16,853 matches
-
Șefii editoriali ai tabloidului , Ana Niță și Irinel Antoniu, și-au anunțat, miercuri, demisiile din cadrul trustului Ringier. Tabloidul Libertatea a rămas fără șefii editoriali, după demisiile redactorului-șef, Ana Niță, și a redactorului-șef adjunct, Irinel Antoniu, demisii anunțate în cursul zilei de miercuri, potrivit . Poziția de redactor șef interimar a fost preluată de Daniel Gorgonaru, șeful secției politic. Ana Niță a condus redacția Libertatea din 2006, după ce aproximativ jumătate din echipa ziarului
Demisii la Libertatea. Șefii editoriali părăsesc tabloidul () [Corola-journal/Journalistic/22237_a_23562]
-
Irinel Antoniu, și-au anunțat, miercuri, demisiile din cadrul trustului Ringier. Tabloidul Libertatea a rămas fără șefii editoriali, după demisiile redactorului-șef, Ana Niță, și a redactorului-șef adjunct, Irinel Antoniu, demisii anunțate în cursul zilei de miercuri, potrivit . Poziția de redactor șef interimar a fost preluată de Daniel Gorgonaru, șeful secției politic. Ana Niță a condus redacția Libertatea din 2006, după ce aproximativ jumătate din echipa ziarului, inclusiv redactorul șef de atunci, Adrian Halpert au plecat la Adevărul Holding pentru a lansa
Demisii la Libertatea. Șefii editoriali părăsesc tabloidul () [Corola-journal/Journalistic/22237_a_23562]
-
adjunct, Irinel Antoniu, demisii anunțate în cursul zilei de miercuri, potrivit . Poziția de redactor șef interimar a fost preluată de Daniel Gorgonaru, șeful secției politic. Ana Niță a condus redacția Libertatea din 2006, după ce aproximativ jumătate din echipa ziarului, inclusiv redactorul șef de atunci, Adrian Halpert au plecat la Adevărul Holding pentru a lansa viitorul Click. Demisiile celor doi șefi ai tabloidului pot avea la bază restructurările din ultimul an, în urma cărora grupul Ringier a încercat reducerea pierderilor prin concedieri colective
Demisii la Libertatea. Șefii editoriali părăsesc tabloidul () [Corola-journal/Journalistic/22237_a_23562]
-
Jurnalistul Mihnea Măruța s-a întors în București, după câțiva ani de absență, si va fi noul redactor-șef al ziarului Adevărul, înlocuindu-l pe Grigore Cartianu care a fost numit director editorial al aceluiași ziar. “A fost o posibilitatea discutată mai demult, de când s-a încheiat mandatul meu de patru ani, ca redactor-șef. Încă din aprilie
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
si va fi noul redactor-șef al ziarului Adevărul, înlocuindu-l pe Grigore Cartianu care a fost numit director editorial al aceluiași ziar. “A fost o posibilitatea discutată mai demult, de când s-a încheiat mandatul meu de patru ani, ca redactor-șef. Încă din aprilie am luat în calcul această posibilitate”, a spus Cartianu pentru Pagina de Media. ”Începând cu data de 1 august 2012, Grigore Cartianu va fi numit director editorial al ziarului “Adevărul”. De la aceeași dată, el va îndeplini
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
va fi numit director editorial al ziarului “Adevărul”. De la aceeași dată, el va îndeplini și rolul de director editorial al Editurii Adevărul Holding. Grigore Cartianu va continua să publice un editorial zilnic în paginile de opinie ale ziarului “Adevărul”. Noul redactor-șef al ziarului “Adevărul” va fi de la aceeași dată, 1 august 2012, Mihnea Măruța. Între octombrie 2003 și aprilie 2006 Mihnea Măruța a fost redactor șef al publicațiilor “Clujeanul” și “Ziarul Clujeanului”, iar din aprilie 2007 și până în aprilie 2008
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
va continua să publice un editorial zilnic în paginile de opinie ale ziarului “Adevărul”. Noul redactor-șef al ziarului “Adevărul” va fi de la aceeași dată, 1 august 2012, Mihnea Măruța. Între octombrie 2003 și aprilie 2006 Mihnea Măruța a fost redactor șef al publicațiilor “Clujeanul” și “Ziarul Clujeanului”, iar din aprilie 2007 și până în aprilie 2008 a condus redacția ziarului bucureștean “Cotidianul. Din septembrie anul trecut el a asigurat bunul mers în redacția oradecluj.ro.” se arată într-un comunicat de
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
corect și care m-a ajutat să înțeleg lumea jurnaliștilor. Am convingerea că îmi va sta alături și în poziția nouă pe care o va ocupa în cadrul trustului. Îi urez bun venit domnului Mihnea Măruța, cel care preia funcția de redactor-șef al celui mai important ziar din România. Am convingerea că se va ridica la nivelul înalt de profesionalism impus de predecesorul său și că experiența, seriozitatea și integritatea lui vor face din ziarul “Adevărul” un produs media și mai
Mihnea Măruță, noul redactor șef al Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/22255_a_23580]
-
pe care o cunoștea de altfel din copilărie și care a fost pentru el o a doua limba maternă, după cum mărturisea unor tineri admiratori care l-au vizitat la Cluj în perioada de ostracizare. După anul 1920 a funcționat că redactor al revistelor „Banatul” din orașul Lugoj și „Cultură” din Cluj, unde s-a stabilit după căsătoria cu Cornelia Brediceanu, descendentă dintr-o familie ce avusese un rol activ în înfăptuirea României Mari. În anul 1921 a devenit membru al Societății
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
nu puține cărți relative la situația și particularitățile zișilor "enfants de la rue",3) dintre care cel puțin un studiu de bună calitate științifică (cu cercetări, de pildă, despre copiii din Montevideo),4) sau citata, despre România, de francezul G. Milhès, redactor, și laoțianul H. L. Duc (fotografiile lui sunt excepțional de "bulversante", cu copii ieșind din canale sau țintuindu-te cu ochi adânci de o inocență chinuită). Constatare: sintagma "enfants de la rue" apare șí înainte de 1989, dar aproape toate cărțile prezintă situații
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
în care fostul nostru director cerea să fie eliberat de la conducerea României literare, unde se afla de nouă ani: "N-aș fi, însă, sincer dacă n-aș menționa că noua sarcină - mult mai complexă decît cea de la "Contemporanul" (al cărui redactor-șef am fost din octombrie 1955) - mi-a cerut eforturi mereu mai mari, astfel că a trebuit să renunț la catedra de la Universitate ca și la continuarea muncii de redactare definitivă a volumelor 2 și 3 din Istoria literaturii române
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
trage el concluzia, "vorbirea noastră [...] răspunde exact tiparelor de viață actuale din societatea basarabeană". * Fiindcă a venit vorba de limbă, chichiriciosul Cronicar a observat, pe mult prea întinsul spațiu pe care și l-au rezervat în acest număr directorul și redactorul-șef pentru Jurnalul lor pe două voci, în care își povestesc în amănunt călătoria prin Europa cu trenul scriitorilor - Literatur Express Europa 2000 - că, dacă Vitalie Ciobanu folosește o limbă literară impecabilă, Vasile Gârneț e tributar încă unor clișee semidocte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
ilustrativ, decrete ale Marii Adunări Naționale, hotărâri ale Consiliului de Miniștri, regulamente, comunicate și indexuri. Toate aceste documente nu fac decât să susțină o construcție de idei, inteligentă și originală. Bogdan Ficeac, cunoscut ziarist și autor de science-fiction (în prezent redactor-șef la România liberă), folosește, ca Orwell, mijloace literare pentru a reprezenta coșmarul trăit de o societate controlată de dictatura comunistă. Preluând teorii preluate din Reforma gândirii și psihologia totalitarismului de R.J. Lifton și Structura minciunii de Piotr Wierzbicki, el
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
prezentate la București, înțelegem mai bine vitalitatea cinematografului francez actual - un cinema în care, coexistă, fără mari stridențe, personalități artistice foarte diferite ca vârstă, formație și afinități culturale; de la maeștri ca: Eric Rohmer (80 de ani, fost critic de film, redactor șef al celebrei revistei "Cahiers du cinéma", apoi nume de marcă al faimosului "nou val francez"), Claude Pinoteau (75 de ani, specialist al filmelor de acțiune cu nume sonore, pe generic, și autor al multor succese de public ale cinematografului
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
păstrează tradiția și în cartea care marchează împlinirea celor o sută de numere. Cartea conține o sută de autori, colaboratori de-a lungul timpului ai Apostrof-ului, prezenți de data aceasta într-o postură inedită: aceea epistolară. Cu alte cuvinte, redactorul-șef al revistei, Marta Petreu, a ales din noianul de scrisori primite de-a lungul celor opt ani de apariție o foarte mică parte, reprezentativă deopotrivă prin numele epistolierilor, dar mai ales prin conținutul lor, care se referă la problemele
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
candidate la Uniunea Europeană, asta se întîmplă și pentru că președintele Constantinescu a avut o anumită opțiune politică în timpul Războiului din Iugoslavia, aceea de a alătura România forțelor NATO, chiar dacă Adevărul nu vrea nici astăzi să accepte această evidență. Deși unul dintre redactorii șefi adjuncți ai acestui ziar, Bogdan Chirieac, admite azi că la conducerea Iugoslaviei s-a aflat nu un om, Miloșevici, ci o camarilă cu tentacule mafiotice în întreaga țară. Care ar fi fost, atunci, cînd a început intervenția NATO în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
cît a venit ea spre mine. Odată reușită traducerea din Doamna de Staël, Editura Univers a început să mă solicite, apoi Minerva, apoi Meridiane. Era o mare nevoie de traducători buni, un traducător bun îl scoate din mare încurcătură pe redactor. O editură care publică traduceri nu poate funcționa fără traducători buni. Și repet: traducerea m-a asaltat. Am intrat în această operație și pentru că mi-a plăcut și pentru că era legată de profesia mea. Cam așa ar sta lucrurile. Traducerea
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
Abulicul se defulează astfel în planul unor observații de-a dreptul primejdioase în era opresiunii comuniste, cînd erau așternute pe hîrtie (cazul Gheorghe Ursu e relevant). Nici o urmă de conformism, nici o notă de teamă în aprecierile "pe viu" ale poetului redactor, care se delimitează tranșant de mascarada ideologică, obligațiile sale de serviciu fiind denunțate ca o penibilă corvoadă: "40 de ani de regim socialist. Revistele au fost bine "dăscălite" să "oglindească" mărețele realizări ale ultimilor ani, îndeosebi, cei numiți "epoca Ceaușescu
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
nou. Subiectul e însă tot atît de inepuizabil pe cît e interesul publicului românesc pentru el. În primul rînd e vorba despre o ediție aproape bilingvă (româno-franceză), sumarul și majoritatea textelor apar în ambele versiuni. Interviurile realizate de Alina Ledeanu (redactor-șef și responsabilul acestui număr) la Parlamentul European de la Strasbourg și la Centrul European al Culturii din Geneva în decembrie 1999 cu Nicole Fontaine, Mario Soares, Emma Nicholson, Gianni Vattimo, Catherine Lalumiere, Philippe Morillon, Jean-Fred Bourquin vor fi probabil citite
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
tineri debutanți cum s-ar putea crede, ci mai ales din poeți cunoscuți, mai vechi sau mai noi: Eminescu, Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Denisa Comănescu, Nicolae Prelipceanu, Constantin Abăluță, Miron Kiropol, George Astalos, Virgil Mihaiu, Gabriel Stănescu (redactorul-șef al acestei reviste și autorul unui editorial cam avîntat în romantismul său desuet și în revolta ridicolă împotriva invenției "americane" a copy-right-ului. Cel puțin în România nu cred că e cazul să ne revoltăm, nici chiar retoric, împotriva a
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
pe Manolescu și pe E. Simion, după cum nu "înghite" nici actuala componență a României literare. Preferă - e clar - tabăra lui Barbu și a celor de la Luceafărul". Interesantă e și atitudinea lui Victor Felea față de A.E. Baconski. Văzînd în fostul redactor-șef al Stelei un model (id est un antidot al "timidității" și al "șovăielii" proprii), admirîndu-i siguranța de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura scrisului, dispus a-l aprecia apologetic, nu evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Alex. Ștefănescu Z. Ornea (născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) a studiat Filosofia, la Universitatea din București, între 1951-1995. După absolvirea facultății, devine redactor la ESPLA. în 1956 debutează, în Gazeta literară. Având probleme "de dosar", își pierde postul, în 1959, și lucrează ca librar, până în 1962, când se transferă, ca bibliotecar și redactor, la Academia de Studii Economice. în 1968 revine în activitatea
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
la Universitatea din București, între 1951-1995. După absolvirea facultății, devine redactor la ESPLA. în 1956 debutează, în Gazeta literară. Având probleme "de dosar", își pierde postul, în 1959, și lucrează ca librar, până în 1962, când se transferă, ca bibliotecar și redactor, la Academia de Studii Economice. în 1968 revine în activitatea editorială, fiind numit redactor la Editura Meridiane. La sfârșitul lui 1969 se transferă la Editura Minerva, unde i se încredințează conducerea redacției de istorie literară (în 1991 va ajunge director
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
1956 debutează, în Gazeta literară. Având probleme "de dosar", își pierde postul, în 1959, și lucrează ca librar, până în 1962, când se transferă, ca bibliotecar și redactor, la Academia de Studii Economice. în 1968 revine în activitatea editorială, fiind numit redactor la Editura Meridiane. La sfârșitul lui 1969 se transferă la Editura Minerva, unde i se încredințează conducerea redacției de istorie literară (în 1991 va ajunge director al acestei edituri). în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima sa carte, Junimismul
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
scris o industrie, care i-a conferit o nouă identitate. Ioan Groșan (născut la 3 octombrie 1954 în comuna Satulung din județul Maramureș, absolvent al Facultății de Filologie, secția română-spaniolă, a Universității din Cluj) lucrează încă din timpul studenției ca redactor la revista Echinox (1974-1978). Scrie cronică cinematografică, ia interviuri unor personalități, compune și o piesă de teatru amuzantă, Școala ludică, în care, alături de alți echinoxiști, joacă Radu G. Țeposu, Emil Hurezeanu și autorul însuși. înțelegerea scrisului ca o colaborare în
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]