2,188 matches
-
degetele, în timp ce încerca să-l pună la loc. Deodată, fu cuprins, fără îndoială de amețeală, căci se clătină și se prăbuși cu fața în jos, lovindu-se de distorsor. Încerca o stranie senzație de plutire, de lipsă de greutate. Uimit, redeschise ochii. Zăcea pe o parte în întunericul cel mai desăvârșit, iar nările îi erau invadate de aroma complexă a lemnului în plină creștere. Era un parfum greu, familiar, dar lui Gosseyn îi trebui o bună bucată de timp până să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
nu pot rezolva problema. Doresc să vă adresați unui psihiatru pentru a vi se face o fotografie a cortexului. Am unele impresii, în legătură cu creierul dumneavoastră, dar nu reușesc să le precizez. Și acum, gata. La revedere, pe mâine. Poarta se redeschise automat cu un clinchet. Gosseyn ieși în coridor, ezită un moment, apoi își făcu drum prin mulțimea grăbită luând-o spre nord. Ajunse la un bulevard pavat. Către nord-est, la vreo 500 de metri de Mașină se înălțau alte clădiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ale situației. Își reaminti de Patricia Hardie și de tatăl ei. Își reaminti de și de implacabilul Thorson și de conspirația împotriva non-A. Aceste readuceri aminte avură asupra lui un efect enorm, pur fizic. Se ridică pe jumătate. Își redeschise ochii și se regăsi în aceeași semiobscuritate ca mai înainte: deci nu era un vis. Revăzu arborii monstruoși. De data aceasta, admise că existau într-adevăr. De altfel, tocmai aceștia îi dăduseră în mod automat certitudinea că se află pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
solar? Doctorul inspiră zgomotos. ― I-aș mobiliza pe oameni la luptă.. Forța adepților non-A n-a fost încă supusă la încercarea unui conflict, dar sunt convins că aceștia s-ar comporta corespunzător. După câteva minute lungi de tăcere, Gosseyn redeschise discuția: ― Unde mergem, doctore? Psihiatrul păru că se trezește cu adevărat pentru prima dată. ― Știu o cabană într-un cotlon uitat de lume, undeva pe malul Lacului Superior, unde am petrecut câteva luni acum doi ani. Mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
degetele, în timp ce încerca să-l pună la loc. Deodată, fu cuprins, fără îndoială de amețeală, căci se clătină și se prăbuși cu fața în jos, lovindu-se de distorsor. Încerca o stranie senzație de plutire, de lipsă de greutate. Uimit, redeschise ochii. Zăcea pe o parte în întunericul cel mai desăvârșit, iar nările îi erau invadate de aroma complexă a lemnului în plină creștere. Era un parfum greu, familiar, dar lui Gosseyn îi trebui o bună bucată de timp până să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ar face soldații Împărătesei dacă ar fi chemați să acționeze. Și deodată prevăzu, printr-o străfulgerare, că nici măcar ei n-ar fi în stare să facă nimic. - Ușa s-a deschis o dată pentru mine, zise el înnebunit. Trebuie să se redeschidă. Și chiar așa se și întâmplă. Ușurel, fără împotrivire, producând aceeași senzație de imponderabilitate, ușa stranie și sensibilă se supuse mișcărilor degetelor lui. Dincolo de prag nu era decât o lumină slabă, o boltă largă și întunecată. Din spatele lui vorbi primarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mai fi și o dată viitoare, îi spuse, zâmbindu-i libidinos. Cayle își regăsi glasul: - Ce aveți de gând să faceți? - O să vezi. Și vocea năpârstocului deveni fermă: - E-n regulă băieți, duceți-l la avionul de transport și pe urmă redeschidem jocul. Cayle se simți târât, fără putință de împotrivire, afară din sală, pe un coridor întunecat. Se gândi cu disperare că din nou s-a pus într-o situație în care alții îi decid soarta. INTERLUDIU McAllister își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
fiica ei. Se- ascundeau toate trei din fața atacurilor, făcând rugi ca războiul să înceteze. Spre deosebire de Khorramshahr, care se predase arabilor, Abadanul a rezistat unui asediu îndelung, care a îmbăiat estuarul în sânge. În al doilea an, când școlile s-au redeschis scurtă vreme, Nooshin și sora ei adoptivă au aflat ceva colosal: Hossein Fahmideh, un băiat de la o clasă vecină, devenise shahid după ce ascunsese o grenadă pe sub cămașă și se aruncase cu ea sub un tanc. Figura copilului apăru pe un
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
VĂZUSE DOAR O NĂLUCIRE, ÎȘI SPUSE EL CU ÎNCORDARE, TOTUL ERA DOAR O SCENĂ DIN PROPRIA LUI MEMORIE RECREATĂ ÎNTR-UN FEL SAU ALTUL. DAR DE CE TOCMAI SCENA ACEEA? ȘI-N FOND DE CE O SCENĂ DIN MEMORIE? SUB IMPULSUL MOMENTULUI, REDESCHISE UȘA ȘI SE UITĂ ÎNĂUNTRU. CAMERA ERA GOALĂ. ÎNCHISE UȘA, PĂȘI REPEDE ÎN ORAȘ ȘI SIMȚI CUM ÎL ÎNVĂLUIE DIN NOU CA UN GIULGIU TĂCEREA. TREPTAT, SE MAI RELAXĂ, CU ATÎT MAI MULT CU CÎT TREBUIA SĂ ÎNFRUNTE CURAJOS FIECARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
CEL MORT, ESTE ÎN CURS O EXPERIENȚĂ MAJORĂ... \ XXX, \ DECLANȘEAZĂ IMEDIAT. CE TREBUIE FĂCUT MAI ÎNTÎI? ― BINEÎNȚELES, PUNEREA LUI IN LIBERTATE. Urmă o pauză prelungă, apoi ceva neclar. Hedrock se încordă tare și fără voia lui închise ochii. Cînd îi redeschise, se trezi din nou în unul din laboratoarele lui secrete de pe Pămînt, cel în care era cît pe-aci să-l ucidă șobolanul uriaș. DOISPREZECE I SE PĂRU CĂ SE AFLĂ DIN NOU PE PĂMÎNT. CU MULTĂ GRIJĂ SE RIDICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
de la Rhodos către Kafiristan, pe urmele comorii perșilor ascunse de Alexandru Macedon, Corto este mai aproape ca oricând de extravaganța nebună și morbidă a celor doi soldați englezi care vor să devină regii unor lumi noi. Asia misterioasă care se redeschide în fața lui Corto scoate din pân tecele ei umbrele a doi dintre cei mai redutabili tovarăși ai lui Corto : între Rasputin și Venexiana Stevenson, numitorul comun este dat de ambiția criminală și înclinația către faptele ce sfidează imaginația. Ingenuă, misterioasă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în care mitologia greco-romană oferea șansa traversării în lumea de dincolo celor destinați să se întoarcă, spre a povesti întâlnirea cu infernul și cu partea lor de taină. Deșteptarea primăverii Scrisă de Pratt și ilustrată de Manara, Un été indien redeschide un dosar central în imaginarul lui Pratt. Prin educație intelectuală și accident biografic al familiei, Pratt este legat de o Americă de Nord pe care o încadrează, ficțional, încă de la debuturile sale. America de Nord a lui Pratt înseamnă, înainte de toate, coborârea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Dar în realitate ei dormeau de mult și toată această perioadă nu a fost decât un somn lung. Orașul era populat de somnambuli treji care nu scăpau într-adevăr destinului lor decât rareori, când noaptea, rana lor, aparent închisă, se redeschidea fără veste. Și, treziți brusc, ei își pipăiau atunci, cu un fel de plăcere, marginile zgândărite ale rănii, regăsind într-o străfulgerare suferința lor împrospătată deodată și, împreună cu ea, chipul răvășit al iubirii lor. Dimineața reveneau la flagel, adică la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
țipăt asemănător, în timp ce ceilalți gemeau din ce în ce mai tare. Un val de hohote de plâns s-a revărsat în sală, acoperind ruga lui Paneloux, iar Rieux, agățat de bara patului, a închis ochii, amețit de oboseală și de dezgust. Când i-a redeschis din nou, a dat cu ochii, alături de el, de Tarrou. \ Trebuie să plec de-aici, a spus Rieux. Nu pot să-i mai suport. Dar, deodată, ceilalți bolnavi au tăcut. Doctorul și-a dat seama că strigătul copilului slăbise, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
doamnei Reilly. — O doamnă pe care-o știu, răspunse el. — Și cum se face că o doamnă știe despre un asemenea loc? întrebă sergentul. Cine a dus-o acolo? Mancuso nu putea răspunde „fiul ei“. Îi era teamă să nu redeschidă anumite răni. De ce oare conversațiile cu sergentul nu decurgeau niciodată lin? — S-a dus acolo singură, răspunse el în cele din urmă, încercând să evite transformarea conversației într-un dezastru. — O doamnă s-a dus singură-ntr-un asemenea local
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de ce inventase tatăl lui niște personaje care, de Îndată ce fac dragoste, se simt În mîna lui Dumnezeu, și Încă nesilite de nimeni: „Se simțeau În mîna lui Dumnezeu. Iar mîna aceea se Închise asupra lor“. Trei rînduri mai Încolo, tînăra soție redeschide ochii și șoptește: “CÎt a iubit Hristos Biserica... Dumnezeu ne privește, Jean“. Abatele Édouard Rolland, directorul revistei Preotul și familia, consacrase un studiu minuțios acestui roman căruia Îi găsea meritul de a da de gîndit asupra unui subiect capital: căsătoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
aș mai recunoaște oare pe copilul de paisprezece ani care eram, cel care, de cînd văzuse o fotografie a lui Einstein, Își făcea un titlu de onoare din a purta pulovere cînd toată clasa purta haină? Dacă n-aș fi redeschis caietul de lectură, cu siguranță că n-aș mai fi nimerit niciodată peste cuvîntul „etopee“. Dacă m-ar fi Întrebat cineva Într-una din zile: „Știi ce e aia o etopee?“, aș fi fost nevoit să-i spun că habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
gîtul fiului lui la o simplă chemare a lui Dumnezeu, care i-a expediat un Înger În ultimul moment ca să-i spună că jertfirea unei oi va fi de ajuns. O oaie sau un bou? Doar n-am să-mi redeschid Biblia pentru atîta lucru. Cum Își permisese tata să scrie - vorbind despre mine, care nu eram decît un copil mic - cum a fost În stare nu numai să dea la tipar, ci și să editeze și să vîndă fraze ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
dixit). Mai aflasem că a fura cărți reprezintă un simbol al raptului mamei de sub puterea tatălui, precum și un simbol al castrării tatălui. Aflasem că acel cuplu privit de la fereastra camerei mele simboliza coitul părinților mei. Povestea cu perdelele trase, apoi redeschise avea, pare-se, o mare Însemnătate. Pasiunea mea pentru geografie nu era decît un substitut al intensei mele curiozități pentru organele sexuale. Relația mea cu profesorul din clasa a treia de gimnaziu, Dl. Laloux, era o repetiție a relației mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
n-avea de ce să-și facă griji, curînd voi deveni agorafob - să-i amintească de mama, adică de soția lui, În timp ce eu Însumi, Dumnezeu știe de ce, Îi aminteam de taică-su. Cum am impresia că sînt pe cale să cam exagerez, redeschid cartea. Pagina 154: „Fiul meu mi-este poate mai apropiat de cînd cu căsătoria. Îmi seamănă mai mult. Avem În comun faptul că sîntem amîndoi căsătoriți. Mama și soția lui seamănă fără Îndoială În ochii lui, așa cum el și tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
prin moarte. Cu ochii Închiși, nu părea că doarme, ci că așteaptă ca antractul să ia sfîrșit și să Înceapă filmul. Îi cunoșteam bine expresia aceea pe care o avea cînd se concentra ca să nu se enerveze din cauza publicității. Nu redeschidea ochii decît În momentul cînd Îi făceam semn cu cotul pentru a-i atrage atenția că tocmai apăruse pe ecran primul carton al genericului. Mama mi-a spus Încetișor: „Poți să-l săruți“. L-am sărutat. Obrazul lui era catifelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a ridicat privirea, fruntea i s-a încruntat neplăcut. ă Porfiri Petrovici, spuse acesta, făcându-l pe posesorul numelui să se simtă ca un criminal. ă Excelența voastră. ă Care-i treaba? ă Vreau să vă solicit permisiunea de a redeschide investigația morții lui Goriancikov. ă Piticul? ă Au fost descoperite noi probe. ă De ce îți pierzi vremea căutând probe noi? ă Nu le-am căutat. M-au găsit ele pe mine. ă și care sunt probele? ă Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
întâmplat. ă Prin urmare, dă-mi voie să fiu foarte clar acum pentru a nu avea nicio neînțelegere. Îi vei cere doctorului Pervoiedov să conducă imediat o autopsie a decdatului Govorov. Dacă testul pentru acid cianhidric este pozitiv, atunci vei redeschide cazul piticului... ă Stepan Sergheievici Goriancikov. ă ... și al administratorului. S-a înțeles? ă Da, dle. prokuror Liputin. ă Între noi fie vorba, dacă doctorul Pervoiedov află că Govorov a fost otrăvit cu acid cianhidric, nu voi avea ce face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
i-a venit a crede, m-a trimis la procurorul militar Murariu la Iași, să depun plângere, cum am depus plângere, m-am nenorocit, ăla mi-a spus în față, ce faci, îmi bagi oamenii mei la pușcărie. Mi-a redeschis dosarul, nu am fugit, nu m-a arestat. M-am judecat cu mortăciuni, muncind. Munceam la întreprindere și veneam acolo. Dacă nu făceam, nu mă băgau. Nimeni nu m-a acuzat, nici fratele victimelor. M-au prins prin ăia, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
din pricina asta, fluturele își răsucea mereu capul după sunete. Am hotărât să mă duc singur la mormântul lui Alexandru, dacă Ana nu revenea... Așteptînd-o, am văzut un stol de păsări zburând spre miazăzi. Am închis ochii și, când i-am redeschis, păsările zburau în direcție opusă. Probabil, plouase între timp, fiindcă pământul era acum umed. Asta m-a făcut să mă simt mai bătrân... După aceea, am descoperit-o pe Ana, în spatele meu. Mi-a arătat niște pini uzi de pe marginea
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]