1,230 matches
-
originară a numelor proprii se produce semiotizarea textului poetic, prin valoarea simbolică a acestora are loc o desemiotizare (deoarece se obliterează convenția primară). Resemiotizarea poetică se realizează datorită instituirii "unui referent al numelor proprii în spațiul textului, prin noi convenții referențiale impuse intradiscursiv" 153. În studiul Numele propriu în dimensiunea sintactică a textului, Carmen Vlad și Emma Tămâian abordează numele propriu din perspectiva funcționării lui în actul discursiv, a integrării lui funcționale "ca unitate de rang inferior, în construcția textuală de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de semantizare și motivare, cratilismul fiind un aspect particular al legii generale a motivării din literatură, cu aceleași funcții ca și motivarea generală a povestirii (Yves Baudelle); motivarea poate afecta porțiunea aferentă sensului contextual (Louis Hébert). Numele figurează în lanțurile referențiale, își dezvoltă semnificația în desfășurarea acțiunii (Francis Corblin), au funcție poetică și diegetică (Marie-Thérèse Mathet) și pot fi clasificate pornind de la ideea onomasticii ca mijloc de interpretarea a textului (Jean Ntakirutimana). În universul ficțional eliadesc, un univers al non-arbitrarului lingvistic
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
confundă" pe Borza pentru a-l găsi pe cel care și-a uitat numele; uitarea numelui echivalează cu uitarea mesajului (În curte la Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale în care designatorii redați prin substantive cu determinanți nehotărâți sau prin pronume nehotărâte abundă, în La țigănci, prin designatori definiți: țigăncile, baba, vizitiul. Alteori se produc treceri din planul desemnării contingente în cel al desemnării rigide: Moșu (din Șanțurile) îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
rezultă de aici, este că "nici un nivel de Realitate nu constituie un loc privilegiat de unde pot fi înțelese toate celelalte niveluri de Realitate. Un nivel de Realitate este ceea ce este datorită existenței concomitente a celorlalte niveluri"659. Nu există un referențial absolut. Aceasta înseamnă că nu mai putem vorbi de perspective privilegiate, nu mai putem distinge între științe privilegiate și științe periferice, nu mai putem face ierarhii și nu mai putem desconsidera anumite discipline. Din orice perspectivă putem avea acces la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui A. Pe baza acestei definiții am extinde noțiunea de interes astfel încât să putem atribui interese organismelor vii. Dar o etică bazată pe interese duce la conflicte de interese și la ierarhii. Cum să evaluăm această situație dacă luăm ca referențial lumea biologică a luptei pentru supraviețuire dintre indivizi și specii? Admitem că este incorect să privilegiem interesele unui grup de oameni față de alți oameni. Atunci, de ce să privilegiem interesele comunității omenești față de alte ființe? Din perspectivă antropocentrică vom arăta că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și depunerea decurg cu o indolență exasperantă, ce evocă mai mult dezertarea și pierderea neglijentă de sine. Grija supremă și nepăsarea se confundă în ea. Și totul se petrece foarte jos - sub nivelul apei, în domeniul unei derive bazale cu referențiale vraiște. Insondabilă vâltoarea peste care se arcuiește, încrezător, un zâmbet. Arhitecții tocmai discutaseră între ei, pe drum, de muchiile vechilor acoperișuri chinezești, ce se încovoaie către cer aproape de streașină - spre a reconduce înapoi în tării excesul energiilor celeste, după explicația
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
confundă poate părea infinit de mic sau de mare, în funcție de potențialul lui labirintic, determinat de configurații de puncte exterioare. Felul straniu cum femeia se răsucea sub mângâierile lui și-afară din calea lor crea ceea ce un observator superficial, prizonierul unui referențial euclidian, ar fi numit contratimpi. Totuși, deși sensibilizat la asprimile detenției, pentru Rică problema acestui prizonierat nu se punea; în cazul postulatelor, e de-ajuns să le ignori spre a fi liber de rigorile lor. Așa se face că întâlnirea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
semnificat a unui cuvânt" (DSL, 2005: 159) și reprezintă sensul cognitiv al unui cuvânt, sensul "pur intelectual, fundamental și relativ stabil" (idem). Caracteristicile semantice pe care le subsumează funcția denotativă - în opoziție cu funcția conotativă și/ sau poetică - sunt strict referențiale, non-subiective, analizabile în afară de context, de discurs sau "de enunțare". Astfel, "munte" are drept definiție de dicționar: "ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri" (DEX, 1982). Denotația "munte" este direct
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Robu, 1978: 68). Funcția poetică nu poate fi cercetată izolat. Asociată cu funcția de comunicare, funcția poetică direcționează mesajul lingvistic considerat în sine, în afara relațiilor cu realitatea obiectivă care l-a provocat. Funcția poetică poate fi concurată de participarea funcției referențiale în poezia epică, de exemplu, prin prezența enunțurilor la persoana a III-a ("[...] se vorbiră/ Ei se sfătuiră/ Ca... Miorița). Poezia lirică, scrisă la persoana I actualizează într-o foarte mare măsură funcția emotivă, prin mărcile eului liric. Componentele enunțului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
natura lor ambiguă. Tot mai mult este acreditată ideea (C. Sălăvăstru, 2009; S. Săvulescu, 2003) că mesajul câștigă în credibilitate prin menținerea unei ambiguități controlate. Nu trebuie confundată ambiguitatea de tip jurnalistic cu ambiguitatea poetică, dată fiind potențarea funcției reprezentative (referențiale) în detrimentul funcției poetice a limbajului jurnalistic. David Randall (1998) observa că articolele de presă nu sunt literatură, "a scrie la ziar e altceva decât a scrie un roman sau o nuvelă, dar nu chiar atât de diferit precum le-ar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fără trecut, de nomenclaturi cu reguli stricte. Fiecare paradigmă se află într-o evoluție coerentă, liniară asigurată de caracterul mobil, variabil și universal al sistemului afixelor și afixoidelor: unii termeni sunt resemantizați, alții dezvoltă noi unități conceptuale, perfect adaptate sferei referențiale, dezvoltă metafore specializate - revendicate de contextul socioterminologiei contemporane. Aceste mecanisme sinergetice de organizare a structurilor funcționează atâta timp cât urmează direcția firească de evoluție, în "dreapta potrivire a numelor" (Platon, 2005) cu matricea originară greco-latină. "Diacronia sistemică" propusă de Martinet transgresează filozofia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
I, 2005) se impun în limba română actuală prin caracteristici gramaticale de tip special, ce se pot corela cu trăsăturile lor semantice, iar în terminologie, cu trăsăturile conceptuale. Sunt clase de substantive care participă în mod diferit la realizarea corelării referențiale. Acomodarea substantivelor în terminologie nu se poate realiza înafara corelării referențiale. Referențializarea unei metafore terminologice/ a unui termen este condiția sine qua non a calității termenilor de unități informaționale și/ sau comunicative și se realizează prin mijloace specifice. În comunicarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de tip special, ce se pot corela cu trăsăturile lor semantice, iar în terminologie, cu trăsăturile conceptuale. Sunt clase de substantive care participă în mod diferit la realizarea corelării referențiale. Acomodarea substantivelor în terminologie nu se poate realiza înafara corelării referențiale. Referențializarea unei metafore terminologice/ a unui termen este condiția sine qua non a calității termenilor de unități informaționale și/ sau comunicative și se realizează prin mijloace specifice. În comunicarea nespecializată, referențialitatea se poate realiza prin mărci intonaționale (o accentuare foarte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
structurate" (DSL, 2005). Informația gramaticală dată de indici verbali fixează cadrul situațional al comunicării. În limbajele specializate, substantivul participă în mod diferit la procesul de terminologizare/ de comunicare specializată. Aceasta, în primul rând datorită realizării prin mijloace non-subiective a corelării referențiale. Ca unități ale sistemului lingvistic, substantivele abstracte desemnează clase de "obiecte" aparținând diferitelor ramuri ale științei contemporane. Procesul de dezambiguizare presupune asocierea substantivului cu mărci, determinanți specifici care concură la individualizarea referentului. Substantivele abstracte reprezintă clasa semantico-gramaticală acomodată în cel
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formarea competențelor și/ sau de propagarea informației. Relația dintre hiperonimul celiotomie și hiponimele operație (a opera), rezecție (a rezecta), incizie (a inciza), secționare (a secționa) a abdomenului nu este riguros exprimată și nici lipsită de ambiguități, în absența prefixoidelor cognitive, referențiale. Elementele conexe ale sintagmelor terminologice, formate în baza unui hiperonim de sursă greco-latină pot fi indici ai specializărilor și/ sau superspecializărilor, indici ai direcției ("metafore orientaționale"), dintre care: mediană, laterală, supraombilicală, subombilicală etc. Caracteristica de concept general, de termen supraordonat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
valoare socială. Spațiul său „se plimbă cu el”, iar „moșia” lui (ogorul, locul de casă) se incorporează „În el”. Personalitatea lui capătă dimensiuni mitice prin spațiul ce-l reprezintă, devine „personalitate mare”, dobândește respect din partea celor care au aceleași modele referențiale. Apropierea de pământ nu ține de contiguitate fizică, ci de una psihică, proprietatea Îl Înalță pe individ În comunitate. De aceea el personalizează spațiul său, locul său; pământul său este o „realitate psihologică unică”, nu are doar valoare juridică și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
culturală / 47 2.5. Economia bazată pe cunoaștere / 59 Capitolul 3. Filozofia etică a afacerilor / 63 3.1. Etica afacerilor / 64 3.2.Relația cultură organizațională etică / 67 3.3. Modalități de autoreglementare etică a afacerilor / 70 Capitolul 4. Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă / 85 4.1. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional / 85 4.2. Dezvoltarea durabilă din punctul de vedere al mediului de afaceri / 93 4.3. Strategii de dezvoltare durabilă / 97 4.4. Dezvoltarea comunitară / 98
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
eticismul are și un conținut descriptiv. În acest sens, sunt analizate câteva dintre schemele conceptuale, cu aplicații la domeniul afacerii, precum și relația dintre cultură organizațională valori și principii morale și instrumentalizarea acestora în cadrul organizațiilor de afaceri. Capitolul 4 dezvoltă Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă. În vederea unei distribuții corecte a șanselor, echitatea distributivă inter-generativă devine imperativă. Această problemă vizează disponibilitatea societății, a economiei și a fiecăruia dintre noi de a accepta schimbări majore în comportamentul nostru de producție și consum
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
datorie etică, este o necesitate naturală ce decurge din sensul pământean al vieții omului. Mărturii scrise despre politici și practici cu orientare social etică expresă s-au păstrat încă din secolul al XIX-lea î.e.n. Din bogata categorie de surse referențiale antice pot fi enumerate: îndrumările morale lăsate de faraoni fiilor lor, codul de legi al lui Hammurabi, "Analectele" lui Confucius, criteriile de evaluare a conduitelor și performanțelor funcționarilor publici chinezi, scrierile filozofilor greci despre fundamentele legale și morale ale sistemului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru toți membrii societății în ceea ce privește educația și munca ("egalitatea corectă a oportunităților"); (b) reprezentanții trebuie să asigure cel mai mare beneficiu pentru cei mai dezavantajați membri ai societății. În acest sens, Rawls susține că inegalitățile sociale sunt justificate doar ca referențial pentru ca societatea să selecteze instituții care să ofere cele mai multe beneficii celor mai dezavantajați oameni. Francis Fukuyama (1952), profesor de economie politică internațională la Johns Hopkins School, pornind de la tipul de discurs economic contemporan, care percepe economia ca o latură a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ei. Sentimentul de comunitate și de reciprocitate morală implică și provine dintr-un angajament susținut de angajamente și obligații reciproc garantate, care-și are sorgintea într-un orizont al afacerii comun cu ceilalți actori sociali, sustenabilitatea lumii. Capitolul 4 Noul referențial politic al lumii: dezvoltarea durabilă 4.1. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv politic internațional Dacă o broască sare într-o oală cu apă clocotită, sare afară deoarece simte pericolul. Dar aceeași broască, dacă sare într-o oală cu apă călduță care
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
recoltat cât mai mult material lemnos, dar în același timp, pădurile să nu aibă de suferit de pe urma defrișărilor. Din aceste practici derivă concluzia că nu trebuie să tăiem mai mulți copaci decât pot fi cultivați prin replantare. 4.3.1. Referențialul pentru strategia de dezvoltare durabilă: "economia vieții"? Ar trebui ca organizațiile să urmeze o metodologie universală în abordarea sustenabilității sau strategiile sunt particularizate de context? Modelul de sustenabilitate este la fel pentru toate ramurile și industriile economice? Există diferențe între
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-uri din ce în ce mai înalte și, în consecință, bunăstare asigurată pentru toți pământenii. Experimentarea intențiilor formulate de "dezvoltarea economică" a adus după sine și primejdia de a ne pierde habitatul. Astfel că scopurile economice au fost reformulate în Living Economies Consensus. Noul referențial cere proiectarea unui nou tip de model economic, gândit la alte scale, scopuri și soluții de producție. Living Economies Consensus, deși mai mult politic decât practic, este fără îndoială singura alternativă atât pentru asigurarea calității capitalului social și uman, cât
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dimensiunile și aspectele funcționale ale acesteia. Fără a exclude conformitatea la legi dar fără a se reduce la acestea, RSC semnifică interes și preocupare pentru viața și soarta colectivității și a planetei. Sintagma "responsabilitate socială corporativă" reprezintă mai mult un referențial ideal, la fel ca cel de om "normal psihic", în funcție de care știm ce este omul "anormal". În același fel, definirea termenului este realizată mai degrabă prin ceea ce nu este decât ceea ce este. Iar limitele se pot extinde de la fapte și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
părți interesate" de funcționarea organizației. Faptul că globalizarea economică, tehnologică și culturală a interconectat inextricabil și social lumea a devenit deja clișeu. Experimentăm zilnic individual, în grup formal sau informal procese și consecințe globalizate. Inițial, globalizarea a fost resimțită ca referențial extern, ca standard la care ne raportam schimbările accelerate la care eram supuși ca persoane fizice sau juridice. Acum fenomenele considerate ca aparținând globalizării au fost internalizate, au devenit factori motivatori pentru conduite acționale ale indivizilor, grupurilor și organizațiilor. Nu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]