3,297 matches
-
consolidarea anumitor mănăstiri de renume, în care se păstra și se transmitea studiul și cultura, sunt toate elemente ce i-au influențat pe creștinii Evului Mediu în modul lor de a-și trăi credința și de a practica penitența și reconcilierea sacramentală. Începând cu secolul al VI-lea, odată cu răspândirea pe continentul european a unor practici ce aparțin unor călugări veniți din mănăstirile din Irlanda, începe să se extindă un mod nou de penitență: spovada privată și tarifată. Ia naștere astfel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ia naștere astfel un fel de „spovadă terapeutică”, în care se practica un tip de dialog spiritual, repetat cu o oarecare frecvență, efectuându-se un examen mai minuțios al greșelilor comise. Numită și „penitență tarifată”, acest tip de celebrare a reconcilierii sacramentale se dezvoltă ca reacție față de modul în care penitentul iertat își făcea pocăința, de regulă căutând posibilitatea cea mai ușoară. Prin pocăința tarifată se urmărea obiectivizarea acestei penitențe, care nu mai putea fi neglijată, ci care trebuia în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ce trebuiau impuse în mod corespunzător penitenților. Acest nou sistem penitențial a revoluționat în mod substanțial atât modul de a concepe păcatul, cât și relația dintre păcătos și comunitatea eclezială. Din acest moment, se pare că toți pot să primească reconcilierea fără nici o restricție de stare sau de viață, pentru că prin această nouă practică, păcătosul era încurajat să se spovedească fie episcopului, fie preotului, mărturisindu-i în mod detaliat fiecare păcat. Prezbiterul, pe baza manualelor penitențiale, impunea un tarif, care corespundea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care corespundea unei taxe ce se calcula pentru fiecare păcat în parte. Penitentul se retrăgea apoi pentru a îndeplini operele de pocăință cu care „a fost taxat”, iar la sfârșitul timpului de ispășire, se întorcea la prezbiter pentru a primi reconcilierea și dezlegarea. Se întâmpla însă ca, pentru aceeași persoană, în cazul în care păcatele erau în număr mai mare, tarifele să fie cumulate, ridicându-se la sume exagerate, care erau practic greu sau imposibil de achitat. Aceasta a făcut ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în secolele IX-X, alături de caracterul tarifat al acțiunii penitențiale, era din ce în ce mai răspândită și practica mărturisirii secrete, datorită acelorași călugări misionari veniți din Irlanda, fapt care începe să aibă o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea ulterioară a formei de celebrare a sacramentului reconcilierii. 2.3 Perioada „mărturisirii” Secolele XI-XII delimitează o nouă perioadă și un nou început în stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului reconcilierii. Deja exista în acea perioadă un ritual care nu mai păstra structura inițială a sacramentului, trecându-se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fapt care începe să aibă o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea ulterioară a formei de celebrare a sacramentului reconcilierii. 2.3 Perioada „mărturisirii” Secolele XI-XII delimitează o nouă perioadă și un nou început în stabilirea formei actuale de celebrare a sacramentului reconcilierii. Deja exista în acea perioadă un ritual care nu mai păstra structura inițială a sacramentului, trecându-se direct de la mărturisire la iertare, urmând ca abia în ultimul rând să se realizeze și îndestularea. Aceasta s-a întâmplat la început din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezvoltarea sa. Însă, pentru că s-a considerat că însăși mărturisirea este un act de umilință și de ispășire, penitența tarifată începea treptat să fie eliminată, considerându-se alte elemente ca fiind mai importante. Dinamica ulterioară pe care o parcurge sacramentul reconcilierii în această perioadă este marcată de trei momente de referință în istoria Bisericii: Conciliul Lateran IV, Conciliul Tridentin și Conciliul Vatican II. 2.3.1 Conciliul Lateran IV Biserica din această perioadă este reorganizată și clarificată în interiorul credinței sale de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatele în mod sacramental cel puțin o dată pe an. Aceasta face ca să se contureze din ce în ce mai mult ideea de spovadă frecventă. Din punct de vedere dogmatic, secolul al XIII-lea vrea să clarifice anumite chestiuni cu privire la materia și forma celebrării sacramentului reconcilierii. Treptat, se ajunge să se adopte categoriile metafizicii antice, în maniera în care „res” (materia) este „verbum” (cuvântul). Sf. Toma de Aquino va afirma că materia sacramentului este însăși acțiunea penitentului (căința, mărturisirea și îndestularea), iar forma este acțiunea preotului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
deja maturizat. În acest fel, procesul dialogic este recunoscut atât ca o acțiune interioară înfăptuită între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și preotul confesor în mod concret în momentul celebrării reconcilierii sacramentale. Din această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și preotul confesor în mod concret în momentul celebrării reconcilierii sacramentale. Din această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul dialogic în celebrarea sacramentului reconcilierii din această perioadă se concentra asupra circumstanțelor păcatelor, a numărului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul dialogic în celebrarea sacramentului reconcilierii din această perioadă se concentra asupra circumstanțelor păcatelor, a numărului acestora și a motivelor. În acest sens, exista un număr de întrebări pe care confesorul le adresa penitentului, lista cea mai comună cuprinzând opt întrebări: „Cine? Ce? Unde? Prin cine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
remarcă, printre altele, și prin interesul deosebit pe care îl acordă vieții sacramentale. El a dorit să clarifice și să întărească învățătura Bisericii cu privire la sacramente, mai ales într-un moment în care reforma protestantă era în deplină desfășurare. Cu privire la sacramentul reconcilierii, concluziile Conciliului afirmă clar că nu este doar un simbol sau un semn exterior, așa cum afirmau unii protestanți, ci este un mijloc eficient prin care se acționează asupra vieții interioare prin iertare și reînnoire spirituală. Drept urmare, Conciliul va introduce spovada
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
introduce spovada săptămânală obligatorie în seminarii și în casele religioase, iar acest fapt va da naștere conceptului de „confesor propriu” sau de „ghid spiritual”, la care un credincios se putea spovedi frecvent, fiind ajutat într-un mod mai eficient. Sacramentul reconcilierii începe să fie văzut atât ca o manifestare a căinței, modalitate de a obține iertarea, cât și ca loc de direcțiune spirituală, rolul preotului fiind uneori cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare și îndestulare. Sacramentul penitenței este recunoscut atât ca un act juridic, fapt ce impune credinciosului obligativitatea de a-și mărturisi păcatele cel puțin o dată pe an, cât și ca un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcătui din nou, fiind unită cu speranța iertării și predispunându-l spre a primi harul sacramental. În aceeași perioadă, se remarcă în special intervențiile Sf. Alfons Maria de Liguori, care, prin tratatele sale de morală și prin scrierile cu privire la sacramentul reconcilierii, recomandă blândețe și bunăvoință din partea confesorului și impunerea de penitențe care să nu fie descurajatoare. Acestea sunt și caracteristicile procesului dialogic pe care Sf. Alfons le considera necesare în relația dintre penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și confesor. Se dorea o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în puterea harului sacramental. Această manieră în care Sf. Alfons aborda sacramentul reconcilierii va influența practica penitenței și a reconcilierii sacramentale în întreaga Biserică și în secolele următoare. O preocupare particulară la începutul secolului al XX-lea, a fost cea referitoare la spovada frecventă sau devoțională. În această direcție, se conturau două opinii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în puterea harului sacramental. Această manieră în care Sf. Alfons aborda sacramentul reconcilierii va influența practica penitenței și a reconcilierii sacramentale în întreaga Biserică și în secolele următoare. O preocupare particulară la începutul secolului al XX-lea, a fost cea referitoare la spovada frecventă sau devoțională. În această direcție, se conturau două opinii: una care nu admitea acest tip de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața și istoria sa. 2.3.3 Conciliul Vatican II Deși Conciliul al II-lea din Vatican nu a abordat teme cu caracter dogmatic, interesul său pentru pastorală, liturgică și viața Bisericii a inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar natura și efectul sacramentului”. Acest sacrament este considerat tot mai necesar, fiind o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
II-lea din Vatican nu a abordat teme cu caracter dogmatic, interesul său pentru pastorală, liturgică și viața Bisericii a inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar natura și efectul sacramentului”. Acest sacrament este considerat tot mai necesar, fiind o formă concretă de luptă împotriva păcatului. Conciliul afirma că, dacă păcatul este ceea ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatului. Conciliul afirma că, dacă păcatul este ceea ce îl separă pe creștin de comuniunea eclezială, atunci reintegrarea în sânul acesteia se face prin însușirea „spiritului lui Cristos”, sau a harului, care i se acordă celui în cauză prin celebrarea sacramentului reconcilierii. Biserica, prin caritatea, prin exemplul și prin rugăciunea sa, colaborează la convertirea și la creșterea spirituală a creștinului penitent. Subliniindu-se dimensiunea eclezială a păcatului, se accentuează același aspect și în cadrul reconcilierii și al convertirii chiar a unui singur creștin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se acordă celui în cauză prin celebrarea sacramentului reconcilierii. Biserica, prin caritatea, prin exemplul și prin rugăciunea sa, colaborează la convertirea și la creșterea spirituală a creștinului penitent. Subliniindu-se dimensiunea eclezială a păcatului, se accentuează același aspect și în cadrul reconcilierii și al convertirii chiar a unui singur creștin. Același Conciliu subliniază și aspectul kerygmatic al sacramentului, când afirmă că Biserica anunță vestea mântuirii și celor care încă nu cred, pentru ca toți oamenii să se convertească și să îl cunoască pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a face penitență. De aceea în fața creștinilor, Biserica are datoria permanentă de a predica credința și penitența. Preoților le este adresată invitația de „a se arăta mereu dispuși și gata pentru a asculta mărturisirea credincioșilor” pentru ca, prin același sacrament al reconcilierii, să li se anunțe tuturor vestea cea bună. Perioada imediat următoare Conciliului s-a evidențiat prin intenția de a aplica deciziile și principiile stabilite de către părinții conciliari. Un instrument util în acest sens a fost elaborat de Papa Paul al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajutorul confesorilor și al penitenților, prezentând exigențe, principii și norme de celebrare a sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest document îi amintește confesorului rolul care îl caracterizează în momentul celebrării reconcilierii, el fiind „un frate al omului, mare preot milostiv (...), păstor decis să caute oaia rătăcită, medic care vindecă și întărește, învățător unic care învață adevărul și arată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentului. Papa Ioan Paul al II-lea va semna în anul 1984 o Exhortație Apostolică Postsinodală Reconciliatio et paenitentia, care va cuprinde aspecte importante referitoare la sacramentul reconcilierii. Acest document îi amintește confesorului rolul care îl caracterizează în momentul celebrării reconcilierii, el fiind „un frate al omului, mare preot milostiv (...), păstor decis să caute oaia rătăcită, medic care vindecă și întărește, învățător unic care învață adevărul și arată căile Domnului, judecător al celor vii și al celor morți, care judecă după
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor și penitent se desfășoară, neignorându-se, așa cum arată și documentul, misiunea confesorului de a-l conduce pe penitent spre întâlnirea cu Dumnezeu. Alături de acestea, canoanele Codului de Drept Canonic, revizuit în 1983, prezintă criteriile ce garantează legitimitatea celebrării sacramentului reconcilierii și condițiile necesare validității acestuia. Prin aportul acestor concilii, prin conținutul documentelor postconciliare și prin propunerea de noi reflecții teologice, se creează un contur mai clar asupra modului în care astăzi Biserica vrea să celebreze sacramentul reconcilierii. Caracterul dialogic al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]