2,370 matches
-
de devia(ie pove(tile homosexualilor din toaletele publice, altul, de Elliot Liebow [1967], consacrat unui grup de negri care refuz( formele institu(ionalizate ale vie(îi profesionale (i familiale. (n anii '60, practicînd muncă de teren, sociologii ofer( o reflexie asupra semnifică(iilor datelor (i a raportului lor cu experien(ele indivizilor. Este vorba de produc(ia statistic( analizat( că o activitate obi(nuit( supus( constrîngerilor (ntregii munci (i, deci, susceptibil( de a fi observat(: astfel este cazul statisticilor de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
diverse domenii se regăsesc în cadrul notelor de observație deoarece, de pildă, indivizii care compun grupurile sociale acționează într-un anume decor, manipulînd obiecte și exprimînd puncte de vedere. Grila de observație Plecînd de la textul de mai jos și de la o reflexie individuală sau colectivă, observatorul poate să compună o grilă de observație care-i va orienta abordarea, îl va familiariza cu locul și-i va permite să definească o problematică. Grila observației directe, diferită de grilă de codificare, constituie prima enunțare
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ale conversației, eliminînd astfel un aspect esențial al interacțiunilor între persoane. Frazele ascultate și pronunțate de participanți în decursul situației observate nu constituie, cu certitudine, răspunsuri la întrebările puse de cercetător, ci numai cuvintele schimbate cu diverși participanți sau simple reflexii solitare. Ei își exprimă propria perspectiva asupra situației și asupra actelor în curs de desfășurare în fața observatorului. Nadia Rachedi [1987], care și-a făcut loc printre șoferii de taxi, a fost repede frapata de utilizarea constantă de către acești lucrători a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de fizică și pe Leonte care era un distrat. Avea cămășile roase de ’’șoricei’’ la gât și Iordache, profesori foarte buni însă nu îl mai pasiona materia. Schimburi de căldură, multă teorie, ciclul lui Carnot, motorul în nu știu câți timpi, optică, reflexie, fizică cuantică, Einstein, probleme simple cu enunțuri lungi, prea puține necunoscute, multă toceală și doar îi plăcea pe vremuri atât de mult. Când lua fizica în mâini îi apărea, în fața ochilor, bulbucatul! Și Angelescu a evitat să vină profesor la
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cunoașterea-i un act religios. Ispășim cu voluptate spiritul și cu toată abandonarea în inevitabil. Cum dezintoxicarea de cunoaștere este imposibilă, deoarece o cere organismul, incapabil de-a se obișnui cu doze mici, - să facem și din actul reflex o reflexie. În felul acesta, setea infinită a spiritului își află o ispășire echivalentă. Cultul frumuseții seamănă unei lașități delicate, unei dezertări subtile. N-o iubești oare fiindcă te scutește de-a trăi? Sub impresia unei sonate sau unui peisaj, ne dispensăm
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
are adâncimea care asociază capriciile viscerelor vibrației spiritului. O ființă serioasă este un animal ce îndeplinește condițiile de om; oprește-i o clipă mecanismul de gândire; nu va observa ce ușor a redevenit animalul de altădată. Răpește-i însă tristeții reflexia; va rămâne destulă imbecilitate sumbră ca zoologia să nu te accepte. A lua lucrurile în serios înseamnă a le cântări fără a participa; a le lua în tragic - a te angaja în soarta lor. Între seriozitate și tragedie (această tristețe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
funebru de-ngropare a spiritului. Un vis de monotonie neagră căruia locașurile de veci sânt prea înguste imensității lui crepusculare. Idioțenia este o groază ce nu poate gândi asupra ei însăși, un neant material. - Când separația de tine însuți prin reflexie își pierde din tărie și n-ai distanță de propria ta groază, o introspecție atentă te obligă la o privire frățească spre idioți. Ce mare boală este groaza! Cu fiecare zi sîntem mai singuri. Ce grea și ce ușoară trebuie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nul; în fața iubirii însă, infinitul roșește. Căci totul e prea puțin, raportat la ea. Nu sânt clipe de dragoste față de care moartea pare o simplă obrăznicie? Sânt oameni care, de n-ar putea gândi asupra iubirii, ar înnebuni de iubire. Reflexia este un derivativ unic. Fără ea, nimic n-ar putea fi suportabil. Am muri atunci din cauza lui Dumnezeu, a muzicii sau a femeii. Transpoziția reflexivă îndulcește furia patimilor și atenuează transportul spre neființă din orice voluptate. În felul acesta devine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Boala unui om se măsoară după frecvența cuvântului "viață" în vocabularul său. Fontenelle, aproape centenar, spunea medicului său: Je ne me sens autre chose qu'une difficulté d'être. Când te gândești că atâția alții simt același lucru de la întîia reflexie, iar nu numai pe patul de moarte. Povara viețuirii e suportabilă când te apasă până la înăbușire. Suferința nu e dulce decât sub forma chinului. Priveghindu-ți nimicnicia, eul se volatilizează cu aburii dezolării. Și atunci ce mai rămâne din întîmplarea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
încît să lunece în cinism, ci în cursul vieții decepțiile fac lumea străvezie, încît vezi, până la fund, ceea ce n-ar fi trebuit decât să mângâi. Noi nu cunoaștem viața lui Diogene la epoca în care nefericirea în dragoste hotărăște cursul reflexiei. Ce importanță ar avea însă să știm pe cine a pierdut, când știm prea bine ce a pierdut și unde duce această pierdere. De-aș putea deveni fântână de lacrimi în mâinile lui Dumnezeu! Să mă plâng în el, și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în ochi - în epavele lui - și să ne mângâiem în naufragiul de poezie care-i privirea omenească. Conștiința neantului împreunată cu dragostea de viață? Un Buddha de bulevard... O idee stinge o plăcere și creează o voluptate. Ațipind reflexele, trezești reflexiile. Gândești doar când se oprește viața. De câte ori o ființă nu se poate "așeza" în fire, se află în prezența Răului. Tot ce ratează derivă din el - și el fiind imanent devenirii, toate ființele au de luptat cu el. În măsura în care Dumnezeu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
artist? Un om care știe tot - fără să-și dea seama. Un filozof? Un om care-și dă seama, dar nu știe nimic. În artă se poate orice; în filozofie... Dar ea nu-i decât deficiența instinctului creator în folosul reflexiei. Nonfilozofie: ideile se sufocă de sentiment. Bolile sânt indiscreții de eternitate ale cărnii. De câte ori mă ispitește amețeala, îmi pare că îngerii și-au rupt aripile din tării ca să-mi facă vânt din lume. Ce rană mi s-a deschis, ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să te scalzi în asfințiturile spiritului... Numai în muzică și în freamăte extatice, pierzând pudoarea limitelor și superstiția formei, ajungem la inseparabilul vieții de moarte, la pulsația unitară de murire vitală, de comuniune între viețuire și stingere. Oamenii disting prin reflexie și prin iluzii ceea ce în devenirea muzicală este vrajă de eternitate echivocă, flux și reflux al aceluiași motiv. Muzica e timp absolut, substanțializare de clipe, veșnicie orbită de unde... A avea "adîncime" înseamnă a nu mai fi amăgit de separații, a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și cuprinzătoare de elemente se purifică într-un fior de neant și plinătate, într-un suspin crescut din străfundurile ultime ale firii și care ne lasă pe veci un gust de muzică și de fum... Existența oamenilor e justificată prin reflexiile amare ce ni le inspiră. La un tribunal al amărăciunii, vor fi achitați cu toții și-n primul rând femeia... Nimic nu te satisface, nici măcar Absolutul; - doar muzica, această destrămare a Absolutului. Numai îmbătîndu-ne de propriile noastre păcate putem purta povara
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
tu surâzi cu semeni... Când îți vei răsturna mânăstirile inimii pe ei? E atât neașteptat și-atîta indecență în infinitul sufletului - cum de-l îngăduie deșertul oaselor și surmenajul cărnii? Vraja tristeții seamănă undelor invizibile ale apelor moarte. Nevoia de-a-nsemna toate reflexiile amare, din teama stranie c-ai putea ajunge vreodată să nu mai fii trist... Neavând extazul la-ndemînă, ca misticii, regiunile cele mai adânci ale firii le descoperi în recăderile grave ale oboselii... Ideile se reîntorc spre izvorul lor, se scufundă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ideea lui te-ai pierde în părăsirile minții. Ceea ce-i fascinant în disperare este că ne aruncă dintr-o dată în fața Absolutului; un salt organic, irezistibil, la picioarele Ultimului. După aceea, începi să gândești și să limpezești sau să întuneci prin reflexie situația creată de furia metafizică a deznădejdii. Despărțit de semeni prin soarta insulară a inimii, te agăți de Dumnezeu ca mările nebuniei să nu-și înalțe valurile mai sus de singurătatea ta. În poezie, necrezând în nimic, adaugi un plus
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Prestigiul ei funebru înăbușă avânturile și reduce realitatea la starea de absență. Peste valurile de neant ce cuprind în voie firea, numai dorințele adie o briză de existență. În toate religiile, partea privitoare la durere este singura rodnică pentru o reflexie dezinteresată. Restul e pură legislație sau metafizică de ocazie. În plictiseală, timpul înlocuiește sângele. Fără ea n-am ști cum curg clipele și nici că ele sânt - Când se sloboade, nimic n-o mai poate opri. Căci ți-e urât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
există stare melancolică fără înălțarea de care vorbim, fără o expansiune spre culmi, fără o ridicare deasupra lumii. Dar nu acea înălțare răsărită din orgoliu sau din dispreț, din disperare sau dintr-o pornire spre negativitate infinită, ci dintr-o reflexie prelungită și o reverie difuză, născute în oboseală. În melancolie îi cresc omului aripi nu pentru a se bucura de lume, ci pentru a fi singur. Ce sens are singurătatea în melancolie? Nu este ea legată de sentimentul infinitului intern
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care, deși îi rezistă conștient, ei n-o pot totuși suprima. Viața din ei a ajuns la un astfel de dezechilibru, încît nici un motiv de ordin rațional n-o mai poate consolida. Nu există sinucideri din hotărâri raționale, rezultate din reflexii asupra inutilității lumii sau asupra neantului acestei vieți. Iar când ni se opune cazul acelor înțelepți antici ce se sinucideau în singurătate, eu voi răspunde că sinuciderea lor era posibilă numai prin faptul că au lichidat viața din ei, că
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
poți înțelege infinitul, care îți dă imaginea unei anarhii cosmice, dacă nu ai embrionar tendințe anarhice în tine. O experiență intensă a acestuia nu face decât să creeze o corespondență între vârtejul exterior și vârtejul interior. Trăirea infinității, ca și reflexia îndelungată asupra acestei infinități, este cea mai groaznică lecție de anarhie, de revoltă și de neîmpăcare totală. Infinitul te dezorganizează, te zbuciumă, te afectează în rădăcinile ființei, dar te și face să neglijezi tot ce e gest mărunt, tot ce
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ci din lipsă de curaj și de afirmare. Nu este vremea subt om, ci bietul om subt vremi" este o catastrofă pentru neam. Și când te gândești că această maximă este un simbol, este cheia destinului nostru! Orice proverb, orice reflexie populară românească exprimă aceeași timiditate în fața vieții, aceeași nehotărâre și resemnare. Va trebui să nu mai fie jignit acest neam lăudîndu-i-se atât înțelepciunea! Adevărurile izvorâte din resemnare nu sânt un titlu de glorie. Nici un act istoric nu s-a născut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu totul altă semnificație decât în alte domenii. O idee politică nu trebuie să fie "adevărată"; nici un control teoretic nu-i poate anula eficiența, dacă ea este fecundă. Ruina sigură a unui om politic ar fi fetișismul temporar al adevărului. Reflexia lui se reduce la atât; eu am dreptate, adversarul nu. Prin aceasta, partizanul deține totdeauna un sumum mai mare de adevăr decât adversarul cel mai dotat. Unii teoreticieni reduc esența politicului la termenii; dușman - prieten. Concepția aceasta exprimă ființa politicului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aparent simple, cum sunt cele care apar mai pregnant ca făcând obiectul anchetelor și sondajelor de opinie. 3. Teoretic și empirictc "3. Teoretic și empiric" În sens larg, prin teoretic se înțelege existența și funcționarea unor modele explicative, ipoteze, teorii, reflexii, iar prin empiric, studierea realității concrete, culegerea de date efective (despre entități empirice și raporturile dintre ele) folosind observația, experimentul, ancheta și alte metode prin care subiectul cercetător poate intra în contact și lua în stăpânire partea din realitatea socială
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vom pune în paralel date de anchetă și date observaționale, consensualitatea este un indicator al validității, dar lipsa ei nu etichetează automat negativ ancheta sau observația. Ceea ce se consideră a fi un criteriu valid este, până la urmă, tot ochestiune de reflexie și de experiență în domeniu. Nu e mai puțin adevărat că invocarea acestui gen de validitate poate crea situații de-a dreptul ilare, și anume atunci când criteriul standard este o percepție a simțului comun. Ni s-a întâmplat ca în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Informații, București. Chelcea, Septimiu (2002), Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?, Editura Economică, București. Chelcea, Septimiu (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București. Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel (coord.) (2005), Refracția sociologică și reflexia jurnalistică. Despre sondajele de opinie și prezentarea lor în mass-media, Editura Economică, București. Datculescu, Petre (2006), Cercetarea de marketing, Brandbuilders Grup, București. Denzin, Norman K., Lincoln, Yvonna S. (eds.) (1994), Handbook of Qualitative Research, Sage Publications, Londra. De Vaus, D.A.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]