1,317 matches
-
1,44 10 1,30 39 1,28 59 1,31 TABELUL 2.5. Asocierea dintre sexul copilului și percepția mamelor asupra receptivității la cerințele exprimate în raport cu el De obicei, atunci cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? Uneori da, alteori nu + De obicei, nu De obicei, da Întotdeauna Total Sexul Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Masculin 24 14,5% 89 53,6% 53 31,9% 166 100% Feminin 24 14
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
foarte puțină Multă Foarte multă MAMA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 46 13,89 162 14,62 127 19,13 337 16,21 TABELUL 3.14. Valorile medii ale indicatorului sintetic al susținerii mamei în funcție de receptivitatea copilului la solicitări De obicei, atunci cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? Total Uneori da, alteori nu + De obicei, nu De obicei, da Întotdeauna MAMA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 48
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
46 13,89 162 14,62 127 19,13 337 16,21 TABELUL 3.14. Valorile medii ale indicatorului sintetic al susținerii mamei în funcție de receptivitatea copilului la solicitări De obicei, atunci cînd îi cereți ceva, copilul dă dovadă de înțelegere, receptivitate? Total Uneori da, alteori nu + De obicei, nu De obicei, da Întotdeauna MAMA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 48 14,73 165 15,36 124 17,91 337 16,21 TABELUL 3.15. Ponderea rudelor
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cere să cucerească și să asocieze pe părinți în acțiunile educative privind copiii și tinerii. Nu este suficient să avem doar sprijinul părinților la rezolvarea problemelor organizatorice sau materiale curente, ci este necesar să realizăm înțelegerea și sprijinul părinților prin receptivitate la cerințele școlii. Astăzi nu mai satisface poziția părintelui care se mulțumește cu constatarea că fiul învață și face cât a făcut el în vârsta tinereții. Astăzi se impune ca părinții să recunoască necesitatea ca fiii și fiicele lor să
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
suprasensibilul. Ca niște umbre pe pereți de caverna platonica, sau ca dintr-un plan de care ne aflam despărțiți prin limitele facturii noastre umane, entitățile și relațiile dintre ele, stele, ape, primăveri, nostalgii și împliniri, timpul și istoria conturează, în receptivitatea noastră, prin intermediul ei, un semnificat inedit și un intreg altfel nebănuit din care toate fac parte. Un adevăr de dincolo de "lucrurile ortace" care ne înconjoară și ne însoțesc constant, "ce nu poate fi demonstrat, ci doar sugerat prin acel plus
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în notă, la mai vechea sa opoziție față de „formulă”, încă din Aviograma de la 75 H.P. vrea să argumenteze consecvența atitudinii anticonvenționale; ea este reală, desigur, însă depășirea „formulei” se face acum în sensul înlăturării oricărui exclusivism, al cultivării unei maxime receptivități față de valorile poeziei, fie ele ale prezentului novator, fie ale trecutului: „Voi merge încet, poate grav, spre vârsta mea nouă, voi privi atent la formele inedite, îmi voi umple sacul cu obșteștile încântări - scrie el tot aici. Dar și: „voi
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu voință prin procedee tipografice și metaforism exagerat până la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții”. Judecata de valoare rămâne reticentă și abia concesivă: „În limitele acestui imagism nu se poate tăgădui lui Ilarie Voronca o voluptuoasă receptivitate senzorială, un simț al plasticei cuvântului excelent și o aptitudine de a ridica la rang poetic orice percepție”. Citit astăzi dintr-o altă perspectivă, în favoarea căreia argumentează o întreagă istorie a poeziei moderne, ce nu mai urmărește o exterioară coerență
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dezvoltării individuale, ci devine condiție sine qua non a unei schimbări interioare numai În măsura În care ea reușește să angajeze plenar elevul Într-un efort de Învățare și de gândire, Într-un act de trăire afectivă și de manifestare volițională. Numai această receptivitate și activitate autentică de implicare totală a celui care Învață este capabilă să genereze o nouă „experiență” personală, să devină cauza propriei sale depășiri, forța motrice care aduce un progres de ordin cantitativ și calitativ În propria lui formație (ca
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prin memorizare și apoi să se mulțumească cu reproducerea a ceea ce a spus profesorul. Fiind centrate pe activitatea profesorului, acesta dezvăluie conținutul teoretic, analizează problemele materiei expuse, citează faptele, aduce exemple, argumente, formulează concluzii etc. Totul se bazează, deci, pe receptivitatea elevilor, care devin simpli spectatori sau „consumatori” nevoiți să accepte, fără coparticipare activă, cele comunicate, fără să privească În mod critic noile cunoștințe și să depună o activitate mintală susținută de elaborare a noilor concepte, fără să pună În joc
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În contextul expunerii. Trebuie acordată atenție Însă și cuvintelor uzuale, de largă circulație, care, prin polisemantismul lor, prin faptul că pot avea sensuri diferite pentru persoane diferite, creează cu ușurință dificultăți de decodare. În vederea formării unei audieri active, a unei receptivități spontane, un rol esențial Îl joacă acele procedee care sporesc forța de argumentație logică acomunicării; cu cât acestea se Întemeiază pe o cunoaștere și respectare atentă a legilor gândirii corecte, cu cât vor reuși să solicite efectiv anumite operații ale
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1973, p. 116), uneori ea Însăși o prelungire a discuției colective. b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilortc " b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilor" Discuțiile (dezbaterile) dau o formă socializată activității de Învățare, creează o atmosferă de deschidere, de receptivitate și de apropiere reciprocă, intensifică intercomunicarea reală și relațiile din cadrul grupului, favorizează formarea deprinderilor de cooperare, de rezolvare În spiritul unei munci colective a problemelor, contribuie la statornicirea unui climat democratic, de participare activă la viața clasei (grupului), impune o
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
grafice, hărți, planuri, fotografii, imagini proiectate etc.) poate să Învioreze foarte mult mersul discuției. Deasemenea, una dintre condițiile intelectuale esențiale ale unei cooperări fructuoase consistă În capacitatea fiecărui participant de a Înțelege punctele de vedere ale celorlalți, de a manifesta receptivitatea cuvenită față de oponenți și de a-și adapta propria sa acțiune sau contribuție personală la ale acestora, de a folosi priceperea de a contraargumenta, instituindu-se În felul acesta un climat favorabil de„receptivitate” a gândirii Între membrii grupului dat
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vedere ale celorlalți, de a manifesta receptivitatea cuvenită față de oponenți și de a-și adapta propria sa acțiune sau contribuție personală la ale acestora, de a folosi priceperea de a contraargumenta, instituindu-se În felul acesta un climat favorabil de„receptivitate” a gândirii Între membrii grupului dat (Aebli, 1973, p. 76). Desigur, aceasta reclamă o disciplină a conversației de grup care presupune „a Învăța să asculți” și „a Învăța să fii ascultat”. După cum ține de formația personală a fiecăruia și a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
urmărit, prin precizarea unor puncte de reper (probleme), care vor orienta percepția etc. Firește, nu este indicat să se ofere prea multe informații, deoarece În acest fel se răpește din ineditul și prospețimea demonstrației, ceea ce duce la scăderea ulterioară a receptivității și interesului. În actul percepției este recomandabil să fie angajați cât mai mulți analizatori; să se prezinte lucrurile nu În formă statică, ci În dinamismul lor, În diferitele stadii de dezvoltare sau de transformare, În acțiunea lor. Prezentarea elementelor intuitive
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ei sens, să devină o sursă puternică de motivație. Conceput În acest spirit, proiectul se adeverește a fi o variantă a ceea ce se cheamă În mod generic „metodologia Învățării prin descoperire”. Realizarea de proiecte este foarte adecvată vârstei de maximă receptivitate a elevilor și studenților. Aplicarea acestei metode mai ales pe treapta Învățământului liceal și universitar, corespunzând unor perioade din viață În care fantezia și Înclinația spre visare, plăsmuirea de proiecte și dorința de afirmare sunt foarte puternice. Angajarea În proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a inclus următoarele: închiderea ochilor și imaginarea faptului că stă pe o scară în spirală; coboară încet pe scări și intră tot mai mult în transa hipnotică, ducând la o stare de relaxare, calm și încredere; sugestii legate de creșterea receptivității la idei și deschiderea față de imagini; invitația de a ancora sentimentele pozitive prin repetarea unui cuvânt cheie sau a unei fraze precum și frecarea degetului mare de arătător; utilizarea unei tactici de relaxare controlate de indicii oricând apare dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să-și exprime sinele, ieșind de sub "spiritul tutelar" al maestrului. Investigațiile lui Steiner nu ocolesc aceste nuanțe stranii și, pînă la un punct, nedefinibile ale relației profesor-elev. Între ele, mai pot fi amintite conținutul erotic al imersiunii științei maestrului în receptivitatea discipo lului (susținută de o aplicată analiză a "cazului Socrate" în cultura elenistică ), complexul de libido sciendi ("patima cunoașterii" investigată prin intermediul unui personaj victorian feminin, creat de George Eliot, Dorothea Brooke, personaj îndrăgostit de o imagine intelectuală mai degrabă decît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ei literatură bogată în idei personale. Vocea comentatorului dublează vocea operei fără să o acopere deoarece este rezultatul unor reflecții organizate științific, neintuitive. Critica trebuie să apropie lectorul de text, nu de opiniile comentatorului. Mobilitatea privirii critice presupune deschiderea interpretării, receptivitate echilibrată între interpret și text deoarece între ele există o relație dinamică. Monica Lovinescu se pronunță pentru examinarea operei în întregime, cu toate modelele necesare și disponibile. De aceea întâlnirea cu textul nu este neapărat controlată metodic și nici supusă
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la nevoile pieței muncii la nivel local; contribuie la creșterea ratei de inserție socio-profesională; extinde orizontul ocupațional al elevilor precum și, aprofundarea competențelor cheie alături de competențele tehnice generale și specializate; contribuie la creșterea flexibilității ofertei educaționale; contribuie la o mai mare receptivitate a școlii cu privire la nevoile comunității locale; creează oportunități pentru formarea relațiilor dintre școală și piața locală a muncii;
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
întregului organism, care, daca nu este corect tratată poate afecta și inima (endocardita, miocardita). Cauzele și producerea bolii: Focare infecțioase: angine (roșu în gât), otite, sinuzite, granuloame dentare, faringita, amigdalita etc. Factorul determinant al bolii îl formează infecția streptococica și receptivitatea crescută la infecții a individului. Boală apare la 3 săptămâni de la debutul procesului infecțios anterior reumatismului. Incidența maximă este între 5 și 15 ani, mai frecvent în sezonul rece; primăvară și iarna. Simptome: Simptomele se structurează în două etape; Simptome
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de laborator. Poliartrita reumatoidă O categorie aparte a bolilor reumatismale o formează poliartrita reumatoidă care face parte din categoria bolilor autoimmune, cu evoluție cronică. Boală se leagă de cea de-a doua dispoziție a producerii reumatismului scăderea imunității, respectiv creșterea receptivității organismului la boli. Poliartrita reumatoidă este o colagenoza cu mecanism de producere autoimun afectând articulațiile mici, ale extremităților în care puseele acute repetate confirmă caracterul cronic al bolii. Boală da cel mai mare grad de invaliditate, bolnavul ajunge să nu
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
integrarea completă a Țării Românești și a Moldovei în sistemul politic și militar al Imperiului Otoman; dispariția factorului de rezistență a boierilor pământeni împotriva dominației otomane; pierderi teritoriale ( 1775 Bucovina, 1821Basarabia) o Consecințe pozitive: înregistrarea unor progrese în domeniul culturii (receptivitate față de iluminism); realizarea unor reforme instituționale (au contribuit la unitatea instituțională); introducerea legislației scrise în politica judiciară. II. Situația politică a Țărilor Române în sec. XIX Înainte de a deveni o realitate instituțională statul român modern, a fost imaginat ca proiect
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sentimente puternice pe care le numim naționalism, tribalism, rasism și etnocentrism. Ușurință și viteza cu care aceste sentimente pot fi mobilizate chiar și în societățile moderne industriale..., ferocitatea oarbă a conflictelor la care pot duce aceste sentimente, lipsa lor de receptivitate față de argumentele raționale sunt doar câteva indicații ale vitalității și primordialității lor continue. Ceea ce sugerez este că etnocentrismul a evoluat de-a lungul a milioane sau cel puțin sute de mii de ani ca o extensie a selecției de înrudire
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
profesorului, asupra prietenilor acestora. Din această cauză se întâmplă ca un punct de vedere just să fie respins (direct sau indirectă că aparține unei persoane față de care avem o atitudine negativă. Evident, aceasta va depinde și de maturitatea subiectului, de receptivitatea sa față de sugestiile noi. Atitudinile sunt mai mult sau mai puțin durabile, mai mult sau mai puțin temeinic organizate. Atitudinile mai bine organizate, mai solid construite au o forță de rezistență mai îndelungată, în raport cu presiunile din exterior în timp ce
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
care ar putea să apară; prin urmare, le pot ocoli mai ușor. Favorizarea unui climat de comunicare destins Creierul nostru este traversat în permanență de unde cerebrale. Aceste unde sunt active tot timpul, zi și noapte. Unele dintre ele favorizează seninătatea, receptivitatea. Și, în funcție de starea în care suntem - complet treji, în fază de relaxare sau în perioadă de somn ușor sau profund -, undele emise de creier se armonizează în mod diferit. Să luăm un exemplu. Să ne închipuim că suntem în plină
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]