3,949 matches
-
în cheie SF, clișeul alimentării prin tehnologie a nemuririi. Tot o dezvoltare, ca metodă și anecdotică, a cărții de debut se produce în „ciclul lugojan” compus din romanele Pietrele (1978), A treia zi (1980) și Spitalul (1981). Cadrul ficțional e recrutat din Lugojul interbelic (sfârșitul anilor ’30 - începutul anilor ’40), termenul negativ al antitezei morale fiind configurat în spațiul mișcării legionare. În forma convenției „romanul unei singure zile”, A treia zi prinde într-un dispozitiv centrifug episoade din timpul rebeliunii. În
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
SMOCHINĂ, Nichita P. (14.III.1894, Mahala, j. Chișinău - 14.XII.1980, București), gazetar și etnograf. Este fiul Agafiei și al lui Parfenie Smochină. Urmează școala primară, pe cea parohială și liceul, cu predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în armata țaristă, în 1914-1917 luptă pe front, ajungând la gradul de căpitan și fiind grav rănit. Întors din război, e ales în 1918 președinte al zemstvei, prefect la Tiraspol și deputat în rada ucraineană. Activitatea sa proromânească, susținută și
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial. Ele prezintă un mare polimorfism al manifestărilor, dominat de caracterul lor antisocial, cu un potențial infracțional crescut. Sociopații se caracterizează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aceste persoane nu se pot fixa într-un anumit loc. Nu pot suporta o viață ordonată care pentru ele reprezintă o situație frustrantă. Necesitatea instituționalizări acestor indivizi este importantă și ca măsură de prevenție socială, întrucât din rândul lor se recrutează delincvenți, prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de viață moderne. Accidentele sunt evenimente traumatizante, negative, fizice, psihice, morale, care survin brusc, având un caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
confruntare în cazul acestora este fie verbală (amenințări, șantaj, injurii etc.), fie fizică (violență corporală, crimă), fie morală (presiuni, amenințări, răpiri de persoane etc.); aceste tipuri de conflict sunt limitate la o anumită categorie socială de indivizi, în special cei recrutați din lumea interlopă (persoane frustrate, cu carențe emoționale și educative, complexe de inferioritate etc.); e) cea de-a cincea formă a conflictelor sociale o reprezintă terorismul; terorismul este violența fizică cu caracter de surpriză, urmărind efecte atât imediate, cât și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestor cadre destinate să lucreze în domeniul igienei mintale, importantă este antrenarea lor profesională în activitatea de echipă terapeutică complexă, cu caracter interdisciplinar, care va include mai mulți specialiști din domeniile menționate. Personalul destinat activității de igienă mintală va fi recrutat dintre cadrele deja existente - medici psihiatri, psihologi și asistenți sociali, în principal - apoi echipa terapeutică va fi completată cu asistente medicale, infirmiere etc. Un rol deosebit revine persoanelor angajate prin voluntariat, care vor reprezenta cadrele de sprijin ale acțiunii sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cum există astăzi. Dar În fine a existat. Căci unde zicem noi În sens general că există regim constituțional? În timpul acestei legi aveam o Adunare care reprezenta toate interesele sociale. Acea Adunare legifera, vota impozitele și controla socotelile. Ea se recruta prin alegere; și toate clasele sociale, boieri mari ca și boieri mici, adică burgezia, comerțul și industria, puteau fi alese deputați. Într-un mod și mai larg era compusă Adunarea numită extraordinară, care alegea pe Domn. Însă, toate acestea, se
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
ei) nu avea să mai revină În programele „dreptei”. Impactul discursului politic boerescian completează imaginea unei personalități definitorii, sub aspectul tribulațiilor doctrinare și ale raporturilor lor cu practica politică, pentru generația din rândurile căreia Carol I a trebuit să Își recruteze principalii colaboratori În primele decenii de domnie. Acknowledgements Cercetare finanțată de către Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane prin proiectul Dezvoltarea capacității de inovare și creșterea impactului cercetării prin programe post-doctorale. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, POSDRU/89 1.5/S
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
îl abate pe copil de la drumul firesc al formării trăsăturilor de onestitate în conduită și îl înscrie pe o cale a duplicității, fățărniciei și minciunii. El trebuie să știe că din rândul copiilor cu deficiențe morale netratate la timp se recrutează , mai târziu , cei mai mulți dintre adulții inadaptați social. Consecințele le suportăm cu toții: copiii și tinerii ce trebuie educați, dar și cei care educă , părinți, profesori și societatea în general . Criza morală a societății , despre care se tot vorbește, reprezintă o reflectare
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
îi determină pe ceilalți să perceapă situația în moduri ce stimulează acțiunea, sunt capabili să organizeze acțiunea și, în același timp, au beneficii mai mari de pe urma acțiunii, inclusiv un prestigiu final mai mare. Este de așteptat ca liderii să se recruteze dintre persoanele cu pozițiile cele mai centrale din structura de rețea a comunității. Construirea unui model teoretic al participării în acțiunea colectivă care ține cont de distincția dintre lideri și activiști simpli nu este o sarcină ușoară, mai ales că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
om activ îi forțează pe cei care au fost activi în tinerețe să se implice în acțiunea colectivă. Cauzarea inversă trebuie și ea luată în serios mai ales pentru că nu știm cu certitudine ce criterii aplicau organizațiile comuniste pentru a recruta membri și viitori conducători. Bunul-simț și propria memorie îmi spun că promovarea în poziții de conducere și admiterea în organizații superioare - precum admiterea în UTC încă din clasa a VIII-a - erau condiționate de deținerea unor calități de activist și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale excluziunii sociale în general este starea proastă a sănătății, mai ales în cazul celor vârstnici. Pentru a rezuma, voi descrie în tipuri ideale cele trei categorii de actori în acțiunile colective de la nivelul scării. Liderii și membrii activi se recrutează din aceeași generație de muncitori ce au împlinit 55 de ani, locuiesc de câteva decenii în bloc și sunt constituiți într-o rețea densă în cadrul vecinătății pe care eu o denumesc „miezul” scării. Aceștia sunt preocupați de calitatea vieții în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și mobilizează mai ușor de vreme ce omogenitatea socială, interacțiunea frecventă și constantă și împărtășirea acelorași griji le-au sporit angajamentul față de normele responsabilității sociale și sentimentele de încredere și de reciprocitate. Majoritatea liderilor și a participanților activi în inițiativele colective sunt recrutați prin aceste rețele sociale centrale. Cu toate acestea, uneori, persoane din afara acestei rețele centrale a comunității preiau conducerea inițiativelor de acțiune comunitară sau indivizi aparținând acestui context de micromobilizare se abțin de la participarea la acțiunea colectivă. Factorii individuali joacă un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceea plecările au tendița de a se grupa în jurul unui flux existent); sunt asociate cu brain drain și se bazează pe resursele înalte de capital uman. În această categorie se regăsesc slujbele obținute pe Internet, slujbele pentru care tinerii sunt recrutați în urma experienței într-o companie multinațională sau străină etc. Destinațiile sunt, probabil, numeroase (deși există state care au dezvoltat programe care garantează facilități speciale pentru această categorie: rezolvarea mult mai rapidă a procedurilor de procesare a actelor, spre exemplu, tocmai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau obiectivele pe care le vizează cercetarea științifică respectivă, se va trece în continuare la alegerea metodologiei cercetării (organizarea și planificarea cercetării, alegerea metodelor - instrumente și tehnici de lucru, desfășurare-propriu zisă a activității de cercetare. În sensul acesta se vor recruta „loturile de subiecți”, se vor stabili etapele de desfășurare ale cercetării etc. Metodologia cercetării științifice Rezultatele cercetării științifice în psihologie și psihopatologie depind într-o măsură considerabilă de modul în care este gândită cercetarea respectivă, de organizarea cercetării și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității lor crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică, predispusă la formarea unui „delir senzitiv de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează dintre personalitățile cu o agresivitate constituțională, considerați de autorul citat ca fiind „paranoici înnăscuți”. K. Kolle descrie paranoicii ca pe niște personalități cu tendință la recluziune constituțională, oricând potențiali de a face o psihoză. După W. Mayer-Gross este foarte greu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a întărit-o cu cei mai iluștri savanți ai vremii sale: gramaticul Petru din Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre), Clement din Irlanda ș.a.; și, în plus, a transformat-o într-o „școală deschisă”, pentru învățăcei recrutați din toate straturile societății. Aceasta pare să fie contribuția celui mai strălucit dintre erudiții chemați de Carol cel Mare: Alcuin din York. Alcuin s-a născut pe la 730 în York, unde și-a petrecut toți anii tinereții. Yorkul era, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Arthur, Carol cel Mare nu s-a mulțumit doar cu cei câțiva chevaliers de la Table ronde; sfătuit, foarte probabil, de Alcuin, el a lărgit corpul antrustionic regal mult dincolo de granițele nobiliare moștenite, pentru toate straturile sociale din care puteau fi recrutați viitorii nobili imperiali. Corpul de elită se lărgea sub formă de instituție de formare a nobililor creștini. Curtea devenea așadar, după o expresie amuzantă a lui P. Riché, o „școală de cadre”17 pentru ofițeri și funcționari regali. Tinerii palatini
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de întărire a hermetismului masonic. În Țările de Jos, lucrurile o luaseră chiar mai înainte. În 1670, loja din Aberdeen avea deja mai mulți „speculativi” (39) decât „operativi” (numai 10). Era foarte probabil ca mulți dintre nou-veniți să fi fost recrutați dintre rozicrucieni. În 1673, Colbert, obsedat de ideea unui posibil complot al companionilor împotriva statului, a introdus spioni în lojele lor; dar mulți dintre aceștia erau masoni speculativi! Aflat în exil, Iacob al III-lea Stuart, sprijinit de Ludovic al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
industrială americană, prestând câte un job remunerat mulțumitor. Dar acești life-adjusted people nu erau apți pentru performanțe științifice excepționale, precum aceea de a trimite în spațiul extraterestru un sputnik, marile universități americane erau silite, în anii ’40-’50, să-și recruteze studenții de elită, viitorii savanți, din rândul absolvenților de licee europene și asiatice; ba chiar și constituirea staff-urilor academice se realiza printr-o metodă similară. Într-un cuvânt, SUA trebuiau să-și cumpere elita intelectuală pe care secondary school
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de conducere oameni total neinstruiți (uneori aproape analfabeți), dar devotați, s-au dovedit contraproductive. „Fiii din popor” deveniți „cadre” trebuiau să dovedească, mai târziu, în primul rând „competență doctrinară”, apoi competență într-un domeniu specializat. Aparatul administrativ și economic se recruta după „originea socială” (hagiografia oficială sublinia originea muncitorească a oricărui lider politic) și - în numele „luptei de clasă” - toți fiii de „exploatatori” sau aparținând „clasei burgheze” (aici intrau, la un loc, micii comercianți, intelectualii, liber-profesioniștii; chiar și un fiu de învățător
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
studenților deținuți politici în închisoarea Pitești, în perioada comunismului stalinist. Descrierea acestui experiment, de schimbare dirijată a structurii interne a individului, va fi făcută mai jos - aici îl enunțăm numai pentru a întregi tabloul presiunilor pentru aliniere. Pe scurt, se recrutau colaboraționiști din rândul deținuților studenți, iar aceștia erau apoi utilizați ca instrumente pentru a-i „convinge” pe ceilalți să se „autodemaște”. Bineînțeles, torționarii treceau ei înșiși, mai întâi, prin operațiunea de reeducare. Apoi, cu sprijinul și la îndemnul conducerii închisorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din capul locului, acesta fiind orașul unde a înflorit antisemitismul lui A.C. Cuza și totodată leagănul mișcării legionare. Concedierile au continuat de-a lungul anilor, fără să se mai înființeze comisii speciale. Uneori le efectuau senatele universitare (înnoite cu cadre recrutate pe criterii social-politice), alteori erau dictate prin simple decizii ale serviciului de cadre și ale rectoratului. Dar totdeauna hotărârea decisivă o luau comisiile regionale (apoi comitetele județene) de partid, sesizate de organele Securității sau direct de informatori. Dacă la început
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era împiedicat să fie avantajat la repartiție. Repartiția absolvenților în producție era și ea prilej de inechități. De pildă, activiștii care conduseseră asociația studenților beneficiau de 50 de sutimi adăugate la media reală. Unii dintre cei cu medii bune erau recrutați din vreme de Securitate sau miliție. În privința celor reținuți în învățământul superior, nu media era criteriul hotărâtor, ci activitatea politică din timpul studenției și originea socială. Erau preferați fiii de activiști sau ai unor ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]