1,248 matches
-
dintr-o voință a unui "subiect", dar nici din întâmplare: devine copleșitor, fiindcă "regula" aplicată gândirii, rostirii, făptuirii este înlăuntrizată de acestea. Și nu pare a fi deschisă o altă cale, dacă sensurile celor două aspecte ale regulii corespund sensurilor reducției judicative, deși oricând poate fi deschisă o altă cale. Din cele spuse putem înțelege că judicativul regulativ face parte din structura dictaturii judicativului, dar că aceasta nu-i acoperă întreaga sa potențialitate. Rămâne la adăpostul putinței sale de a fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al judicativului. De fapt, dacă urmărim îndeaproape istoria logicii, a filosofiei sau a științei (nu, însă, și a ideologiei), vom observa cu oarecare uimire "lucrarea" judicativului regulativ: gânduri, rostiri, făptuiri cărora li se dau alte sensuri decât cele statuate prin reducția judicativă a dictaturii judicativului, fără a fi vorba însă despre ieșirea de sub autoritatea impusă de aspectele formal și alethic ale judecății și, în urmare, de lucrarea timporizatoar-constitutivă a timpului. Așadar, încă o dată, nu trebuie socotit, pe această bază, că judicativul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a ceva presupune ființarea acestui "ceva", ceea ce înseamnă că el a fost în-ființat, că el este deja ființare timporizată; pe de altă parte, timpul nu și-ar fi deschis lucrarea sa în-ființătoare fără a fi în potență tocmai punerea-în-măsură-a-"ceva". Reducția judicativă scoate la iveală, înainte de toate, sensuri ființiale, obiectuale; de aici și imaginea unei preeminențe a judicativului constitutiv. Însă, după cum constatăm acum, prin continuarea aceleiași reducții, judicativul regulativ, ca simplă putință de punere în măsură a ceva, este înaintea constitutivității
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar fi deschis lucrarea sa în-ființătoare fără a fi în potență tocmai punerea-în-măsură-a-"ceva". Reducția judicativă scoate la iveală, înainte de toate, sensuri ființiale, obiectuale; de aici și imaginea unei preeminențe a judicativului constitutiv. Însă, după cum constatăm acum, prin continuarea aceleiași reducții, judicativul regulativ, ca simplă putință de punere în măsură a ceva, este înaintea constitutivității judicative. Prin urmare, originea ca atare a dictaturii judicativului se află în această putință de a pune în măsură în propria măsură ceva. Iar prima sa
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de urmat pentru a lămuri statutul regulativității judicative, adică a unui aspect al dictaturii judicativului care s-a aflat continuu în zona izvoarelor acesteia și care poate păstra și, desigur, evidenția, în anumite condiții, ceea-ce-poate-fi non-judicativul. Neîndoielnic, sensurile pe care reducția judicativă ni le-a scos la iveală până aici nu își pierd valabilitatea: ne aflăm încă sub autoritatea constitutivă a judicativului; însă cu atenția îndreptată către simpla regulativitate a acestuia. Tocmai de aceea, faptele semnificative pentru o asemenea aflare: părtinirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
seamă, ele fiind răspunzătoare de ceea ce se întâmplă semnificativ în acest "loc" judicativ (ale cărui coordonate au fost menționate mai sus). Dar nu trebuie uitat faptul că deja am luat în considerație un "sistem de referință" pentru dezvăluirile pe care reducția judicativă le va face mai departe, este vorba despre unitatea de viață omenească. De altfel, părtinirea, ordonarea și autorizarea, chiar dacă se exersează și în legătură cu fapte "pure" ale gândirii, așa cum a fost deja ilustrat, sunt proprii înseși unităților de viață omenească
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
departe, este vorba despre unitatea de viață omenească. De altfel, părtinirea, ordonarea și autorizarea, chiar dacă se exersează și în legătură cu fapte "pure" ale gândirii, așa cum a fost deja ilustrat, sunt proprii înseși unităților de viață omenească. Înainte însă de a opera reducția în acest "loc" judicativ, trebuie evocate câteva fapte semnificative ale gândirii "pure" (mai bine zis, autonome), din logică. Dialetheismul (dintre reprezentanți, Graham Priest), care are în spate o întreagă tradiție, așa numita logică paraconsistentă (un reprezentant recunoscut fiind Newton da
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulativ, decât celui constitutiv. Fără îndoială, o cercetare propriu-zis logică ar scoate la iveală propriul acestor fapte logice precum și procedurile speciale de acceptare a lor în orizontul judicativului. Aceste fapte "logice" și întăresc determinativul! își primesc îndreptățirea "semantică" prin aplicarea reducției judicative în contextul primei timporizări a timpului; ele sunt însă legate de acest "loc" nou al judicativului de limită (sau evaluat în funcție de propriile limite), în care faptele nu sunt constituite ca atare prin timporizare (judicativă), ci sunt măsurate după convențiile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului, fiind lăsate, cumva, să survină în spațiul luminat de aceste convenții, prin fenomenul (eveniment al) retragerii timpului (al supra-temporalității). În secțiunile următoare ale acestui capitol, vor fi reconstruite și alte sensuri aparținând acestui "loc", relaxând astfel exigențele metodologice ale reducției judicative -, domeniul de aplicație constituindu-l nu logica, ci filosofia. Urmând îndeaproape fenomenologia judicativului după "regulile" reducției judicative, ne-am depărtat de ceea ce apărea la un moment dat drept ipostaza împlinită a înseși dictaturii judicativului: ideologia. De acum, trebuie să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpului (al supra-temporalității). În secțiunile următoare ale acestui capitol, vor fi reconstruite și alte sensuri aparținând acestui "loc", relaxând astfel exigențele metodologice ale reducției judicative -, domeniul de aplicație constituindu-l nu logica, ci filosofia. Urmând îndeaproape fenomenologia judicativului după "regulile" reducției judicative, ne-am depărtat de ceea ce apărea la un moment dat drept ipostaza împlinită a înseși dictaturii judicativului: ideologia. De acum, trebuie să o avem din nou în vedere, fiindcă ea va reprezenta dictaura judicativului ca atare în aplicarea în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
am depărtat de ceea ce apărea la un moment dat drept ipostaza împlinită a înseși dictaturii judicativului: ideologia. De acum, trebuie să o avem din nou în vedere, fiindcă ea va reprezenta dictaura judicativului ca atare în aplicarea în continuare a reducției. Se întâmplă astfel, fiindcă la limita dictaturii judicativului, acolo unde ne-a condus firul reducției, sunt întețite sensurile judicativ-constitutive, în felul acesta protejându-se aspectele, elementele, constituenții etc. care poartă astfel de sensuri. De fapt, nu trebuie să luăm ideologia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului: ideologia. De acum, trebuie să o avem din nou în vedere, fiindcă ea va reprezenta dictaura judicativului ca atare în aplicarea în continuare a reducției. Se întâmplă astfel, fiindcă la limita dictaturii judicativului, acolo unde ne-a condus firul reducției, sunt întețite sensurile judicativ-constitutive, în felul acesta protejându-se aspectele, elementele, constituenții etc. care poartă astfel de sensuri. De fapt, nu trebuie să luăm ideologia într-o formă așezată a sa, fiindcă particularitatea pe care o reprezintă ar putea fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putea fi întărită în sensul ei până la pierderea puterii ideologiei respective de a mai reprezenta dictatura judicativului. Ea trebuie luată prin sensurile pe care, înaintea oricărui alt fapt din orizontul dictaturii judicativului, le-a purtat, sensuri scoase la iveală prin reducție: părtinire, ordonare și autorizare. De fapt, despre acestea va fi vorba mai departe, dar "aplicat", așa cum precizam mai sus, pe "domeniul" reprezentat de o unitate de viață omenească. Valabilitatea celor trei operații și timporizarea lor au fost discutate mai sus
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apropiindu-ne de regulativitatea judicativă. Dar există o anumită inadecvare între unitatea de viață omenească, așa cum aceasta a fost pusă în sensul ei "constitutiv" mai sus, și cele trei operații care par a semnifica mai degrabă regulativ. Tocmai de aceea, reducția trebuie să scoată la iveală adevărata față constitutiv-judicativă a celor trei operații, aceasta fiind în acord cu sensurile unității de viață omenească. În acest scop, primul fapt care capătă sens este "fenomenul" inflației de autorizare. Ce înseamnă aceasta? Desigur, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept vorbind, fenomenul în cauză este specific unei zone anumite din unitatea de viață omenească: sfera publică; din filosofie, de exemplu, vizează mai degrabă viața filosofică, decât filosofia propriu-zisă. În contextul discuțiilor despre ideologie, așa cum aceasta își primește sensurile prin reducție judicativă, arătam cum părtinirea, ordonarea și autorizarea sunt fapte comune în zona publică. Acum însă reducția judicativă scoate la iveală și altceva: deocamdată, fenomenul inflației de autorizare. Las la o parte faptul că în modul cel mai obișnuit cu putință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
publică; din filosofie, de exemplu, vizează mai degrabă viața filosofică, decât filosofia propriu-zisă. În contextul discuțiilor despre ideologie, așa cum aceasta își primește sensurile prin reducție judicativă, arătam cum părtinirea, ordonarea și autorizarea sunt fapte comune în zona publică. Acum însă reducția judicativă scoate la iveală și altceva: deocamdată, fenomenul inflației de autorizare. Las la o parte faptul că în modul cel mai obișnuit cu putință actele ordonate ale politicului elementul publicului, partea de excelență a acestuia au sensul autorizării; de fapt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că răul provine doar din simplul fenomen al scăpării de sub autorizare a unor fapte. Oricum, tot ce se întâmplă semnificativ în "sfera publică" este autorizat. Pentru aceasta trebuie să existe și "autorități". Fenomenul acesta a fost, de asemenea, dezvăluit atunci când reducția judicativă a reconstruit sensurile ideologiei. Dar să observăm că actul de autorizare, în aceste împrejurări, nu reface condițiile inițiale ale autorizării, ceea ce înseamnă că el nici nu are vreo legătură cu timpul. Autorizarea veritabilă, care presupune și părtinirea și ordonarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce înseamnă că tocmai "abstracțiile" (ființările simplu prezente) au preeminență, nu "ustensilele". Desigur, de aici urmează o mulțime de consecințe, care nu reprezintă nici domeniul problemelor de interes pentru discursul de față, nici domeniu de aplicație esențială pentru validarea rezultatelor reducției judicative a dictaturii judicativului. De aceea, nu mă voi ocupa de ele, aici. Cred că drumul către atingerea ca atare a limitei dictaturii judicativului și către activarea unui sens pentru non-judicativ este deschis, așa încât de acum sunt binevenite câteva exerciții
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unui sens pentru non-judicativ este deschis, așa încât de acum sunt binevenite câteva exerciții de regândire (rostire și făptuire, în urmarea regândirii) a angajamentelor formale și alethice ale judicativului constitutiv. Mai trebuie făcută însă o observație, îngăduită în acest moment al reducției: judicativul regulativ, de vreme ce-i pot fi asociate asemenea fapte, precum fenomenul retragerii timpului, inflația de autorizare, înșiruirea evenimentelor (mai bine zis, a întâmplărilor) în sfera publică, împărțirea de "bunuri" adică fapte care convertesc convențional ceea ce ne apărea a fi autentic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapte "zeiești", de la gesturi fondatoare pentru fel de fel de practici omenești, până la ceea ce numim acum "valori". Acestea încalcă, înainte de toate, "dreptatea" lucrurilor, faptul că ele se ivesc în "lume" cu o natură proprie e drept, judicativ constitutivă, de vreme ce tocmai reducția judicativă a scos la iveală acest fenomen și sunt autorizate în sfera publică printr-un act care se sprijină în fenomenul retragerii timpului. Convertirea sensurilor în această ultimă parte a reducției judicative nu este o "idee" premeditată de autor; însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o natură proprie e drept, judicativ constitutivă, de vreme ce tocmai reducția judicativă a scos la iveală acest fenomen și sunt autorizate în sfera publică printr-un act care se sprijină în fenomenul retragerii timpului. Convertirea sensurilor în această ultimă parte a reducției judicative nu este o "idee" premeditată de autor; însăși reducția judicativă a dictaturii judicativului a condus aici. De fapt, aceste sensuri sunt ale faptelor care le-au (re)primit astfel, dar ele erau ascunse, atâta vreme cât reducția a scos la iveală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativă a scos la iveală acest fenomen și sunt autorizate în sfera publică printr-un act care se sprijină în fenomenul retragerii timpului. Convertirea sensurilor în această ultimă parte a reducției judicative nu este o "idee" premeditată de autor; însăși reducția judicativă a dictaturii judicativului a condus aici. De fapt, aceste sensuri sunt ale faptelor care le-au (re)primit astfel, dar ele erau ascunse, atâta vreme cât reducția a scos la iveală doar sensurile "tari" ale judicativului constitutiv, socotite potrivit fenomenului inflației
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această ultimă parte a reducției judicative nu este o "idee" premeditată de autor; însăși reducția judicativă a dictaturii judicativului a condus aici. De fapt, aceste sensuri sunt ale faptelor care le-au (re)primit astfel, dar ele erau ascunse, atâta vreme cât reducția a scos la iveală doar sensurile "tari" ale judicativului constitutiv, socotite potrivit fenomenului inflației de autorizare, căruia nu îi putem scăpa atunci când gândim, rostim și făptuim în "sfera publică" a fi "rele", nefirești, denaturante. De fapt, formalizarea logos-ului, evenimentul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la începutul lucrării: "imagine", "sens", "gând", "trăire", "fapt de existență" etc. Nu este vorba însă, în ceea ce am propus aici, despre o manieră raționalistă de lucru, căci identitatea modelului de filosofare folosit este dată de operații, mai cu seamă de reducția judicativului, iar nu de o teză oarecare, "raționalistă", "criticistă" etc. În plus, descrierea judicativului și reducția sa nu sunt în primul rând, în lucrare, construcții sau reconstrucții teoretice, pentru că amândouă au sensul unei de-constituiri tematice; așa încât, odată operată reducția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce am propus aici, despre o manieră raționalistă de lucru, căci identitatea modelului de filosofare folosit este dată de operații, mai cu seamă de reducția judicativului, iar nu de o teză oarecare, "raționalistă", "criticistă" etc. În plus, descrierea judicativului și reducția sa nu sunt în primul rând, în lucrare, construcții sau reconstrucții teoretice, pentru că amândouă au sensul unei de-constituiri tematice; așa încât, odată operată reducția și câștigat sensul de-constituirii dictaturii judicativului, aceasta din urmă este dezvăluită ca un fapt firesc
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]