7,241 matches
-
că tuturor ni se Întâmplă uneori să rămânem cu rezervorul gol atunci când apar probleme. Pur și simplu, nu putem lăsa ezitările să ne Împiedice să profităm de o asemenea resursă extraordinară. Dar nu uitați, cheia unei rețele de succes este reciprocitatea. Cum să vă construiți rețeaua Pentru a construi o rețea de contacte și a-i spori eficiența, puteți urma câțiva pași. Iată zece idei la care să vă gândiți pentru următoarea Întâlnire sau oportunitate de conectare larețea. 1. Stabiliți-vă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
au câștigat relevanța prin raportul polemic sau mai degrabă simpatetic pe care l-au stabilit cu această persistentă interogație. În orice anotimp al istoriei, teologia creștină a întâmpinat asumpțiile metafizice ale alterității culturale. Deloc întâmplător, gestul s-a bucurat de reciprocitate. De aceea, capacitatea de a stimula apariția unor teologi articulați revine nu doar Bisericii, ci și unei culturi publice dornice să lămurească pretențiile de adevăr ale tuturor epistemelor rivale. Confruntați cu imensitatea sarcinii, cei mai mulți creștini aleg fie soluția discreditării universalității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Grija” sau „atenția față de sine” este o temă care va reveni, deși preschimbată, și în literatura asceților creștini 3. Așa cum am remarcat deja, Foucault preferă să sublinieze linia de continuitate între epoca clasică și era creștină. De exemplu, îndemnul la reciprocitate în relațiile conjugale apare nu doar la Clement Alexandrinul, ci mai întâi la autorul păgân Gaius Musonius Rufus (30-100 î.Hr.)1. Exhortațiile parenetice ale autorului catolic Francisc din Sales (1567-1622), care invocă exemplul discreției unor mamifere cu totul respectabile (e.g.
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
m-aș fi bucurat de prietenia afectuoasă a soției mele, Ema, căreia îi dedic această carte. În sfârșit, am primit cu multă cinste încurajările călduroase ale dlui Mihai Șora. Domnia sa m-a onorat scriind cuvântul înainte al acestui volum. Criteriile reciprocității - atât de vehemente în logica resentimentului - pălesc atunci când suferi asaltul binelui. Îi mulțumesc. Fără a escamota vreo datorie personală, generozitatea ultimei instanțe face apel la dialogul generalizat al recunoștinței. Acesta este însă un parcurs infinit, anonim și vertical. M.N. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
prin care faptele sociale sunt constituite prin limbaj și reguli sociale. Ei au fost interesați să explice cum regulile sociale (inclusiv regulile juridice) și "actele de comunicare" (Austin și Searle) "determină procesele prin care oamenii și societatea au continuitate și reciprocitate".27 Alți susținători ai constructivismului lingvistic, cum ar fi Karen Litfin (1994), Neta Crawford (1999) și Jutta Weldes (1999), au militat pentru discurs și putere în construirea realității sociale, odată cu efectuarea de cercetări istorice în scopul de a înțelege schimbările
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
legitimitatea universală a O.N.U., aliat cu greutate economică și politică a U.E., aduce avantaje incontestabile de cooperare"114. Referitor la cea de-a doua condiție, repetarea permanentă a interacțiunilor determină pozitiv cooperarea în măsura în care ea implică un proces de reciprocitate. Repetiția interacțiunilor reciproce trebuie să se facă de partea câștigurilor și mai ales prin eliminarea pierderilor. În acest sens, fluxul de informații și comunicarea între cele două instituții joacă un rol important, deoarece ele confirmă așteptările pozitive de cooperare, având
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acest sens, trebuie menționat faptul că, pe de o parte, modul de guvernare internă a U.E. oferă posibilitatea de îmbunătățire a regimului comercial al Organizației Mondiale a Comerțului (O.M.C.) prin proceduri multilaterale pentru desființarea barierelor tarifare, asigurarea cererilor de reciprocitate, obținerea de beneficii reciproce, respectarea dreptului de proprietate, lupta împotriva comerțului neloial, iar pe de altă parte, procesul integrării interne europene constituie o șansă în procesul regularizărilor comerciale globale. Trebuie remarcat faptul că, extinderea Uniunii Europene reprezintă o contribuție esențială
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
întorc această dragoste” - dar folosește verbul a întoarce mai degrabă decât un termen care să reflecte mai multă inițiativă personală. Mai târziu, ea povesteșteși felul în care îi ajuta, îi învăța ebraică și așa mai departe. Dar acest tip de reciprocitate activă este rară în descrierea sa despre sine. În scurtele referințe la tânăra ei familie, Sara își descrie și copiii din aceeași perspectivă, și anume ca sursă de contact pozitiv și de căldură. În loc să prezinte trăsăturile lor specifice, ea spune
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Mielu Zlate ca „legături psihologice, conștiente și directe între oameni”. Condițiile de definire a relațiilor interpersonale sunt, după opinia aceluiași autor: - caracterul psihologiccare atestă faptul că la înfăptuirea actului respectiv participă întregul sistem de personalitate al indivizilor implicați în vederea obținerii reciprocității; - caracterul conștient, care presupune implicarea în actul respectiv apersoanei conștiente de sine și de celălalt, de nevoile și de așteptările reciproce; - caracterul direct, care atestă importanța sau necesitatea unui minim contact perceptiv între parteneri, contactul „față în față”. Apariția, dezvoltarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a universului afectiv al indivizilor cuprinși în clasă, aduce contribuții fundamentale cu privire la dinamica relațiilor afectiv-simpatetice în grupul-clasă. Caracteristicile fundamentale ale relațiilor afectiv-simpatetice în clasă (la elevii de vârstă școlară) sunt spontaneitatea, sinceritatea, disproporția dintre amploarea afecțiunii și cauză, nevoia de reciprocitate în schimburile afective pozitive și supraevaluarea trăirilor atunci când le conștientizează. Nu trebuie pierdute din vedere influențele mediului social al clasei de elevi, nici cele ale modului de evaluare a comportamentelor interpersonale, asupra afectivității elevilor. Spre exemplu, o atitudine contradictorie față de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
autorii ultimei jumătăți de secol, aflați sub presiunea constantă a unei realități deja codificate (să ne gândim doar la lumile virtuale accesibile prin intermediul computerului, la „realitatea” micului sau marelui ecran, la universurile ficționale și modelele livrești etc.), conștientizează din ce în ce mai mult reciprocitatea raportului dintre realitate și ficțiune. S-ar putea vorbi chiar de o nouă funcție perversă a venerabilului concept de mimesis, în condițiile în care nu de puține ori Lumea pare că începe să imite Cartea. Oricum ar fi, s-ar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Coase ...................................................... 48 4. Costuri tranzacționale ...................................................................... 52 5. Instituțiile economice ale capitalismului - piețe și organizații.................. 56 Construcția contractuală și instituțională a relațiilor sociale .... .............61 Incompletitudinea contractelor și complementaritate instituțională ........ 65 7.1 Diferențe instituționale Între piețe și organizații ...............................69 Negociere și reciprocitate: asigurare și Încredere ................................. 72 Analiza alternativelor de guvernare a cooperării sociale ...................... 76 IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal ................... 86 1. Agent și principal ....................................................................... 87 2. Problematica relației agent - principal ......................................... 89 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare economică .... 93
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
drepturi sociale anterior definite. Bunurile sunt doar forme ce deservesc drepturile, iar drepturile decurg din instituții. Tranzacția este un schimb de bunuri, servicii, fizice sau simbolice Într-un cadru reglementat, instituționalizat, În timp ce schimbul social poate să fie informal, bazat pe reciprocitate. Tranzacția este un schimb ce presupune un principiu al ordinii asumat social. „Unitatea ultimă de activitate (n.a. tranzacția) trebuie să conțină În sine trei principii ale conflictului, mutualității și ordinii.” Tranzacția, „o unitate de transfer legal de control”, are o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu ar putea găsi o Întrebuințare alternativă a acestei investiții Într-un alt context social care să producă randamente similare. Costurile de tranzacționare sunt așadar costuri ale relaționării agenților raționali utilitariști În absența Încrederii și a Împărtășirii unor norme ale reciprocității Între parteneri. Tranzacția este un proces de schimb de resurse ce se Întinde pe o anumită perioadă de timp și ale cărei caracteristici variază temporal: anterior și posterior schimbului propriu-zis. În timpul schimbului, actori ce nu au o istorie comună a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Cele din urmă sunt aranjamentele contractuale pe termen lung În care se manifestă o dependență bilaterală non-trivială a actorilor și care nu pot fi asimilate integral nici piețelor, dar nici ierarhiilor (francize, strategii comune de vânzare, parteneriate, schimburi bazate pe reciprocitate etc.) Tranzacțiile variază În cadrul dimensiunilor menționate, În timp ce asumpțiile behavioriste sunt universale. Procesul de tranzacție contează, de asemenea, sub aspectul temporalității, datorită faptului că oportunitatea se poate exercita atât ex-ante (asimetria de informații), cât și ex-post (distribuția profiturilor nu reflectă investițiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Procesul de tranzacție contează, de asemenea, sub aspectul temporalității, datorită faptului că oportunitatea se poate exercita atât ex-ante (asimetria de informații), cât și ex-post (distribuția profiturilor nu reflectă investițiile inițiale). Atunci când frecvența tranzacțiilor Între părți este scăzută (și, În consecință, reciprocitatea nu se poate manifesta), iar gradul de incertitudine este ridicat și când există condițiile de specificitate a investiției, date fiind asumpțiile cu privire la comportamentul uman, tranzacțiile sunt instituționalizate În cadrul organizației. În astfel de cazuri, integrarea ierarhică În organizații este alternativa de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se angajeze În schimburi reciproce de lungă durată (ce pot avea o bază contractuală flexibilă); formele hibride păstrează atât o parte din caracteristicile pieței (Într-o anumită măsură): autonomia contractorilor și stimulentele ridicate pentru performanță, dar și ale organizațiilor: coordonare, reciprocitate, Încredere, mecanisme proprii de soluționare a conflictelor (arbitraje). Forma hibridă de organizare ar conduce atât la scăderea costurilor tranzacționale comparativ cu cele ale pieței, dar și ale formei hibride, mai flexibile, comparativ cu cele ale organizării ierarhice. Contractorii sunt „blocați
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
primul caz sau autoritatea managerului organizației, În al doilea caz. Alt mecanism instituțional ar putea fi o formă hibridă de cooperare, situație În care firme partenere presupun, implicit, ca orice situație neprevăzută de contract va fi soluționată pe bază de reciprocitate fie În cadrul rețelei de relații În care este implicată, fie prin reglarea balanței, pe termen lung, Între cei doi actori. În astfel de cazuri, datorită incertitudinii, relațiile individuale dintre actori nu pot fi decât incomplete. Insuficiența relațiilor particulare dintre actori
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cooperării și astfel a scopurilor organizaționale, prin alinierea intereselor angajaților și angajatorilor. Concluzia este că organizațiile constituie o platformă legală de realizare a cooperării distinctă pieței și care produce Într-o măsură mai mare „corelarea” intereselor părților. 8. Negociere și reciprocitate: asigurare și Încredere Anterior am distins Între componenta contractuală, prevalentă În relațiile de piață și cea instituțională, prevalentă În organizații. Ambele componente sunt conținute În toate relațiile de cooperare socială: o componentă este bazată pe voința asumată acțional a indivizilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care ajung la o Înțelegere contractuală a termenilor de schimb. Desigur, angajamentele negociate fiind doar incomplete, există Înțelegeri sociale, rezultante ale unui proces de negociere socială, ce iau forma prevederilor legale sau a componentei instituționale a relației. Relațiile sociale de reciprocitate pe termen lung, schimburile sociale ce nu devin tranzacții nefiind guvernate În primul rând de mecanisme instituționale formale, produc așteptări de acțiune comune unui grup de actori implicați Într-o rețea de relații. Aceste așteptări nu se referă Însă la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
actor, bazate pe inferențe despre trăsăturile personale și intențiile partenerului, În timp ce asigurarea se referă la expectații ce se bazează, dimpotrivă, pe cunoștința unei structuri instituționale care Încurajează un comportament pro-social mai degrabă decât unul oportunist. Încrederea generată de relațiile de reciprocitate determină, la rândul ei, angajamentul credibil al actorilor (credible commitment) În relații de schimb pe termen lung, odată ce au identificat actorii ale căror comportamente sunt pro-sociale, În dauna oportuniștilor. Angajamentele latente de care vorbea O. Hart (1993), incomplet asumate acțional
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formează Încrederea și, de asemenea, se creează premisele pentru transferul de informații strategice și mecanisme comune de soluționare a conflictelor (Larson, 1992). Acest proces de reciprocare formează prin tranzitivitatea relațiilor, spune Uzzi (1997), o rețea socială de legături bazate pe reciprocitate și pe implicarea acțiunii economice Într-un complex de relații bazate nu doar pe interese economice, ci și pe atașamente de prietenie și chiar altruiste. Perspectiva implicării acțiunii În rețele de relații sociale (Granovetter 1985; Uzzi 1996, 1997) accentuează capacitățile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formele de organizare hibrid, la granița dintre piețe și organizații, se statuează deopotrivă pe elemente contractuale mutual sau social negociate și astfel constrângătoare, dar presupun și un grad important de flexibilitate: contractele sunt doar cadre ce lasă loc oportunităților de reciprocitate și construire a Încrederii. Schematic, am putea să identificăm patru tipuri de mecansime ce stau la baza relațiilor de cooperare, după cum predomină clauzele negociate sau reciprocitatea pe de o parte și predominanța elementelor contractual-mutuale sau a prevederilor instituționale, pe de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un grad important de flexibilitate: contractele sunt doar cadre ce lasă loc oportunităților de reciprocitate și construire a Încrederii. Schematic, am putea să identificăm patru tipuri de mecansime ce stau la baza relațiilor de cooperare, după cum predomină clauzele negociate sau reciprocitatea pe de o parte și predominanța elementelor contractual-mutuale sau a prevederilor instituționale, pe de altă parte: Contractuale Instituționale Negociate Relațiile de piață Relațiile În cadrul organizației Reciproce Schimburi reciproce pe termen lung Formele hibride de organizare bazate pe implicarea În rețele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se bazează, spune Williamson, pe doctrina exonerării), părțile fiind absolvite de impunerea În literă a contractului. El furnizează cadrele generale ale cooperării În interiorul cărora nivelul strict de performanță nu este anterior negociat, ci se ajustează pe bază de Înțelegere și reciprocitate Între parteneri. Un astfel de contract s-ar aplica tranzacțiilor În care părțile mențin autonomia, dar sunt dependente bilateral Într-o manieră netrivială. El facilitează adaptarea reciprocă și continuitatea În cazul consecințelor neanticipate apărute În timpul procesului de tranzacționare; astfel, contractul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]