1,579 matches
-
grea, contorsionată, izbi turi nevăzute și doar simțite, nespus de dureros, în tot corpul, înțe pături de crengi și ace de brad, căldura neașteptată a sângelui care-i șiroia pe față, iar apoi coșmarul. Coșmarul ăla în fri coșă tor, reeditând iar și iar momentul. Alunecarea bocancului, pră bușirea, strivirea piciorului sub greutatea propriului corp... Pentru el, timpul se comprimase, devenind infim, și apoi explodase într-un hău de necuprins. Uitase de promisiunea făcută Clarei. De fapt, își dorise chiar să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
internațională: Vali “SirBlues!” Răcilă, Raul Kusak, Eugen „Giani” Amarandei, Totu Rareș & Midlife Crisis, Hanno Höffer, Berti Barbera, Dan Saghin și Claudiu ‘Nașu’ Purcărin, si două prezențe internaționale: Joe Ruși (Norvegia, originar din Rădăuți) și Clay Windham (Texas, SUA). A fost reeditat albumul lui Fani Adumitroaie, Blues Con-Fusion. Deschiderea a fost asigurată de trupele idolul: din Germania, Spania, Italia, Belgia și chiar sucevene PEGAS și KIND OF BURNING Brazilia. In ciuda vârstei înaintate și a stării sale de # Concert memorabil Deep Purple
Concerte by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83474_a_84799]
-
incendii, evadări, procese. Foarte detaliat e prezentată vizita familiei regale, cu prilejul inaugurării noului sediu al Universității ieșene. 11 București, Editura Adevărul, 1975, p. 261-266. Memoriile au fost găzduite de-a lungul anului 1935 în ziarul "Adevărul". Lucrarea a fost reeditată (București, 1975), cu o introducere de I. Ardeleanu. 12 În nr. 120, din 15 noiembrie 1897, p. 2. 13 Îndeobște, nu exista vreun redactor care să nu aibă aici o contribuție. 14 Multă vreme, aproape număr de număr: Hero cătră
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
lui Napoleon Bonaparte vizând extinderea controlului francez asupra bazinului oriental al Mării Mediterane și al Dunării de Jos ce puneau în discuție pozițiile deținute de Rusia în zonă, posibilitatea unui nou război cu Suedia trebuia evitată, pentru a nu se reedita situația creată în timpul ultimului război ruso-austro-turc, cănd Rusia a fost atacată și de Suedia 24. Criză a fost, însă, aplanata, în urma eforturilor depuse de regele Gustav al IV-lea Adolf care a urmărit, cu insistență, instaurarea unor bune raporturi între
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
raportul său, din 26 decembrie 1806, în loc. cît., doc. nr. 59. 182 Loc. cît. 183 Loc. cît. alianță ei, Poartă a sugerat că era o bună ocazie "pour la Suède de reconquérir Șes anciennes provinces sur la Russie", sperând să reediteze colaborarea otomano-suedeză din timpul războiului rusoaustro-turc, dintre anii 1787 și 1792. Scop în care se declară dispusă să pună capăt, în favoarea Suediei, diferendului diplomatic generat și întreținut de aproape două decenii, raportate la acea dată, adică la începutul anului 1807
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prozatorul de ale cărui lemne și kilogram zilnic de carne se îngrijea personal secretarul general al Uniunii. Asta nu era rău, măcar dacă ar fi făcut-o și pentru alți scriitori de seamă, oameni bătrâni, ale căror cărți nu se reeditau, deși nu aveau în ele nimic contrarevoluționar și care toată viața trăiseră numai din scris. De ei nu se îngrijea nimeni, trăiau uitați și chinuiți de lipsuri. I se dădu apoi cuvântul lui D. D.-Dolj, din oficiu, pentru că nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fiindcă îmi era insuportabil gândul să-i mai văd vreodată chipul), o găsisem veselă și cu priviri care se fixau asupra mea ca odinioară, fără să se sinchisească de bărbatul ei care era de față, ca într-un joc ce reedita parcă în mod straniu situația în care ne aflam noi doi când ea era măritată cu Petrică. Până ce într-o zi îmi dădui seama că nu mă iluzionam. Mă primi ca altădată în orele ei de mare expansiune a sufletului
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mod straniu situația în care ne aflam noi doi când ea era măritată cu Petrică. Până ce într-o zi îmi dădui seama că nu mă iluzionam. Mă primi ca altădată în orele ei de mare expansiune a sufletului și chiar reedita într-un anume fel scena de pe vârful dealului cu Petrică. Desigur, soțul ei nu se urcă în vreun copac, ci își păstra o impenetrabilă și calmă figură. "Tu ai luat masa undeva?" mă întrebă. "Nu", zisei, deși mâncasem. "Nici noi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi sugerau gândirea lor neexprimată), când auzii o șoaptă lângă umăr: Nu le mai răspundeți". Și ea tăcu mai departe, fiindcă ea era, tăcuta, acum, casieră și o văzui cum se îndreaptă încet spre ușă, cu aceiași pași ciudați care reeditau "evenimentul" întoarcerii ei de la mare, când se retrăsese de la mine din birou cu mapa pe care o ținea strâns la subsuoară... Plăcută șoaptă, gândii după ce ea ieși, caldă complicitate, discretă detașare... Cine era fata asta? Nu părea să fie ceea ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
provincii, sub titlul Elemente de Istoria Romaniloru (București, 1859). Îi urmează nume grele ale culturii române, cum ar fi cel al lui Ion Heliade Rădulescu, care a dat la lumină Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România (București, 1861, reeditat în 1869). Începea să se configureze o bibliografie istorică în cadrul literaturii didactice românești. Anii '70 ai secolului al XIX-lea înregistrează o explozie a cărții școlare dedicată cunoașterii istorice, perioadă cu care se produce instituționalizarea manualului de istorie ca vehicul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statale ca lucrare școlară. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare, cartea școlară definitorie pentru educația românească a secolului al XIX-lea, de-a lungul căruia a fost reeditată succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său ortodox politic este reflectat și de faptul că manualul de catehism a continuat să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a bucurat și Nichifor Crainic, celălalt mare ideolog al românismului ortodoxist. Închis 15 ani în închisorile comuniste, apoi grațiat și racolat în redacția revistei Glasul Patriei unde a scris articole de propagandă comunistă, Nichifor Crainic nu a mai fost însă reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale doctrinare (de teologie politică). După '89, operele lui ideologice au revăzut lumina tiparului, publicându-se lucrări precum Memorii (1991), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996) sau Ortodoxie și etnocrație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau a „cititorului” („Poezia modernă e un pumn mutând fălcile cititorului” - citim în Pe marginea unui festin). În ultimă instanță, această ruptură se manifestă ca izolare mândră a poetului - nou geniu romantic neînțeles - cu afișarea disprețului suveran față de „cercul strâmt” reeditat în societatea contemporană: „Zgârciți, numărați-vă în fiecare seară înainte de culcare puținele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiți-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist și mulțumit și adormiți fără vise și fără poeme, ca în trezie”. Orice
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ev cultural și civilizațional. Cum arată el în forma "populară", masificată, am văzut din capitolul anterior. Trebuie precizat că filosoful francez Alain Finkielkraut, pe care l-am luat ca principal martor, emitea părerea că în atitudinea intelectualilor față de postmodernism se reeditează mentalitatea surprinsă în 1926 de Julien Benda, în celebra lui carte La trahison des clercs. Trădare care a înlesnit atât mărșăluirea lui Zombie prin gulagurile comunismului, cât și în cele ale nazismului. Acum, el ne surâde din utopia jeunesse, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Harvard University Press, 1978). Nagel, Ț.: The View from Nowhere (New York: Oxford University Press, 1986), capitolul IX. Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1971). Bibliografie suplimentar] Anscombe, G.E.M.: ’Modern moral Philosophy’, Philosophy, 33 (1958) 1-19; reeditat în J. Thompson și G. Dworkin, ed., Ethics (New York: Harper and Row, 1968, pp. 186-210. Davis, N.: ’The priority of avoiding harm’, în Steinbock, B., ed., Killing and Letting Die (Englewood Cliffs, NJ., 1980), pp. 172-214. : ’The doctrine of double
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
P., ed.: Divine Commands and Morality (Oxford University Press, 1981). Outka, G. and Reeder, J.P., Jr., eds.: Religion and Morality: A Collection of Esasys (Garden City, New York: Anchor/Doubleday, 1973). Sidgwick, H.: The Methods of Ethics (1874), 7th edn (1907), reeditat] (New York, Dover, 1966). Toulmin, S.C.: The Place of Reason în Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1950). 47 Implicațiile determinismului Robert Young i. Ce înseamn] determinismul și de ce conteaz] din punct de vedere etic Determinismul este o doctrin] care ridic] pretenții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încercarea de a ar]ta c] morală conteaz] într-adev]r și, prin urmare, nihilismul trebuie respins. Referințe Campbell, C.A.: On Selfhood and Goodhood (London: Allen and Unwin, 1957). Chisholm, R.M.: „ Human freedom and the self”, The Lindley Lecture, 1964; reeditat în Free Will, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Edwards, P.: „Hard and soft determinism”, Determinism and Ffreedom în the Age of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Modern Science, ed. S. Hook (Collier Books, New York, 1961). Frankfurt, H.: „Alternate possibilities and moral responsibility”, Journal of Philosophy, 66, (1969) 829-39. -: „Freedom of the will and the concept of a person”, The Journal of Philosophy, 68 (1971) 5-20, reeditat în Free Will and Determinism, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). -: „Identification and wholeheartedness”, Responsibility. Character and Emotions: New Essays în Moral Psychology, ed. F. Schoeman (Cambridge and New York: c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1982). -: „Identification and wholeheartedness”, Responsibility. Character and Emotions: New Essays în Moral Psychology, ed. F. Schoeman (Cambridge and New York: c] mbridge University Press, 1987). Hobart, R. E.: „Free will aș involving determination and inconceivable without it”, Mind, 43 (1934) 1-27; reeditat în Free Will and Determinism, ed. B. Berofsky (New York: Harper and Row, 1966). Honderich, Ț.: A Theory of Determinism: The Mind, Neuroscience, and Life Hopes (New York: Oxford University Press, 1988). Huxley, A.: Brave New World (1932); (Harmondsworth: Penguin, 1955). Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Philosophy, 77 (1980) 136-51 Strawson, P. F.: „Freedom and resentment”, Proceedings of the British Academy, 48 (1962), 1-25; reprinted în Free WillI, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Watson, G.: „Free agency”, Journal of Philosophy, 72 (1975) 205-20, reeditat în Free WillI, ed. G. Watson (Oxford: Oxford University Press, 1982). Young, R.: „Compatibilism and conditioning”, Nous, 13 (1979), 361-78. -: Personal Autonomy: Beyond Negative and Positive Liberty (London and New York: Croom Helm and St Martin’s Press, 1986). Bibliografie suplimentar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Roșie de Gheorghe Atanasiu), nuvele (Petru Vintilă, S-a stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni și locuri din Căraș de Virgil Birou). Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna”), Sever Bocu (Memorii) ș.a. Însemnări de călătorie publică Ion Simionescu, Aurel
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
transforma, probabil, într-un înger, așa cum îngerii răzvrătiți s-au transformat în demoni. Demitizarea diabolicului se produce prin comicul situațiilor, dar mai ales prin calitățile sau defectele umane atribuite dracilor. Stilul ironic, ludic, alert estompează ideea tragică, profetică a scriiturii. Reeditat de nenumărate ori, volumul Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România (1992) oferă informații istorice, culturale, turistice despre cele peste cinci sute de mănăstiri și schituri monahale ortodoxe din România, înființate sau reînființate după 1989. Cărări și gânduri
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
de soarta lui, le insuflă lor și părinților acestora fiorul adorației. Publicul rezonează cu naturalețe la tensiunea emoțională creată de o asemenea Întâlnire și la cerințele de factură dramatică ale scenariului respectiv, până Într-acolo Încât unul dintre martorii oculari, reeditând motivul biblic al lui Ecce Homo, Îl arată pe monarh mulțimii, Îl dezvăluie, ca pe o apariție charismatică: Eu ziși cătră mueri: Înaintea voastră iaste Înalt-sfințitul Împăratu’ nostru Iozef; vedeți-l! șSublinierea mea.ț Noi toți pre Dumnezeu să-l
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ocupă de comorile artistice ale muzeelor romane și de pitorescul carnavalului, prima scrisoare va fi dedicată Romei vestigiale și strămoșilor latini. Este derutantă, În contextul călătoriei sale romantice, această schimbare de perspectivă, ilustrată de preferința pioasă pentru monumentele clasicei Antichități. Reeditând opțiunea lui Gheorghe Șincai XE "Șincai" pentru aspectele antice, În defavoarea celor contemporane, el notează: Roma modernă e mare, e memorabilă; dară nu aceasta atrage la sine cu atâta putere, ci Roma antică. Mai mult chiar, peregrinul nostru, plecat de acasă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vol. XVIII-XIX, Budapesta, 1960, precum și celelalte lucrări citate În nota 833. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , „A Pesti Hírlap leendő szerkesztőségének politikai hitvallása” [„Crezul politic al actualei redacții a gazetei Pesti Hírlap”), În Pesti Hírlap, 1848, nr. 241, p. 1179; reeditat În Jókai Mór, Cikkek és beszédek, vol. II, Budapesta, 1967, pp. 445-448. Ibidem. Vezi Kristóf György, Jókai napjai Erdélyben [Zilele lui Jókai În Ardeal], Kolozsvár, 1925; Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , Jókai Erdélyben [Jókai În Ardeal], Editura Kriterion, București, 1975. Jókai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]