7,010 matches
-
pe termen lung și într-un mod silențios. Ca urmare, și impactul este puțin sesizat, în orice caz mult mai puțin discutat. Este vorba despre demografie cu procesele pe care le antrenează creșterea inegală a grupurilor și comunităților, mișcarea populațiilor, redistribuirea locuitorilor pe diverse teritorii, gradul diferit de "ocupare" a acestor teritorii etc. Avem nevoie de respirația termenului mediu și lung pentru a înțelege cu adevărat impactul evoluțiilor demografice. Deceniul sau perioada reprezentată de câteva decenii sunt cu totul neîncăpătoare. Ca
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
altora rămâne valabilă numai atâta vreme cât situația o justifică. Adică, În cursul aplicării unei metode, procedeele pot să varieze, unele pot să lipsească sau să-și schimbe locul, fără să afecteze Îndeplinirea, În final, a scopului urmărit prin metoda respectivă. Reactualizarea, redistribuirea sau adecvarea lor, pot să aducă cel mult unele nuanțări, sublinieri sau Întăriri În realizarea sarcinilor concrete; nicidecum nu vor putea să greveze asupra acțiunii În ansamblul ei. Este adevărat, fiecare procedeu eficient sporește valoarea metodei În care se integrează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu mai mult de o zecime de abatere standard mai mic decât cel al bărbaților. 6.3. Concluziitc " 6.3. Concluzii" Veniturile unei persoane pot fi exprimate în cel puțin două feluri: 1. Venituri disponibile în calitate de membru al familiei, prin redistribuirea veniturilor în cadrul familiei. 2. Venituri obținute individual de fiecare persoană. În primul caz, unitatea de analiză este un agent colectiv, familia, dar multe dintre măsurile utilizate în analize, precum în cazul profesorului Sandu, sunt fie la nivel individual, fie la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din diferențierile de ordin social și familial decât din disparitățile de ordin material și pedagogic dintre școli, iar diferențele dintre școli contează prea puțin în determinarea performanțelor școlare ale elevilor. Astfel de concluzii au descurajat politicile de creștere și de redistribuire a resurselor consacrate învățământului. Halsey a publicat în 1979 o anchetă pe un eșantion de 8.529 de bărbați educați în Anglia și Țara Galilor. În comparație cu un băiat provenind din clasa muncitoare, un băiat din clasa superioară (service class - adică patroni
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o nouă reprezentare grafică sub forma organigramei, reprezentarea clasică fiind cea mai utilizată și mai intuitivă. Aceste elemente se traduc în realitate printr-o multitudine de aspecte concrete, cum ar fi: modificarea numărului de membrii ai compartimentelor sau ai firmei, redistribuirea unor sarcini de muncă, modificarea relațiilor de putere, modificarea unor procese de muncă etc. Din punct de vedere temporal, schimbările de structură, în special aspectele dimensionale, pot fi operate relativ rapid - în cîteva zile sau săptămâni -, fiind asociate cu date
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și consolidarea disciplinei fiscale, ...”<footnote OECD (2012), Economic Policy Reforms 2012: Going for Growth, OECD Publishing. footnote> Tot În contextul politicii fiscale, se pune problema eliminării așa-ziselor „paradisuri fiscale”, locuri unde tranzacțiile internaționale, transparența schimburilor, a profiturilor și a redistribuirii rezultatelor muncii intră În „zona crepusculară”. Practic, aceste locuri sunt create și menținute de interese foarte personalizate, care nu se regăsesc În eforturile actuale de identificare a soluțiilor de ieșire din criză. La nivel global, industrializarea este o soluție extrem de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
creștere. Faptul că omul, și prin el societatea, este principalul beneficiar al performanțelor economice impune luarea În considerare cu precădere a protejării intereselor acestuia În fața tendințelor de revendicare a produsului de către capital, În primul rând, dar și de stat, prin redistribuirea justă a beneficiilor către segmentele largi de populație. Balansul Între valențele inteligente, sustenabile și incluzive, ale modelului de dezvoltare pentru care se optează implică o cunoaștere reală a adevăratelor cauze ale crizei, o inventariere exhaustivă a curentelor alternative de soluționare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
oferă un orizont destul de limitat asupra calității dezvoltării. Cheia o constituie armonizarea curentelor de gândire care să se materializeze În crearea unui vector de dezvoltare bazat pe folosirea intensivă a cunoașterii, decuplarea creșterii economice de folosirea resurselor naturale neregenerabile și redistribuirea justă a produsului, cu accent pe coeziunea socială. 2.2. Noul model Modelul neoclasic impus de economiștii Începutului de secol XX a funcționat până acum, dar viitorul este al unei gândiri economice care să ia În calcul dezvoltarea durabilă, coeziunea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În educație nu Înseamnă neapărat numai creșterea pregătirii și calificării forței de muncă, dar Înseamnă un instrument de protecție la Îndemâna societății Însăși, indivizii reușind să Înțeleagă fenomenele economice din momentul creării lor și Își pot consolida o poziție echitabilă În redistribuirea produsului creat. 2.2.2. Germenii relansării modelului de economie socială În mediul rural, cheia paradigmei de dezvoltare poate fi asigurată prin protejarea mediului, iar comunitățile cele mai vulnerabile pot fi parte integrantă a noului model. În acest sens, la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
deja implicați În problema țărănească o motivație În plus de a găsi soluții pentru ceea ce devenise evident o problemă sistemică. Pentru unii dintre aceștia, schimbarea Însemna modernizarea economiei agricole (respectiv, introducerea de noi tehnologii); pentru alții, aceasta era reprezentată de redistribuirea pământului și acordarea dreptului de vot pentru țărani; În sfârșit, existau intelectuali care doreau ca forța vitală a țărănimii să fie pur și simplu păstrată intactă, neatinsă de forțele modernizării, care păreau să altereze viața și cultura rurală 6. Dușmanii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scopul de a crea baza de dezvoltare a familiilor eugenice 46. Distribuția egalitară a pământului pe baza unor simple calcule cantitative era, În opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva poziția eugenistă asupra acestui aspect important, dar neexplicitat, al criticii pe care autorul o aduce reformei agrare 48. Ca și În cazul altor măsuri de redistribuire a resurselor economice naționale, Moldovan urmează În acest sens propriile principii de definire a „națiunii”. În particular, comunitățile românești de „sânge, tradiție și destin” ar fi trebuit să fie favorizate În procesul de redistribuire a pământului. În particular, romii trebuiau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și În cazul altor măsuri de redistribuire a resurselor economice naționale, Moldovan urmează În acest sens propriile principii de definire a „națiunii”. În particular, comunitățile românești de „sânge, tradiție și destin” ar fi trebuit să fie favorizate În procesul de redistribuire a pământului. În particular, romii trebuiau identificați și deposedați, pentru că, În opinia autorului, erau o entitate parazitică ce amenința resursele limitate ale organismului național sănătos. De asemenea, nici femeile nu trebuiau considerate indivizi autonomi, ci persoane dependente, pentru că rolul lor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru un nou sistem de impozitare pe baza argumentului că acesta ar aduce beneficii nu doar indivizilor sau economiei, ci și națiunii În ansamblu sau statului ca protector al „capitalului biologic”. Noul sistem de impozitare reprezenta și o modalitate de redistribuire a bunăstării În societate, astfel Încât statul să Îi poată ajuta pe cei cu potențial eugenic, fără să fie nevoit să reducă din bugetul alocat altor programe necesare. Cititorul contemporan poate fi surprins de caracterul extrem de neliberal sau chiar reacționar al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poate fi luată nici o măsură care să satisfacă la fel de bine toate preferințele, cu excepția posibilă a unor decizii care să fie egal nepopulare. 2. Timpul este și el o dimensiune importantă: societatea se bazează pe o rețea complicată de procese de redistribuire și compensație mediate de către stat pe parcursul generațiilor, astfel încât orice decizie trebuie analizată în contextul acestei structuri, și nu izolat. Întrebarea este: cine trebuie să câștige și cine trebuie să piardă în acest moment, pentru a păstra echilibrul și pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu trebuie asimilate fenomenelor colective explozive de genul protestelor sau revoltelor spontane, care au o durată scurtă și sunt, de cele mai multe ori, foarte slab organizate, fiind, spre deosebire de acestea, operațiuni de durată și, adeseori, foarte sofisticate ca organizare. Acțiunile lor urmăresc redistribuirea anumitor drepturi sociale - materiale, politice sau simbolice - într-un conflict mai mult sau mai puțin deschis cu puterea politică sau cu elita socială, în care uzează, de obicei, de tactici din afara politicii convenționale. Unul dintre teoreticienii domeniului, Ch. Tilly, a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politici sectoriale. Însă ceea ce le unește sunt obiectivele generale cărora le sunt subsumate. P.s. își propun satisfacerea unor nevoi umane - mai mult sau mai puțin elementare - de protecție socială, educație, sănătate, locuire și, în general, creștere a bunăstării sociale, prin intermediul redistribuirii în cadrul societății a resurse considerate a fi relevante (bani, servicii, timp etc.). Pe de-o parte, politicile sociale se constituie ca soluții: 1. la problemele sociale, în general (ale unor grupuri sociale vulnerabile) și la cele specifice în particular; 2
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsura» și compara indivizii între ei în ceea ce privește bunăstarea lor impune, deci, definirea și operaționalizarea conceptelor de nevoie umană și bunăstare socială” (Pop, 2005, p. 10). Odată operaționalizate obiectivele sociale, este necesară cunoașterea instrumentelor concrete de intervenție, în vedere realizării acestora. Redistribuirea bunăstării prin intermediul politicilor și programelor concrete presupune formularea unor tipuri de beneficii, servicii, subvenții și gratuități. Principalele pârghii de intervenție ale statului în vederea redistribuirii bunăstării sunt pârghiile financiare (taxare/impozitare și finanțare) și programele sociale - beneficii (monetare sau non-monetare), servicii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
10). Odată operaționalizate obiectivele sociale, este necesară cunoașterea instrumentelor concrete de intervenție, în vedere realizării acestora. Redistribuirea bunăstării prin intermediul politicilor și programelor concrete presupune formularea unor tipuri de beneficii, servicii, subvenții și gratuități. Principalele pârghii de intervenție ale statului în vederea redistribuirii bunăstării sunt pârghiile financiare (taxare/impozitare și finanțare) și programele sociale - beneficii (monetare sau non-monetare), servicii și subvenții - de tip asiguratoriu și neasiguratoriu. Pentru a sintetiza, putem spune că p.s., ca răspuns la limitele pieței economice, depind nu numai de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
existența, dar și de modul de definire a conceptelor-cheie în baza cărora operează (sărăcie, bunăstare individuală, bunăstare socială), de modul de operaționalizare a obiectivelor sociale generale și de tipul de evaluare utilizată în analiza impactului acestora, de instrumentele concrete de redistribuire a bunăstării. Toate aceste elemente - un mixt între elemente de ordin moral și de natură tehnică - sunt esențiale pentru definirea, proiectarea și analiza p.s. O ultimă etapă, dar la fel de importantă, a formulării p.s. este identificarea actorilor sociali ce pot fi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
educației, locuirii, asistenței sociale, asigurărilor sociale, șomajului, politicile de protecție a persoanelor cu dizabilități, politicile de protecție a copilului și familiei, protecția victimelor unor abuzuri, protecția imigranților etc. Toate aceste categorii de politici au un caracter social, în măsura în care vizează o redistribuire a bunăstării la nivelul societății. O a doua tipologie, vizează modalitățile concrete și condițiile de realizare a acestei redistribuiri. Din această perspectivă, p.s. se împart în politici de tip asiguratoriu și non-asiguratoriu. Politicile de tip asiguratoriu presupun condiționarea acordării unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și familiei, protecția victimelor unor abuzuri, protecția imigranților etc. Toate aceste categorii de politici au un caracter social, în măsura în care vizează o redistribuire a bunăstării la nivelul societății. O a doua tipologie, vizează modalitățile concrete și condițiile de realizare a acestei redistribuiri. Din această perspectivă, p.s. se împart în politici de tip asiguratoriu și non-asiguratoriu. Politicile de tip asiguratoriu presupun condiționarea acordării unor beneficii sau servicii de contribuție. În cazul sistemelor de asigurări sociale, contribuția este obligatorie pentru toți cei ce au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
baby-boom) și o speranță de viață la naștere relativ scăzută. Această situație s-a reflectat într-o pondere scăzută a persoanelor în vârstă în totalul populației și, deci, într-un raport de dependență economică care avantaja bugetul destinat politicilor de redistribuire a bunăstării. În categoria condițiilor care au făcut posibilă o ofertă generoasă de politici sociale se încadrează rata creșterii economice și rata inflației. Ca urmare a boom-ului economic specific anilor postbelici, statele occidentale înregistrează creșteri economice semnificative. În plus
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
doua jumătate a secolului trecut, incercările de identificare a conținutului s.b., de stabilire a diferențelor și deosebirilor dintre acestea abundă în literatura de specialitate. Primele încercări de tipologizare a s.b. s-au concentrat pe analiza efortului statului în direcția redistribuirii bunăstării, ca indicator pentru acest efort utilizându-se ponderea cheltuielilor sociale în totalul PIB. Tipologia rezultată a fost una bipolară, statele fiind împărțite în s.b. dezvoltate și s.b. codașe. Evaluarea s.b. doar în funcție de nivelul cheltuielor sociale a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și măsurile de suport pentru personele în nevoie; - sistemul de prestații în bani și în natură: sistemul de ajutor social, alte alocații și beneficii (alocații pentru chirie, subvenții pentru utilități), cantine sociale, alte ajutoare în bunuri și servicii; - sistemul fiscal: redistribuirea pe verticală sau pe orizontală; reduceri de impozite; - sistemul de asistență socială: beneficii în bani, în natură, în servicii pentru familiile sărace, familii cu probleme, în general; - servicii sociale: învățământ și asistență medicală gratuite. În ultimul timp se vorbește (de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]