurat de către stat la educație, servicii de îngrijire medicală, locuințe decente etc.) - satisfac, fără îndoială, acest deziderat 72. Ceea ce îi diferențiază pe Barry, Dworkin și Roemer de realiști nu este, așadar, faptul că propun politici publice nefezabile, ci faptul că, spre deosebire de aceștia, ei argumentează pentru aceste politici în termeni morali: mai exact, în numele idealului lor favorit al dreptății (egalitatea oportunităților 73) și al imperativului (moral al) reducerii nedreptăților
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că moralismul are de a face doar cu "design-ul politic". Or, nu atât "design-ul politic ideal" este de obicei preocuparea fundamentală a filosofilor politici moraliști, sau, în orice caz, a filosofilor moraliști pe care îi critică de obicei realiștii, cât dezvoltarea și apărarea unei teorii care oferă o specificare a conceptului de dreptate socială (sau măcar a conceptului de dreptate distributivă). În cele mai multe lucrări moraliste de filosofie politică, "partea leului" îi revine acestei preocupări. Precizările referitoare la "design-ul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ar fi avut cum să ajungă la o concluzie atât de ridicolă și neprofesionistă cu privire la mesajul sau implicațiile teoriilor moraliste din filosofia politică. Spuneam că nu cred că definițiile mele au defectul de a fi incorecte față de poziția metodologică a realiștilor radicali din filosofia politică (așa cum, din păcate, am văzut că sunt definițiile realiste ale moralismului abia discutate 78). Aceasta pentru că, pe de o parte, modul în care am redat distincția între moralism și realism este compatibil, în principiu, cu modul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ale moralismului abia discutate 78). Aceasta pentru că, pe de o parte, modul în care am redat distincția între moralism și realism este compatibil, în principiu, cu modul în care această distincție a fost prezentată în încercările mult mai atente din partea realiștilor de a o explica și justifica. Am în vedere, spre exemplu, modul în care a fost explicată distincția moralism-realism în conceperea și abordarea problemei legitimității politice de Matt Sleat. Așa cum a arătat Sleat, moralismul (cu privire la legitimitatea politică) este concepția potrivit
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
drept o instanță a autorității politice. Din acest motiv, dacă un regim este legitim sau nu este o întrebare în primul și în primul rând politică, nu una morală"83. Pe de altă parte, convingerea că nu sunt nedrept față de realiștii radicali în surprinderea poziției lor mi-a fost întărită și de constatarea că, deși par să nu critice doar "moralismul" așa cum l-am definit eu, toți realiștii radicali obiectează (și) împotriva a ceea ce am numit eu "moralism", sub forma celor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
una morală"83. Pe de altă parte, convingerea că nu sunt nedrept față de realiștii radicali în surprinderea poziției lor mi-a fost întărită și de constatarea că, deși par să nu critice doar "moralismul" așa cum l-am definit eu, toți realiștii radicali obiectează (și) împotriva a ceea ce am numit eu "moralism", sub forma celor două teze ce pot fi identificate, într-adevăr, în lucrările filosofilor politici acuzați de obicei de acest "viciu": 1) teza că filosofia este o ramură a eticii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică este justificat. Mai mult, nu cred că greșesc dacă afirm că, chiar și atunci când par să fie interesați de critica altor forme de "moralism" decât cele surprinse în definițiile mele, realiștii radicali au, de fapt, drept țintă ultimă tocmai "moralismul" așa cum l-am delimitat eu84. Despre moralismul realismului radical* Potrivit cercetărilor mele, recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari dezbateri. Prima dezbatere - la care voi aduce
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adevăr, obiecții valide la adresa moralismului. A doua dezbatere - a cărei problematică va fi discutată în acest capitol - are în atenție în special întrebarea dacă renunțarea la principiile, valorile și temeiurile morale este în principiu măcar posibilă și dacă nu cumva realiștii fac sau sunt nevoiți să facă, la rândul lor, fie și doar implicit, apel la astfel de principii, valori și temeiuri morale. Cea mai complexă argumentare pentru ideea că până și realismul radical este o poziție moralistă a fost oferită
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fie și doar implicit, apel la astfel de principii, valori și temeiuri morale. Cea mai complexă argumentare pentru ideea că până și realismul radical este o poziție moralistă a fost oferită, după știința mea, de Eva Erman și Niklas Möller. Realiștii se înșală, au reliefat Erman și Möller, atunci când afirmă că își argumentează (sau își pot argumenta) concepțiile despre legitimitate fără a recurge la valori și principii morale (sau, după cum le place să spună realiștilor, la valori și principii morale "pre-politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
așadar, ca toți (sau măcar suficient de mulți dintre) subiecții unei ordini sociale stabile și sigure să fie de acord (în mod liber) în privința acceptabilității ei pentru ca acea ordine socială să beneficieze de autoritate politică? Singura explicație a faptului că realiștii insistă asupra acestor condiții, observă Erman și Möller, constă în faptul că ei întemeiază în ultimă instanță condițiile legitimității pe o premisă egalitariană, precum premisa îndreptățirii egale a cetățenilor la opinie în privința acceptabilității ordinii sociale sau/și premisa îndreptățirii lor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sunt (exclusiv) valori morale; și 2) asumpția/premisa că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație. Pe de o parte, libertatea sau egalitatea pot fi concepute și investigate și ca valori politice, nu doar ca valori morale. Iar realiștii, insistă Jubb și Rossi, invocă aceste valori tocmai - și numai - ca valori politice (i.e., ca valori analizate și justificate doar prin prisma rolului lor în realizarea obiectivelor fundamentale ale politicii), nu ca valori morale. Pe de altă parte, după cum ne-
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ne eliberăm de această confuzie, ar trebui să observăm că nu avem nevoie de opinii morale pre-politice pentru a ști că "ordinea asigurată prin forță nu este ordine" (might is not right) și - ca atare - ar trebui să realizăm că realiștii au dreptate în susținerea că nu au nevoie de un fundament moral pentru generarea teoriilor lor politice normative. Distincția între politică și dominație - distincție pe care, susțin Jubb și Rossi, moraliștii nu-și pot permite să o conteste - legitimează ideea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație, ci, din nou, de asumpția că această distincție nu îi poate ajuta pe realiști să întemeieze condițiile egalitariene ale concepțiilor legitimității pe care le susțin. În afară de aceasta, ce anume îi face atât de siguri pe Jubb și Rossi în privința faptului că distincția între politică și dominație, așa cum o înțeleg realiștii, este o distincție legitimă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]