3,612 matches
-
autocorector de Înțelegere a fenomenelor psihice pe baza unor observații empirice. Psihometria este o disciplină de graniță cu aplicații În: economie, fizică, biologie, medicină, matematică, sociologie, etc. Psihometria reprezintă aplicarea științelor pozitive (statistica, matematica, mecanica, termodinamica, știința calculatoarelor) În psihologie. Redarea mintală se referă la un nivel intelectual situat semnificativ sub medie și-i Însoțit de deficiențe În comportamentele de adaptare la mediu. Scopul este anticiparea mintală a rezultatului acțiunii sau a efectelor acesteia; unui scop i-se asociază, de regulă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
națională mai sensibilă, cu rezonanțe identitare! Din asemenea motive, cartea Cătălinei Mihalache nu are doar o miză științifică. Analiza subtilă a practicilor didactice ne invită și la o meditație pe marginea sistemului educativ autohton. Un sistem în care acumularea și redarea de informații reprezintă în continuare note definitorii, iar educatorii consideră că timpul dedicat de către elevi repetării și memorării adevărurilor esențiale nu este niciodată suficient. Necesitatea reîntoarcerii la narațiunea istorică, reclamată de atâția profesori, practicieni avizați ai didacticii istorice, reprezintă o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formal după ceremonialul testărilor școlare, anunțate, pregătite, notate mulți elevi ar fi capabili să redea o cantitate impresionantă de informații corecte. Mult mai important este faptul că ei au un potențial narativ propriu, extrașcolar, care poate fi mobilizat oricând, pentru redarea "liberă" a personajului istoric. Cum fondul dominant al acestor narațiuni pare să provină din lecturile istorice pre și para-școlare, ne putem întreba, pe bună dreptate, cum au secondat ele manualele și care a fost evoluția lor în același interval de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manual este inevitabil incompletă. Mai mult decât orice alt text, manualul este obligat la selecții, reducții, omisiuni și judecăți de valoare simpliste, care provoacă mereu nemulțumirile unora sau altora. Interesant este să-ți propui, chiar și în aceste condiții, o redare cât mai puțin deformată, rudimentară sau de-a dreptul falsă a trecutului. 76 Paraschiva Kiss, Sabin Mureșan, op. cit., p. 72. 77 Lucian Leuștean, România, Ungaria și tratatul de la Trianon, 1918-1920, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 146. 78 C. Kirițescu, Istoria
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
relațiile orizontale instaurate între un semnificat și alți semnificați. Astfel John Ross formulează ipoteza unei relații iconice între o distincție semantică și codificarea ei formală și anume: cu cît distincția de conținut este mai profundă, cu atît este mai accentuată redarea în planul expresiei (opoziția "tare" mamă/tată în raport cu opoziția "slabă" a rîde/a surîde). Descoperirea și dezvoltarea semioticii peirciene repre-zintă un cîștig epistemologic și metodologic indubitabil: textul ca hipersemn, abducția "tropism al spiritului către adevăr" ca tip valid de inferență
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-ți smulge părul cînd pierzi ? Este un mod de a semna un contract infernal care cere un asemenea gaj? Te obligă să rămîi respectuos cu cei care îți vor lua banii ? Tăcere completă în această privință." Varietatea kinemelor, altfel spus redarea aceleiași semnificații prin semnificanți diferiți atestă dependența gesturilor de contextul socio-cultural: * în Franța acceptarea se semnalează printr-o mișcare de sus în jos și de jos în sus a capului; în Bulgaria se apro-bă mișcînd de la stînga la dreapta și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rog, ca drept ori slujbă ori favor să-mi acorzi și mie un lucru: să mă faci măgar". Când ducele auzi această rugăminte, fu tare uimit și întrebă: "Cum, bucătare, îți place să fii mai degrabă măgar decât om?""; epilog redarea concluziei, care era, odinioară, în general patetică, este de această dată moralizatoare: "Bucătarul răspunse: Da, și pricina pentru care îmi place o voi spune. Toți slujitorii pe care i-am văzut aici sunt doar niște măgari și nu știu nimic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
devenite celebre, cum este sintagma "moartea autorului". Aceste teorii nu se mai justifică în cazul literaturii concentraționare. Tipul de literatură pe care îl discutăm are un statut special și nu vizează crearea "efectului de real", a impresiei de real, ci redarea chiar a imaginii realului. Acceptarea convenției literare presupune existența unui sistem de referințe care nu există în realitatea empirică, precum și absența funcției comunicative. În textele care alcătuiesc literatura concentraționară, referința chiar există, așa cum există și intenția comunicativă, la fel de importantă. Distanța
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
chestiune literară de adevăr sau de verosimilitate (autobiograful este sincer?). Scrierile de tip concentraționar presupun, de asemenea, o identitate reală, însă implică și sinceritatea autorului. Aici se urmărește nu verosimilitatea sau "efectul de real", ci exprimarea adevărului (istoric, verificabil), adică redarea unei "imagini a realului". În spațiul autobiografic, literatura concentraționară reprezintă o categorie distinctă, care nu poate fi asimilată celorlalte categorii deja consacrate (jurnal intim, autobiografie, memorii). Poate că, dintre acestea, scrierile concentraționare s-ar apropia în cea mai mare măsură
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru prima oară liber, după foarte multă vreme: Să vă mai povestesc de fericirea pe care am simțit-o când am intrat în clasă și am pus mâna pe cretă? Tocmai aceasta a fost adevărata zi a eliberării mele, a redării cetățeniei. Toate celelalte, care alcătuiau exilul meu, nu le mai observam 95. Trebuie reținută, din această etapă, și prietenia scriitorului cu medicul Nikolai Ivanovici Zubov și soția acestuia, Elena Aleksandrovna, prietenie importantă pentru rolul ei de așezare în firesc, în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care, deși sunt ușor de recunoscut prin raportare la real, ele au fost trecute prin filtrul viziunii autorului. Ceea ce ni se prezintă drept adevăr de către scriitor, altora le poate părea alterare a datelor realului. Soljenițîn nu optează nicidecum pentru o redare fidelă a realului, ca scop, ci pentru promovarea unor valori, între care Adevărul deține locul privilegiat. Deformările ficționale, pe care le-am constatat în proza soljenițiană, relevate ca atare prin raportarea la mărturia celor care au cunoscut faptele nemijlocit, sunt
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fermitate [...]: Soljenițîn. Întoarce-te283. În afară de identitatea onomastică, în realizarea pactului autobiografic important este și paratextul, cu elementele sale subtitlul și prefața auctorială. Aceasta din urmă este echivalentă cu o declarație de intenție, furnizând informații asupra genezei operei, precizând utilitatea documentară și redarea fidelă a portretelor și a evenimentelor. Se stabilește, implicit, un "pact referențial, coextensiv pactului autobiografic"284, ce are drept scop declarat crearea nu a "efectului de real", ci chiar a imaginii realului. Așadar, în Arhipelagul GULAG avem de-a face
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli conturate, rețele de caracteristici, mape tematice, variante de structuri construite și reconstruite, redări variate ale notelor comune (colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comunicare cu sine, contraexemplificare, utilizarea a diferite limbaje în exprimarea reprezentărilor și rezultatelor. • Prin confruntare, negociere, dezbatere a propriilor reflecții în grup sau analize critice, comparative cu alte abordări, prin studiu independent, verbalizare a reflecțiilor proprii, efectuare de exerciții de redare, exprimare coerentă, logică sau creatoare, a celor prelucrate propriu. • Prin organizare a condițiilor necesare reflecției: structurarea informațiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare întârziată și formativă, preponderență a metodelor active de instruire, motivație a căutării și afirmării, stil constructivist
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile. • Specificațiile designului sunt rezultatul deliberărilor. • Prototipul există material sau ca idee de perspectivă. • Specificațiile designului arată evoluția evaluării prototipului. • Prototipurile sunt adaptate de către practicieni. Specificarea arată creativitatea proiectantului. • Produsul este perfecționat ca formă, redare. Implementare • Aplicarea designului depinde de calitatea proiectului, de modul de încorporare în contextul real. • Aplicarea arată rolul exprimării opiniilor, alternativelor în design și în evaluarea proceselor. • Aplicarea oferă găsirea de oportunități pentru evaluarea rezultatelor. • Aplicarea testează ideile utilizatorilor în adaptarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de creativitate, • analiza critică a răspunsurilor altor autori, • semnalarea de erori cognitive și propunerea de soluții ș.a. D. Procedee, tehnici bazate pe efectuarea de aplicații, pe rezolvarea de situații, probleme practice complexe: • construirea de artifacte variate (prototipuri, modele fizice, desene, redări picturale, aparate, machete funcționale, lucrări tematice în grup), • efectuarea directă de experiențe noi, • implicarea și rezolvarea de situații reale din mediul variat, • conceperea de soft-uri sau alte programe, • implicarea în conceperea și rezolvare de proiecte de cercetare, • rezolvarea unor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ponderea activiăților de tip informativ scade treptat (fără a fi neglijate total) crescând însă ponderea activităților formativ-creative. Creația plastică sau cea tehnologică este rezultatul unor acumulări, a unor analize, a unor discriminări, abstractizări și generalizări, dar și o formă de redare în viziunea nouă, originală a mediului, a sisteme reale sau imaginare. În tot acest proces, rolul învățătorului este de a-1 determina pe elev să creeze, să inventeze, să iscodească frumuseți nebănuite dând posibilitatea materiei să se înnobileze sub bagheta
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
procede, etape de lucru deja cunoscute. Refacerea acestuia se face în baza memorării parcursului de realizare, a punctării fazelor de noutate. În activitatea practică, creatoare a copilului, alături de imaginație își fac loc și elemente de ideație, intuiție, capacități de figurare (redare), deprinderi și priceperi, ce conturează viitoare aptitudini creative (artistice, tehnice etc.). Prin prelucrarea materialelor flexibile, maleabile sau prin realizarea unor activități gospodărești se urmărește dezvoltarea mușchilor mici ai mâinilor, coordonarea mișcărilor acestora care duc la însușirea mai rapidă a deprinderilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
ocupă organizarea expozițiilor cu vânzare. Ele sporesc motivația intrinsecă a elevilor și dau finalitate procesului creator. Concursurile de creație au ca finalitate evaluativă crearea unei ierarhii a valorilor și capacităților creatorilor. Această ierarhie se realizează pe baza unor criterii ca: redarea unei tematici în viziune și /sau tehnică originală; 34 redarea (tratarea) unei tematici în mai multe tehnici; puterea de expresie a compoziției; puterea de impresionare a exponatului sau utilitatea acestuia; structura compoziției și cromatica acestuia. puterea (capacitatea) de exprimare a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
elevilor și dau finalitate procesului creator. Concursurile de creație au ca finalitate evaluativă crearea unei ierarhii a valorilor și capacităților creatorilor. Această ierarhie se realizează pe baza unor criterii ca: redarea unei tematici în viziune și /sau tehnică originală; 34 redarea (tratarea) unei tematici în mai multe tehnici; puterea de expresie a compoziției; puterea de impresionare a exponatului sau utilitatea acestuia; structura compoziției și cromatica acestuia. puterea (capacitatea) de exprimare a autorului cu ajutorul elementelor de limbaj plastic sau dacă ne referim
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
creativ de formare (nu este suficient pentru a fi antrenor de creativitate să cunoști câteva exerciții și metode); c) condiții materiale minime: sală pentru antrenament cu mobilier ușor manevrabil (mese și scaune ce se pot grupa diferit) aparatură de înregistrare redare a activităților pentru evaluarea amânată, materiale de suport pentru antrenament (postere și schițe făcute de antrenor sau realizate de cursanți) etc. Antrenamentul creativ solicită efort psihic și timp atât din partea antrenorului cât si a celor antrenați. Răbdarea, perseverența si toleranța
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]