907 matches
-
Foucault - prin definirea conceptului de scriitură, confiscat ulterior sau asimilat stilului - și teoria tel quel-istă a textului. Miza era autonimizarea și Împingerea literaturii În procesul dialecticii hegeliene: literatura trebuia, prin renunțarea la ea Însăși (i.e: la personaj, la iluzia referențială, la psihologie, la mimesis), să ajungă la propria conștiință de sine - la Cultură, conform lui Hegel, pentru a nu mai cădea niciodată În capcana Istoriei. Abia al optulea din cele zece capitole ale eseului lui Barthes se referă la gradul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fragmentele volmului, iar ordinea lor, după cum sugerează paginile nenumerotate, este aleatorie. Important este, pentru Marie Redonnet, ca succesiunea terțetelor să nu creeze o continuitate diegetică, dar, pe de altă parte, să mențină o constanță topică și, mai ales, o trasparență referențială prin intermediul cărora cititorul să fie convins că a ieșit din zodia autoreferențialității, fără să fi reintrat În cea a literaturii veriste. Ceea ce face așadar Marie Redonnet este să redea viața personajelor, Înscriindu-le În fărîme de autobiografie ambigue, dotate cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
narațiuni centrifuge și dialoguri sacadate se cantonează În densitatea de plumb a junglelor din sud-estul Asiei, Învăluite de o atmosferă (la propriu) irespirabilă, suprasaturată de ofensiva incontrolabilă a vegetației tropicale: luxurianța stilistică și retorică se Întîlnește cu aceea a spațiului referențial. De aici rezultă o lectură a cărei fascinație e contracarată permanent de efortul comprehensiv cerut În schimb. Volodine posedă o extrem de bine pusă la punct știință a dialogului, mai degrabă a pseudo-dialogului, a mesajului intranzitiv, cu Împrumuturi de la Ionescu și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o vei mai recunoaște). Titlul romanului nu este Întîmplător: autorul face dovada unor bogate cunoștințe de zoonimie cînd, la un moment dat, enumerarea celor mai exotice nume de specii de maimuțe face aluzie la haosul deopotrivă psihic, narativ și fizic, referențial. Gonșalves Își primește pacientul În cabinetul unui dentist internaționalist care colecționa vocabule indigene pentru a redacta un dicționar: denumiri de copaci, de furnici, de maimuțe. Un proiect babilonian care redă metonimic proiectul auctorial: acela de a demonstra că sensul a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
police, I compared the findings with those of national and international public opinion surveys (Eurobarometrul de Opinie Publică, 2004, apud New Europe Barometer, 2004). Primit la redacție: mai 2005 Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație Alexandru Rizescu Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu Articolul tratează rolul instituției „vecinătății” în viața comunităților din Mărginimea Sibiului și modul cum a devenit mod învățat de gândire și acțiune sistemul normativ. Importanța sistemului normativ al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
individuale (capitolul dedicat neamului Badislavilor vine parcă din proza sud-americană), cu antenele sacralității imemoriale (înrudiri cu Nașteri mistice de Mircea Eliade, cu studiile lui Jung și Kérény despre copilul divin ș.a.). Nu există structură narativă în Orbitor fără un subtext referențial, fie că este vorba de psihanaliză, mitologie sau exegeză biblică, fie de dialogul cu alte universuri ori scene epice. Fiecare lector găsește în Orbitor ce-i place și ce știe. Unul poate să compare satul Tântava cu Macondo-ul marquezian, subteranele
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
lupului. Într-o primă instanță și pe un prim nivel de constituire (mult mai legat de contingent), lupul este malefic. Acest atribut funcționează ca un reflex imediat al faptelor lupului din natură, ca o semnificație culturală strict ancorată în planul referențial. Pentru că animalul real aduce o mulțime de pagube, pentru că este prădalnic și nedorit, lupul invocat în credințe, descântece, practici magice ori apotropaice și în povestiri "trăite" capătă valori negative. Într-o instanță secundă, acolo unde semnificațiile sunt mai elaborate și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat departe de iluzia referențială, dar savurează opera imaginarului. Cele două aspecte se nutresc reciproc din diferențele lor, totul conducând la crearea sensului și, dacă narațiunea este bine condusă, la uimirea admirativă. Pe măsură ce obiectele și proiectele SF-ului, născute din primele două revoluții industriale, se
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
2002, p. 195) In cazul aprecierii, alocarea de valori numerice sau calificative se realizează pe baza unor criterii precis identificabile, dar relativ independente de instrumentul prin care s-a făcut măsurarea. Metoda reprezentativă pentru acest tip de demers este aprecierea referențială. Esența metodei constă în elaborarea de către experți sau instituții specializate a unor serii de criterii sau enunțuri descriptive. Pe baza acestor criterii se emit aprecieri care presupun încadrarea obiectivului evaluării în clase de performanță, niveluri de eficiență sau alte serii
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
al capitalului străin”, iar acest gest „are sensul de a ne ascuți vigilența în lupta împotriva acelora care mai vor și azi să rupă cultura de interesele poporului”. Pot fi remarcate proprietățile limbii de lemn: repetitivitate, redundanță, sărăcie lexicală, conținut referențial vid, predominând termenii-cheie și sloganurile, expresiile fixe, standardizate, încremenite, utilizate stereotip-dogmatic ca exprimare a unei ideologii. Dacă într-o revistă a exilului apărută în 1954 (Caete de dor) se preconiza o întoarcere la critica lui Maiorescu, în țară sensul era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
disciplina pilot, iar comunicarea devine paradigma teoretico-metodologică pentru semnificare. Prin reducerea semnului la sistem (de fapt, se va vedea, la structură chiar), apare o contragere analitică a semanticului la sintactic și ignorarea aspectului pragmatic. Semiologia structuralistă accentuează mult pe autoînchiderea referențială a sistemelor semnificante, ceea ce generalizează cazul literaturii, sau artei la toate celelalte sisteme semnificante. Totuși, în aceste semiologii calitatea de semn, de sistem semnificant și autonomia limbii este mai pregnantă ca oriunde altundeva. 20 Pentru că în semiologia structuralismului francez, semnul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de la semnificațiile sau "mesajele" individuale ale operei la condițiile care le fac posibile, își are și ea corolarul în arbitrarietatea semnului semiologic. Desigur, nouă, care, în contextul experienței individuale a contactului cu opera literară, învestim simbolurile (semnele) literare cu valoare referențială, o atare concepție ne poate apărea mai șocantă în cazul literaturii, obiect al propriei noastre culturi, decât în cazul mitului, obiect 44 45 al unei culturi exotice. Totuși ea se înscrie perfect coerent într-o îndelungată linie de evoluție a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semne care reprezintă obiectul și obiectul reprezentat". (9/1, p. 17-l8) Sategoria de figurativ amorsează deci o mutație importantă în înțelegerea limbajului plastic, similară cu cea produsă în sociologia goldmanniană a literaturii prin coerență semnificativă, întrucît de la semnul plastic - simbol referențial, a cărui semnificație este dată de referentul său, se trece la ideea unui semn plastic care își primește semnificația din existența sistemului semnificant, în urma locului lui în sistem. "Limbajul plastic" încetează de a mai fi o colecție de semne-simboluri cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
trecerile și legăturile pe care le implică. Diferența nu mai poate fi atât de rigidă pe cât fusese în tradiția clasică, iar unitatea nu mai poate să o absorbă fără a o elibera în același timp. Așa apare "formula magică" atunci, referențială astăzi, pentru postmodernitate, a egalității: "Pluralism = Monism". Jacques Derrida s-a recunoscut la fel de puțin postmodernist ca și poststructuralist. Iar atunci când a discutat despre postmodernitate în legătură cu ideea apocaliptică a sfârșitului, nici nu i-a acordat un după, ci numai un alături
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care tot ea le-a produs, iar dialectica diferențierii se răstoarnă în indiferență. Această dialectică ușor abstractă se clarifică dacă apelăm la teoria simulării, care exprimă cel mai bine poziția lui Baudrillard. In societățile pre-postmoderne valoarea de întrebuințare - cu funcție "referențială" -și valoarea de schimb - cu funcție comutativă și combinatorie - se află într-o relație echilibrat dialectică. Acum, prin generalizarea și intensificarea schimbului și comunicării, valoarea de schimb este favorizată. La fel semnul lingvistic: acum semnul scapă de orice obligație arhaică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
identifice cu eroii mafioți din filme, dar capotează în fața realității, în vreme ce marii șmecheri, mafioți adevărați, o duc bine mersi, cu zâmbetele lor tot ca din filmele și hainele lor deschise la culoare. E interesant cum Garrone creează această ramă cinematografică referențială, reușind un film aspru și profund despre o realitate cu mult mai dură decât o arată filmele. Three Monkees a împărțit criticii în două Bine primit de critici, Waltz With Bashir de Ari Folman este un documentar de animație, deși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
la o vârstă timpurie (aproximativ de la 6 ani), perspicacitate în rezolvarea problemelor, capacitate creativă, motivație intrinsecă pentru învățare, precocitate și talent (Benito, Y., 2003, p. 24). Sintetizând concepțiile asupra fenomenului supradotării, Carmen Crețu (1998, p. 18) a formulat un cadru referențial al ex celenței intelectuale: Excelența intelectuală - constă în 1) interacțiunea dintre „trei categorii de trăsături umane - in teligența generală supramedie, înalt nivel al angajării în sarcină și nivele înalte ale creativității” (Renzulli); 2) care funcționează într-un sistem al influențelor
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
proprie, fără nicio ingerință a subiectivității umane"283. Efortul de construcție socială este deci subsumat acțiunii umane conștiente și raționale 284. În ceea ce gândim despre construcția socială nu putem imagina o lume în care oamenii să nu dețină același sistem referențial, aceleași gânduri și aceleași finalități. Dacă finalitățile oamenilor ar fi diferite atunci și rezultatele în bătălia cu raritatea ar fi diferite, numai că pentru toți oamenii finalitățile sunt aceleași. Plecăm, în înțelegerea acestor evoluții, de la efortul uman obiectiv, asumat, și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de tip occidental ClaudeLévi-Strauss face distincția între ceea ce el numește ,,istorie staționară" și ,,istorie cumulativă"189. Creștinismul plasează civilizația occidentală în zona unei istorii cumulative; prin ceea ce aduce cu sine ca noutate, dar și prin bazele sale iudaice. Chiar dacă sistemul referențial de raportare a unei culturi la alta poate fi diferit și judecățile pot să-și piardă sensul, a discuta despre progres și lipsă de progres este un referențial valabil și legitim. Specific civilizației occidentale este progresul și acumularea. Istoria noastră
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
producem distincția dintre cultura noastră, occidentală și celelalte tipuri de culturi. Noi, occidentalii venim din trecut spre viitor, de la minus la plus, de la primitivism la civilizație. Chiar dacă se pune, ulterior, în poziția celorlalte culturi și se întreabă dacă sistemul nostru referențial nu este cumva unul subiectiv, Lévi-Strauss își păstrează valabilitatea afirmațiilor. Până la urmă exercițiul despre care vorbim este aproape imposibil. Tot ceea ce gândim nu putem gândi decât în propriile sisteme referențiale specifice minților și modului nostru de gândire. Pe de altă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trăi, așa cum se exprimă Freud) în raport cu lumea (cu ,,celălalt"), cu tine însuți (cu ,,eu"-l lăuntric) și cu universul, cu echilibrul lumii fizice înconjurătoare. Lumea occidentală vine spre acest țel dintr-o direcție și lumea orientală din altă direcție. Sistemul referențial de apreciere a stării de fericire este unul complex. Dacă discutăm, de exemplu, despre lungimea și calitatea vieții este evident că lumea occidentală pare a câștiga pariul; după cum dacă discutăm despre echilibru interior și plăcere,atunci lumea orientală ne poate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de existență. Vorbim aici de perioada cuprinsă între anii 300 d.Hr. și 1300 d.Hr. Creștinismul nu avea cum să fie o religie a celor bogați. A fost nevoie de mai mult de o mie de ani pentru ca sistemul referențial cultural al Europei să se schimbe sub presiunea Renașterii și a Reformei. Mai ales Renașterea va redescoperi valorile de bază filosofice și culturale ale Greciei și Romei Antice. Chiar dacă a funcționat ca o ,,religie rațională", creștinismul își păstrează caracterul dual
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
datorită creșterii nominale a unității salariale. Iar efectul creșterii de producție și creșterii prețurilor asupra preferinței pentru lichiditate va fi unul de creștere a cantității de bani necesari pentru a menține o anumită rată a dobânzii"57. Există un sistem referențial în interiorul căruia politica banilor ieftini poate reuși sau poate să nu reușească. Nu poate reuși, de exemplu, în condiții de reducere a consumului. Asta ar fi trebuit să știe și Guvernul României atunci când a tăiat salariile și pensiile ca măsură
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
motiv de bucurie atunci când afară este secetă și oamenii își pierd munca și eforturile pe ani de zile. Iată că pentru a nu fi inadecvat nu trebuie să judeci întreaga lume, după stările tale de spirit și după propriul sistem referențial. Cu alte cuvinte, fetița de la știri poate fi fericită că afară este soare și temperaturi mari pentru că se gândește că pleacă cu iubitul la mare la finalul săptămânii, numai că dintre cei care se uită la televizor, există milioane de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]