1,351 matches
-
cel mult o secundă, ca o minunată prevestire... și să dispară din nou. (Trad. de Grete Tartler, Ed. Univers, București 1989, p.48) Ceva profund neclar devine treptat un parfum, înainte de a fi reluat de sintagma definită mireasma, pînă la reformularea era numai un firicel slab. În raport cu funcționarea normată a reluărilor care se sprijină pe o definire progresivă a obiectului discursului, acroșajul unei publicități precum "Era odată brînzA topită..." surprinde la fel de mult ca un titlu de poem precum "LE dormeur du
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vedere al percepției ințiale: "și într-adevăr [Ø] sînt oameni". Finalul lui B pare astfel să întrerupă incidența referențială a lexemului "animale". Pronumele anaforicele [Ø] = ei din C și D ar trebui să trimită la "oameni", introdus în memorie prin reformularea de la sfîrșitul segmentului B. Cu toate acestea, introducerea lexemului "vizuini" în C conduce la o ezitare referențială a celor două subiecte. Referentul animal pare că se menține într-atît încît anafora [ei] = oameni este, dacă nu împiedicată, cel puțin întîrziată și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la cea a lui homo erectus. Finalul segmentului [B] întreupe incidența referențială a lexemului animale și izotopia legată de el. Începînd de-aici, subiectele verbelor din [C] și din [D] ar trebui să trimită la oameni, introduși în memorie odată cu reformularea și într-adevăr sînt oameni. Cu toate-acestea, introducerea lexemului vizuini menține izotopia animală, iar subiectul din [C] ezită referențial și pare să rămînă sub incidența lui animale. De-a lungul întregului segment [C] referentul animal pare că se menține astfel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumenative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. (Adam 1990: 143-190). 5.1. Organizatori textuali Organizatorii joacă un rol capital în balizajul planului de text (cap. 6, § 1). Putem distinge organizatorii care ordonează părțile reprezentării discursive pe axele majore ale timpului și spațiului și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt astfel localizate și diferențiate (chiar dacă mărcile de la sfîrșitul unui cadru nu sînt întotdeauna ușor de reperat). Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectorii concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ. Importanta categorie a mărcilor de reformulare subliniază, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, [N1] înseamnă/se numește [N2], într-un cuvînt, în alți termeni...) și/sau asociază cu această reluare un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
respinge astfel punctul de vedere al opiniei comune adverse (PdV1). Ansamblul acestei argumentații se sprijină pe disocierea noțiunii de "schior extrem" în două puncte de vedere antagoniste (PdV1 și PdV2). Faptul de a începe printr-o negație [e2] permite situarea reformulării noțiunii de "schior extrem" în capul mișcării și identificarea concluziei C pe care trebuie s-o tragă interpretantul din DESIGUR [e3]. Ceea ce se situează la sfîrșit în dinamica schemei 13 est plasat la început în enunțul-text: Schema 13 În mișcarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului [pd post-Tem.] Are totul ca să placă. T66 Siluetă zveltă, chip fin, ochi mari și gură frumoasă, Sabine Azema [pd post-Tem.] este de o grație infinită. (Le Nouveau Quotidien, 18-2-1994) - a3. Re-tematizare (sau reformulare): o nouă denumire a obiectului, care reîncadrează totul creînd o buclă: final de perioadă descriptivă. Spre deosebire de post-tematizare, re-tematizarea implică existența unei prime denumiri a obiectului discursului și vine deci să-i întrerupă efectul. Acest scurt dialog dintre doi englezi despre
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Harding, Dargaud, 1984, planșa 27, cadrele 1 și 2.) Întrebarea lui Mr. Albany este foarte clar o cerere de descriere a unui obiect tematizat: "descrieți-l pe Yankeul ăsta". Răspunsul în doi timpi al lui Mr. Gray trece prin trei reformulări succesive și prin ivirea tardivă a unui nume propriu. Se trece astfel de la o primă perioadă care descrie un prototip (de la N1 la N3) la o a doua perioadă care este o descriere particularizantă (N4, N5): DESCHIDEREA primei perioade Yankeul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Georgescu, București, Univers, 1971: 14) Planul unui text didactic enciclopedic Compus din opt paragrafe, textul următor poate fi descompus în patru blocuri foarte clar structurate. Subliniez aici un anumit număr de articulații, reperabile pornind de la organizatorii textuali (cu capitale), de la reformulări, de la segmentare (paragrafe și punctuație în general), de la anunțările temelor și sub-temelor (sfîrșitul lui § 1, începutul lui § 2, sfîrșitul lui § 4). La o privire atentă asupra categoriilor lexicale, putem descoperi ansamblurile și sub-ansamblurile izotopice, subliniate sau nu prin segmentarea în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DAR, în anumite cazuri, va trebui să deschizi ochii.3 Putem rezuma astfel planul textului acestui discurs didactic, mai degrabă descriptiv în prima parte [1] și aproape explicativ în continuare [2], conform cu ceea ce găsim în textele numite "informative". § 1 [Introductiv] REFORMULARE INIȚIALĂ: N1 ESTE UN N2 "Pădurea ecuatorială" "ocean de frumuseți neasemuite" ANUNȚAREA PLANULUI: [1] "o vegetație luxuriantă" și [2] "proliferarea incredibilă a animalelor..." ANUNȚAREA PLANULUI [1]: "trei etaje de vegetație" § 2 1.1. "boltă forestieră... În vîrful arborilor" § 3 1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
specii de animale acvatice să se adapteze" § 6 2.2. "Pe de altă parte, căldura combinată cu celelalte condiții climaterice [...] evoluția anumitor animale" § 7 2.3. "În fine, cantitatea de lumină are o influență directă asupra culorii animalelor" § 8 [Concluziv] REFORMULARE FINALĂ: N1 ESTE UN N3 "Pădurea ecuatorială" "țel bun de atins (pentru aventurier)" <1> FLORA "univers vegetal.... luxurianța vegetației" <2> "FAUNA forestieră" ("va trebui să deschizi ochii") Planul de text al unei tirade raciniene Textul T54 este, așa cum am spus
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
reluat totuși pentru a marca opoziția semantică dintre așteptarea unui final fericit sugerat de verb (îl scoaseră teafăr) și realitatea tragică a coreferentului exprimată de dar mort (ei îl scoaseră, dar el murise) (n.tr.). 3 5 4 5 Asupra reformulării, v. Adam 1990: 170-187. 6 Vezi aici M. Heintz (2003) și Kleiber (2004). A se vedea, pentru limba română, distincția de gen, prezentă la pronumele personal în Genitiv: lui/ei, respectiv omonimia genurilor posesorilor în posesivele său/sa, și păstrarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu e mut (n.tr.). 22 Din fr. corde à nœuds: vulg., arg.: penis erect (n.tr.). 20 23 21 24 22 25 23 26 24 27 O abordare mai detaliată a acestor mărci (cu propunerea unui demers textual al reformulării) în Adam 1990: 170-190. 28 Am înlocuit cuvîntul dar din traducere pentru nevoile analizei (n.tr.). 25 29 26 30 27 31 28 32 29 33 Pentru un studiu asupra apelurilor lui Pétain și de Gaulle din 17-18 iunie 1940
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Authier, 1981), în așa măsură încât au devenit unele dintre caracteristicile francofone ale analizei discursului. Mai precis, problematica legată de enunțare s-a organizat pe nouă nivele ce interacționează constant: * nivelul local al operațiilor prin care se marchează discursul raportat, reformulările, modalitățile etc, care permit confruntarea diverselor poziționări 7, sau caracterizarea genurilor 8 de discurs; * nivelul global unde se definește cadrul în interiorul căruia se dezvoltă discursul. La acest nivel, se gândește în termeni de "scenă"9 de enunțare, de situație de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
evoluții, industrială și politică. Sfîrșitul secolului Luminilor este marcat prin "moartea regilor", cîteodată fizică și violentă, cel mai adesea simbolică, dar nu mai puțin semnificativă pentru o ruptură radicală a relației dintre guvernați și guvernanți. Tot acum se întrevede o reformulare absolută a raporturilor sociale și a imaginarului cultural pe măsura refulării valorilor și modurilor de organizare a vechilor societăți agrare și țărănești, înlocuite prin societăți industriale, urbane și alfabetizate. Cele două revoluții au acționat împreună. Dar, deși au fost apropiate
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
imperioasă explică faptul că Europa nu s-a recunoscut multă vreme în aceste teorii franceze ce făceau abstracție de sentimentele umane. În sfîrșit, către 1800, problema care se punea pentru cea mai mare parte a societăților europene viza mai puțin reformularea bazelor instituționale ale unui stat deja instalat și mai mult ideea reconstituirii Statului de sus pînă jos. În Franța ca și în Anglia, în Danemarca, în Spania și încă în alte cîteva țări, rareori conducătorii aveau aceeași identitate cu supușii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cealaltă extremitate a spectrului ideologic, Louis-Ferdinand Céline va alege drumul ce-l va conduce prin salturi repetate ale populismului anarhist la raliere cu internaționala opusă, cea a antisemitismului totalitar. Breton, Aragon și Céline se situează astfel în postura precursorilor unei reformulări radicale a alegeanțelor politice. Internaționalismul european al Republicii filozofilor cedase locul, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, unei sinuozități a intelectualilor în legătură cu unele alegeanțe din ce în ce mai antagoniste. După această eclipsă, un nou internaționalism va apare în anii 1920. Desigur acesta va
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un stat fără teritoriu? Spania oferă un exemplu recent de reformulare a logicii naționale sau, mai curînd, ilustrează după 1977, schimbarea concepției unificării, a națiunii spaniole reafirmate sub dictatura generalului Franco, cu o altă concepție, multinațională. După dispariția bătrînului dictator, regele Juan Carlos și șeful guvernului său, Adolfo Suarez, s-au
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
filosofi). Katherine Verdery explică această răsturnare ca rezultat al instrumentalizării strategiei de control simbolic-ideologic prin reanimarea ideii naționale, singura suficient de seducătoare pentru intelectuali 37. Perioada de liberalizare din primii ani ai regimului Ceaușescu a fost una de tranziție, de reformulare și readaptare la nivel de discurs și practici ale puterii în relația cu societatea. Se îmbunătățise starea de spirit a populației, se renunțase la bruiajul stațiilor de radio, se simplificaseră procedurilor de plecare în străinătate, și nu în ultimul rând
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
trebuie să servească interesele întregului popor: "În definitiv, arăta Ceaușescu, în fiecare perioadă arta a servit societatea și intereselor societății... este normal ca societatea de astăzi să pretindă ca arta să corespundă dorințelor și năzuințelor sale"25. Era doar o reformulare a celor spuse de Stalin intellighenției artistice în celebrul său discurs din 1946. "Trebuie să înțelegeți și să rețineți: cultura este o parte constitutivă importantă a ideologiei dominante într-o societate, întotdeauna este de clasă și se folosește pentru apărarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de tulburare) art. 674 al. 1 din vechiul Cod de procedură civilă. VIII.6.2. Începutul prescripției extinctive în reglementarea noului Cod civil VIII.6.2.1. Reguli și excepții a) Regula generală Noul Cod civil aduce unele corective și reformulări în privința momentului din care prescripția extinctivă începe să curgă. Acest moment este supus unei reguli generale, care se aplică ori de câte ori nu operează o regulă specială. Între regula generală și regulile speciale se menține raportul, menționat anterior, în temeiul căruia regula
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Sovietică. Cu alte cuvinte, armele nucleare nu sunt o sursă de securitate, ci de primejdie, de aceea prezența lor e intolerabilă 64. De cealaltă parte, în mai 1987, la reuniunea comitetului Consultativ al Tratatului de la Varșovia, s-a pus problema reformulării doctrinei militare punându-se accentul pe apărare cu implicațiile de rigoare asupra strategiei militare. Tot în 1987, Gorbaciov recunoaște, oficial, preocupările URSS în domeniul războiului spațial și în cel al apărării antirachetă, iar, în 1988, anunță că Doctrina Brejnev va
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
precizie, războiului informațional, atacurilor paralele, organizațiilor militare mai puțin ierarhice și cu un grad mai înalt de interconectare 123. Toate acestea, alături de evenimentele de pe scena politică și noua structură a sistemului internațional, au impus și modificări la nivel strategic, generând reformulări ale doctrinelor militare și strategiilor de securitate. În ceea ce privește problema nucleară, în pofida faptului că există tendința de a se considera că, odată cu finalul confruntării dintre SUA și URSS, aceasta a trecut într-un con de umbră, preocupările unor state pentru achiziționarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să aibă o atitudine pozitivă, care să inducă una similară copiilor; - trebuie puse în valoare punctele tari ale copilului; - nu se dau informații vizuale în același timp cu cele auditive: - mesajul oral trebuie mereu dublat de cel scris; - repetarea cuvintelor, reformularea, simplificarea limbajului. Profesorul care lucrează cu copilul deficient de auz trebuie să-și dimensioneze în permanență rolurile, manifestând un comportament deschis și o atitudine pozitivă, promovând o învățare interactivă și stimulând potențialul creator al discipolilor săi. Profesorul care-și iubește
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
lecții bazat pe comportamentul nonverbal al profesorului în exercitarea următoarelor funcții pedagogice: • structurarea (stabilirea contextului secvențelor lecției și inițierea interacțiunii profesor-elev, elev-elev); • solicitarea (adresarea întrebărilor și cerințelor de lucru); • oferirea unui răspuns (reacția la solicitarea elevului); • reacționarea (evaluarea elevilor și reformularea răspunsurilor acestora pentru a le clarifica sau dezvolta). În acest sens, de exemplu, semnificațiile acestor funcții pedagogice pot fi comunicate și nonverbal prin mișcările profesorului în procesul de instruire: ,,printr-o mișcare specifică a mâinii un profesor poate structura; printr-
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]