12,341 matches
-
și sensul existenței relevate an actul creației și, totodată, o viziune radical nesupusa gândirii oficiale, 11 elegii putând vedea lumină tiparului și grație structurii labirintice, de "mister poetic", a volumului. De altfel, poetul nu a putut ănsela integral vigilenta cenzurii, redacția scoțând din carte textul Elegiei oului, a noua. Poezia această extraordinară, a somnului tragic al vieții an spații concentrice, a putut fi publicată abia an antologia apărută pe la ănceputul anului 1968, Alpha. ăntr-o posibilă istorie a formelor literaturii române postbelice
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
sufla mai cu temei, între puțini alții, d-na Ana Selejan, despre care am scris și nădăjduim să mai scriem), isprăvi ale transformării "stahanovismului muncitoresc" într-un "stahanovism cultural". E răsfoita astfel o "masivă lucrare": Bibliografia literaturii române. 1948-1960, sub redacția lui Tudor Vianu, gîndită că un segment dintr-o bibliografie exhaustiva a literaturii noastre. În absență evidență a unor numeroși autori, de la Titu Maiorescu la Mircea Eliade, Cioran, Noica, de la Nichifor Crainic și Radu Gyr la recent, pe atunci, devenitul
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
ivește și un procedeu de "creație", un soi de suprarealism socialist, al cărui criteriu este "viteza de reacție" la evenimentul politic. Talentul devine astfel sinonim cu dexteritatea ancilara a "actualizării": "Încă din primul număr al revistei ăFlacăraă, o notă a redacției ne previne că ain primele 24 de ore de la proclamarea Republicii Populare Române, revista Flacăra a primit spre publicare următoarele poemeă. În continuare, sînt publicate respectivele texte, unele puse deja pe muzica: Nina Cassian, Cîntec pentru noua Republică, Cîntec pentru
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
mi-l spun nici mie însămi. Șunt locuită de demonul discreției și nu-l pot contrazice decît parțial. D.J.: De ce nu transcrieți chiar nimic din paginile care povestesc viața Dumneavoastră domestică, să zicem, muzica pe care o ascultați, programul la redacția Europei libere, unde mîncați, unde vă petreceți vacanțele? M.L.: Mi se pare ca notez, alegînd. Firește nici un meniu și nici toate vacanțele. Unele totuși există în partea întîi, altele vor fi evocate în partea a doua. Evocate doar, altfel seria
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
curînd. Aștept să văd spectacolul și cu cea de-a doua distribuție pentru a mă provoca la o nouă reflectare. Promitem cititorilor noștri, așa cum am procedat și la alte evenimente teatrale, o dezbatere pe marginea acestui spectacol, susținută de membrii redacției, ăpersoane onorabile". Teatrul Național I.L. Caragiale București: O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Regia: Alexandru Tocilescu. Concepția scenografica Sever Frentiu. Realizarea decorului: Vali Ighigheanu, Cosmin Ardeleanu. Muzică: Nicu Alifantis. Coregrafia: Raluca Ianegic. Distribuția: George Ivașcu, Florin Zamfirescu, Ion Lucian, Mircea
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
sine și liniștea, fără care nimeni nu se poate realiza desăvîrșit". Camil Petrescu, indignat, a replicat cu lungul eseu Dl Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile, găzduit săptămîni întregi de-a rîndul, în ăRomânia literară" condusă de Rebreanu, secretar de redacție fiind Camil Baltazar. Eseul i-a făcut destul sînge rău criticului, el considerîndu-l pe Baltazar drept "organizatorul complotului", socotind că astfel, Rebreanu a comis un act de inamiciție, revăzîndu-se, după aceea, întîmplător, pe stradă și comportîndu-se, atunci, ponciș. Lovinescu a
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
an care la noi nu șanț totdeauna corect ăntelese nici dreptul la opinie, nici dreptul la replică. România literară se străduiește să le respecte pe amandoua. Se cuvine ansa să spun și că nu putem țipari tot ce primim la redacție. Din motive de spațiu sau din motive care țin de calitatea textelor. Nu dorim să intrăm an dispute care pornesc de la pure răfuieli personale. Nici să ne risipim puținele pagini de care dispunem an confruntări pe teme minore. Facem, așadar
Controverse si ecouri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17619_a_18944]
-
în comunism), uită-te la ce se întâmplă în Occident, apoi, nu uita că revistele literare au tiraj minim și n-au deloc difuzare, nu sunt citite decât de cei care le primesc, eventual prin poștă (sau sunt frunzărite la redacții, primite «la schimb»). În plus, hai să ți-o spun de la obraz: o cronică apărută pe un blog (Simona Tache, fostă colegă a lui la Academia Cațavencu) la ultima mea carte a avut în două zile peste 4.000 de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
întâmplat ruptura. Se știa că va fi duminică sau luni dimineața. “Ăsta e momentul?”, ne-am întrebat și am ieșit în hala mare să vedem dacă nu cumva e de vină monitorul nostru. Toată lumea s-a adunat în fața monitoarelor din redacție și ne uitam cu toții cum emisia a fost reluată de la Willbrook. “Au intrat peste noi”, a zis Chelemen. “Ce facem?”, a întrebat altcineva. “Continuăm emisia”, a fost răspunsul clar. Încet, încet, ne-am strâns cu toții în fața regiei de emisie. În
Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit () [Corola-journal/Journalistic/24847_a_26172]
-
brandul”, au spus. S-au îmbrăcat și au plecat. Era ora 19.30. A intrat imediat cu Dana Războiu și Tudor Mușat în următoarea emisiune, cu invitații noștri, printre care Irina Loghin și Mihai Constantinescu, dar deja tensiunea creștea în redacție. Unii spuneau să oprim emisia, alții, printre care și eu, spuneam că cel mai rău în momentele astea e să te oprești. Încet, incet, au apărut și alți oameni în redacție. Și am început să ne dăm seama de proporțiile
Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit () [Corola-journal/Journalistic/24847_a_26172]
-
Loghin și Mihai Constantinescu, dar deja tensiunea creștea în redacție. Unii spuneau să oprim emisia, alții, printre care și eu, spuneam că cel mai rău în momentele astea e să te oprești. Încet, incet, au apărut și alți oameni în redacție. Și am început să ne dăm seama de proporțiile exodului. Roxana Niculescu Costei și Letiția Zaharia m-au întrebat dacă știu să mă machiez singură. Fetele de la machiaj plecaseră toate, cu produsele în geantă. Ulterior am aflat că scoseseră produsele
Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit () [Corola-journal/Journalistic/24847_a_26172]
-
Niculescu Costei și Letiția Zaharia m-au întrebat dacă știu să mă machiez singură. Fetele de la machiaj plecaseră toate, cu produsele în geantă. Ulterior am aflat că scoseseră produsele în geantă în fiecare zi, așa că machiajul era gol. Pe mailurile redacției a sosit o somare din partea celor din echipa Elan ca toți cei care au contracte cu Realitatea sunt obligați să meargă la Willbrook. Șocul următor a venit la 20. Adriana Nedelea a apărut la știrile de la Willbrouk, deși Sebi Ghiță
Corina Drăgotescu despre cum a trăit ruptura de la Realitatea TV: M-am dus în cabina pustie şi m-am machiat singură. L-am machiat şi pe Striblea. Regia de emisie din hală s-a golit () [Corola-journal/Journalistic/24847_a_26172]
-
trateze monografic, pe larg și sistematic, atât constituirea și evoluția instituțională a mecanismului represiv, cât și dezvoltarea paralelă a unui păienjeniș de legături mai mult sau mai puțin oculte, dar foarte eficiente, cu alte instanțe ale puterii, „de la cenzura în redacții și edituri (unde conducerea era numită doar dintre persoanele sigure din punct de vedere politic, n.n.) până la controlul Securității și al partidului, care dădea indicațiile principale” (p.39). Rezultă de aici o descriere a aparatului, adică a Direcției Presei și
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
cei care nu trec examenul rămân desigur odioși) se află și punctul de plecare al unei beligeranțe latente care marchează viața literară (și culturală, desigur) până în zilele noastre. Impusă de autoritățile ideologice și urmate strict de delegații lor în edituri, redacții de reviste ș.a., această atitudine a produs înfruntări celebre în anii șaptezecioptzeci, terminate nu cu sancționarea unor autori vinovați, de pildă, de plagiat, dar obedienți față de putere, ci cu interdicții de publicare, ca pe vremuri, și chiar arestări la domiciliu
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
suficient recunoscut. Mai timid după întoarcerea din recluziunea politică, mai îndrăzneț după ce „micul dezgheț” dejistoceauș ist a dat iluzia unei reveniri la normalitate, scriitorul Radu Brateș a bătut la poarta publicațiilor literare ale epocii, în care - cu mari reticențe din partea redacțiilor și, verosimil, a cenzurii - a reușit să publice puțină poezie originală și câteva studii și articole despre personalitățile literare și culturale ale „micii Rome”. Unele dintre acestea vor fi reunite în ultimul său volum antum, Oameni din Ardeal (1973). Ediția
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
a României, în această perioadă. Capitolele urmăresc cronologic, într-o structură anuală, activitatea acestei reviste, începînd cu anul 1954 și terminînd cu anul 1968, cînd revista „Gazeta literară” își încetează apariția pentru a se transforma, cu o structură și o redacție diferite, în revista România literară, cea care există și astăzi. 1963, anul cel mai literar al „Gazetei literare“ Primii ani sînt, cum era de așteptat, cei mai convenționali, marcați de subordonare, iar reproșurile din „Scînteia” sînt destul de vagi (revista „nu
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
Mare a Teatrului lui delicată și tristă. Luase deja ființă damental, cât și prin originalitatea forNațional din Craiova de către Societatea revista „Ramuri“, în al cărei comitet de mei, Elena Farago este cea mai patetică „Prietenii Științei“. Cu această ocazie a redacție se înscrie și poeta. Ședințele și mai personală poetă a generației primit urări de bine din partea celor care literare ale grupului erau ținute în casa noastre literare , iar G. Călinescu afirma: i-au fost în permanență aproape și au Farago
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
anécdotă a junimiștilor, nu mai primează. Ea secondează sau, mai bine zis, escortează un fir director a cărui natură e mai puțin accidentală. Greu de descris, nu și de aproximat, această natură pune „în vedetă” instituțiile vieții literare. Cafeneaua, cenaclul, redacția, editura, librăria, conferința și celelalte. Sintagma e îndeajuns de laxă cât să acopere o întreagă pletoră. Din acest punct de vedere, memoriile lui Vlaicu Bârna sunt mai apropiate de o cercetare ca Apariția scriitorului în cultura română (1976) a lui
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
sifona" probe din dosarele penale. După ce ziarul nostru a prezentat, în facsimil, proba că "rechizitoriul curățat" a fost trimis de pe adresa de mail kovesi@mpublic.ro, între alții, senior editorului cotidianului Evenimentul zilei (care a simțit nevoia să împrăștie în redacția ziarului micile secrete ale părintelui FNI), procurorul general al României a reacționat precipitat. Prin intermediul biroului de informare publică și relații cu presa al Parchetului General, Laura Codruța Kovesi a recunoscut trimiterea documentului. "În conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul
Ciutacu explică modul în care Vîntu a fost executat de Kovesi în Evenimentul zilei () [Corola-journal/Journalistic/25232_a_26557]
-
euro), prin Programul Regio, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru un proiect de "Jurnalism inovator în regiunea de dezvoltare București- Ilfov ". Fantezistul proiect al oficinei prezidențiale a fost început în timpul ministeriatului lui Vasile Blaga (în martie 2009) . Contactat de către redacția Cotidianului, Dan Tapalagă, redactorul-șef de la HotNews a început să se bâlbâie, să dea din colț în colț atunci când i-a fost adresată o întrebare despre proiectul lor finanțat din banii Ministerului Dezvoltării. Inițial, Tapalagă ne-a declarat că "nu
HotNews sprijină regimul Băsescu pe bani de la Guvern:268.360 de euro, virate prin Regio către Dan Tapalagă () [Corola-journal/Journalistic/25313_a_26638]
-
de la HotNews, domnul în cauză ne-a sunat înapoi pentru a ne informa că "ah, mi-am amintit despre ce e vorba. Da, așa este, aveți dreptate. Noi am avut un proiect finanțat prin Regio. Știți, chiar și pe ușile redacției noastre există afișe despre proiectul nostru finanțat prin Programul Operațional Regio", a declarat acesta. Mai multe date despre ce a fost vorba exact în acest proiect vă poate furniza colegul meu Andrei Voinarovschi, cel care s-a ocupat îndeaproape de
HotNews sprijină regimul Băsescu pe bani de la Guvern:268.360 de euro, virate prin Regio către Dan Tapalagă () [Corola-journal/Journalistic/25313_a_26638]
-
Ok, s-a rezolvat! Dar, ca să nu înghețe românii, din cauza asta, nu s-ar putea reduce puțin acciza la vodcă? Noi, ne vom răcori, citind împreună ziarele. Nunta lui Borcea ar trebui trecută în calendar, la Ministerul Muncii. E sărbătoare prin redacțiile tabloidelor, nu se lucrează, i-au dat liber până și virginei cu silicoane în buze, iar pisica satanistă, care salva edițiile în criză de subiecte, a plecat la mare, să facă surf pe cod roșu, de furtună. Ce să mai
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
Al. Săndulescu). E vorba de un proces-verbal ce consemnează o ședință de „prelucrare” a autorului de către comanditarii ideologici (Nicolae Moraru, Mihai Novicov, Ion Vitner, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu, Dumitru Mircea și, in absentia, Traian Șelmaru). Data: 30 iunie 1952. Locul: redacția „Vieții românești” (unde Caragiale în vremea lui urma să fie publicată). Ca editor al acestui prețios document, Ion Vartic a avut ingenioasa idee de a-l pagina sub formă de piesă de teatru. Una profund ridicolă și profund absurdă (comparația
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
care Vartic îi caracterizează foarte nimerit pe primii doi) fac observații (de fapt: dau directive) pe marginea unui text, la urma urmelor, literar. Noutatea ediției de față rezidă în structura ei bipartită: avem cuprinse, între aceleași coperte, atât „piesa” din redacția revistei bucureștene, cât și „mărul discordiei”, piesa (de astă dată fără ghilimele) Caragiale în vremea lui. Ocazie numai bună pentru a le citi în oglindă. Cu, zic eu, real folos. Nu e cazul să ne mai încurcăm în evidențe: sigur
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
din 29 august, exclusiv online. Din 1 septembrie, vom scoate pe piață o publicație nouă de business, lunară, Fin.ro magazin. Pentru început va apărea în 64 de pagini full color (glossy), a declarat Gabriela Vrânceanu Firea pentru Despre membrii redacției, Gabriela Vrânceanu Firea a declarat că în urma unui proces de restructurare, redacțiile celor 2 publicații (Săptămâna Financiară și Fin.ro) au fost unificate, sub conducerea aceleiași echipe - Gabriela Vrânceanu Firea, director general, Radu Preda, director editorial, Edward Pastia, redactor șef
Financiarul, din 29 august, numai online. Din 1 septembrie, Intact va lansa Fin.ro magazin, un lunar de business () [Corola-journal/Journalistic/25392_a_26717]