885 matches
-
mai completă expunere a modelului teoretic marxist se găsește în „Prefața” lui Marx la Contribuții la critica economiei politice (1859). În acest text, el redă sintetic principalul rezultat la care ajunsese cu mai bine de 15 ani în urmă, prin regândirea critică a teoriei sociale hegeliene... Societatea se constituie pe o bază naturală: specia biologică umană și mediul natural. Umanizarea nu anulează datul biologic, ci doar îi schimbă condițiile de existență. Din această cauză este absolut necesar, în explicarea societății, să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Departe de a fi barbară”, scrie Mesnil, ,,cealaltă Europă este moștenitoare a 2 000 de ani de istorie”, cu un ,,model de societate născut din coabitare multietnică, multilingvistică și multireligioasă”. Pentru antropologi (sau și pentru ei), se impune astăzi o ,,regândire a noțunii de arie culturală” din perspectiva relațiilor interculturale În Europa contemporană. Michael Herzfeld relevă o ,,Încărcătură socială și politică enormă” a etnonimelor În raporturile interetnice. Cu referire la ,,marele nume roman”, autorul este de părere că, deși etnonimele și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celui ce o consumă; ca ,,sarma culturală”, ea nu se confundă cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere”, iar trecutul poate Întinde ,,capcane tradiționaliste”, autorul conchide că ,,regândirea dimensiunii istorice a obiectelor prezentului este, poate, principala sarcină a antropologiei românești actuale”. David A. Kideckel și colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
populismul poate fi o amenințare și/sau un remediu pentru democrație. Capitolele acestui volum oferă o bază solidă pentru o asemenea analiză. Prin urmare, în acest capitol concluziv, facem un prim pas în acest sens, cu scopul de evaluare și regândire a relației ambivalente dintre populism și democrație. Vom pune accent mai ales pe identificarea aspectelor care, pe de o parte, ar putea apărea doar în anumite contexte regionale, și pe de altă parte, ar putea fi prezente în diverse conjuncturi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mediatice și politice. Ideea de civic moare pentru că este deposedată de puterea ei elementară prin desemnarea unor lideri, a căror preocupare nu este să educe, ci să-și sporească averile și puterile! Acest caz nu este doar "unul românesc"18. Regândirea tranferurilor de putere prin actul desemnării este singura modalitate de a evita multiple probleme, dezvoltate de actul reprezentării: Ce anume se desemnează? Cum se desemnează? Problema acestui principiu al reprezentării politice este legată de un sistem de transferuri și de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceea ce ei stigmatizează drept "rău"! -, poate compromite capilare ale contra- sistemului politic și modern de putere! Lupta cu un sistem modern ticăloșit, compus din politicieni, diplomați, lideri de opinie, vestiți intelectuali, trepăduși media etc., nu ne poate orienta decât spre regândirea formelor de gândire, existente la un moment dat într-o societate și într-un anume context istoric. Istoria îți oferă o abundență de forme de cunoaștere... În modul acesta istoria te constrânge să gândești deschis și plural. Sistemul politic modern
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
descrie un model teoretic; inducția ne-a condus (istoric vorbind) spre deducție; iar, la rândul ei, deducția se poate "descompune" într-o serie de inducții și de experiențe personale cu lucrurile, oamenii și cunoașterile existente; utilul se produce printr-o regândire a inutilului; abstractul se întemeiază pe condiții istorice concrete; negativul se fundamentează pe o contestare a pozitivului, iar acesta devine posibil printr-o depășire a unor condiții negative de viață. Lucrurile și instanțele cunoașterii sunt mult mai amestecate între ele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etice, ci reușește să estetizeze orice obiect al cunoașterii. Aceste realități surprind în mod clar viziunea distorsionată despre omul dezlipit de tot ceea ce ar putea să-l ajute să descopere identitatea sa umană, socială, morală, istorică, chiar și creștină. 2. Regândirea bazelor antropologice 2.1 Omul ființă istorică și morală Recunoaștem că istoricitatea face parte din însăși structura ființei noastre și a o nega înseamnă a se nega pe sine. Orice om este cufundat în istorie, are o istorie și face
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a vedea că „exercițiul puterii absolute era drept și nu arbitrar”. Anumite mutații care au loc în cadrul teologiei morale, precum schimbarea funcției teologiei morale, a concepției despre natură, a înțelegerii pe care omul o are despre sine însuși, pretind o regândire globală a legii naturale și nu se mai poate concepe ca o astfel de noțiune să fie ca o specie de dogmă filosofică în interiorul teologiei morale, ci să se dea spațiul cuvenit și dimensiunii sale istorice care îl așază pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe care le ridică. Am relevat faptul că și criza antropologică, și fenomenul globalizării îl proiectează pe om fie spre trecut (criza), fie spre viitor (globalizarea). Omul își dă seama că au apărut factori noi, care îl obligă la o regândire a viziunii despre om, a raportului cu ceilalți, a valorilor etice și a normelor care ghidează și fundamentează relația cu ceilalți și respectul față de demnitatea persoanei, grupul de proveniență, diversitatea culturală, bogăția tradițiilor proprii, în pofida promovării unei culturi comune și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cu organizarea primei ediții a Olimpiadei de iarnă din 1924 la Chamonix, în turismul montan s-a înregistrat o adevărată revoluție prin răsturnarea de raporturi între turismul de vară și cel de iarnă în favoarea acestuia din urmă, ceea ce a determinat regândirea completă a modului de amenajare a stațiunilor montane. Astfel, mărimea și amplasarea acestora sunt strâns legate de capacitatea instalațiilor de transport pe cablu. Mai mult, se apreciază chiar că trebuie mai întâi construită linia de telecabine, telescaune și teleschiuri și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
genereze o reprezentare de calitate superioară în plan politic local, în locul uneia discreditate din cauza arhaismului său. Acest dispozitiv, a cărui oportunitate strategică era aceea de a furniza un mijloc de a repune în discuție comportamentele depășite ale funcționarilor locali, cerea regândirea rolului elitelor și determinarea formării uneia noi. "Cu cât tehnocrația își face simțită greutatea sublinia Jean-Marie Domenach -, cu atât educația pare mai necesară atunci când poporul pare zdrobit de presiunea intereselor, atunci când politica se decide prin concurența oarbă a lobby-urilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
economiei românești va fi atenuat prin măsuri de eficiență energetică. Dispozițiile noului pachet legislativ Energie-schimbări climatice vor avea și în cazul țării noastre un impact important asupra suportabilității facturilor pentru energie, prin creșterea prețurilor pentru toate formele de energie, determinând regândirea sistemului de protecție socială. Prețul combustibililor fosili va crește, energia din surse regenerabile va fi, o perioadă relativ lungă de timp, mai scumpă decât energia furnizată cu ajutorul tehnologiilor convenționale, iar aceasta din urmă va genera o energie mai scumpă din cauza
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cultura organizațională în discuție. Ultimul nivel reprezintă baza primelor două, ceea ce evidențiază importanța culturii organizaționale în cadrul structurii organizatorice și a schimbării acesteia, precum necesitatea abordării acestora pe baza unei filozofii manageriale coerente, adaptate și specifice organizației și mediului acesteia. Gândirea (regândirea) și proiectarea (reproiectarea) permanentă a activității organizației sportive în vederea obținerii unei îmbunătățiri majore a activității acesteia reprezintă o filozofie și o abordare managerială modernă cu implicații asupra organizării procesuale și structurale, fiind cunoscută sub denumirea de reengineering (engineering). Conținutul acestei
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sociale care au tangență cu destinul etern al omului"55. Schimbările aduse de modernitate au făcut ca Biserica să se confrunte cu idei și curente de idei diferite, transformări sociale (cu statul de tip modern), fapt ce a condus la regândirea și repoziționarea acesteia din toate punctele de vedere, și adaptarea la noile realități. Mijloacele de comunicare au reprezentat o miză și un mijloc pentru Biserică, în vederea impunerii noilor concepții și viziuni într-o lume tot mai informată. Acest fapt a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
toate aspectele: cultural, economic, politic, social etc. Schimbările provocate de modernitate mai ales în plan politico-social, prin apariția statului liberal (ulterior național) și dispariția vechiului regim a monarhiei dinastice (în care Biserica a avut un rol esențial), a provocat o regândire și o repoziționare a Bisericii în societate; în această reașezare, presa ca de altfel toate mijloacele de comunicare socială a jucat un rol important. Poziția Bisericii față de fenomenul mass-media a fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a continentului. și aceasta este precară, amenințată chiar. FILOSOFIA DESCHIDE ORIZONTURI NOI În căutare de noi optici orientative și de noi metodologii, medicina este atentă și aproape de eforturile filosofilor. Francis Bacon (1561 - 1626) oferă Noul Instrument (Novum Organum, 1620) de regândire a concepțiilor anterioare și de aprofundare a cunoașterii directe: metoda inductivă înseamnă observare, analiză, comparare, experimentări, concluzionare, definire, regulă, lege care guvernează fenomenul sau seria de fenomene. Prieten cu medicii, el crede că știința lor va prelungi viața. Cunoașterea științifică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
altfel, se justifică prin convingerea că doar asumarea conștientă a acestui punct de vedere este posibilă și are astăzi un sens; o prezentare a istoriei religiilor care nu se vrea doar un colaj de profiluri istorice, ci o invitație la regândirea lucrurilor, În funcție de și pornind de la acel factor istorico-religios care s-a dovedit atât de hotărâtor În istoria Occidentului, și anume raportul acestei tradiții aparte cu celelalte tradiții religioase, În locurile În care, după cum ne arată cazul noilor mișcări religioase la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care eroul și-l asuma În cetate. 2. EPOCA POLISULUITC "2. EPOCA POLISULUI" 1. Critica mitului și nașterea logosuluitc "1. Critica mitului și nașterea logosului" În legătură cu afirmarea cetăților și cu criza aristocrațiilor, civilizația greacă inaugurează un proces de revizuire și regândire a discursului mitic. În regiunea ioniană, la Milet, unii filozofi fizicieni, ca Tales, Anaximandru și Anaximene sunt inițiatorii acestei atitudini, reinterpretând tradiționala cosmogonie genealogică În cheie naturalistă. Cam În aceeași perioadă, către sfârșitul secolului al VI-lea Î.Hr., Xenofan
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vicii ale oamenilor. La Xenofan se Întrezărește deja o critică a universului ideologico-religios al cetății, critică prezentă la Pitagora și Heraclit și care va reapărea cu Empedocle, Socrate și Platon. Nu este Însă vorba de abjurarea mitologiei, ci de necesitatea regândirii și reinterpretării ei. Nu este pusă În discuție atât funcția povestirilor mitice, cât lipsa de actualitate a conținuturilor lor, supuse revizuirii Întrucât ele nu mai pot reprezenta un pol eficace de orientare. În Încercarea de a concilia perspectivele naturaliste ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conflict” și sustrăgea nașterea cosmosului lucrării zeilor, și celei a oamenilor. Într-o perspectivă analoagă se situa, probabil, și Teogonia scrisă În proză de Ferekyde din Syros, pe la jumătatea veacului al VI-lea Î.Hr. Dar, În acest secol, formele regândirii și ale criticii patrimoniului mitologic repetau, În cea mai mare parte a cazurilor, schemele creative ale acestuia, reproducându-i limbajul poetic, structura metrică și stilul. Tales, dar și Parmenide și-au compus operele adoptând limba poeților și nu se Întâmpla
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
creeze o ruptură Între timpul mitului, adică al zeilor și eroilor, și timpul propriu-zis uman. În sfârșit, este probabil ca răspândirea scrierii, Începând cel puțin din secolul al VII-lea Î.Hr., să fi contribuit la opera de revizuire și regândire a discursului mitic, supunându-l unei verificări, permițând surprinderea contradicțiilor lui și favorizând, Într-o anumită măsură, procesul prin care conținuturile lui au devenit mai logice și s-au abstractizat. 2. Autonomia și unitatea religioasă a cetățilortc "2. Autonomia și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dedusă din oracole el propune pentru acestea o exegeză În sens teozofic (Eusebiu, Praeparatio evangelica, IV, 6, 3), căreia, din păcate, nu Îi putem Înțelege valoarea exactă din cauza stării fragmentare În care opera a ajuns la noi (Lewy, 1978). O regândire critică a problemei inspiră Scrisoarea către Anebo, În care autorul subliniază numeroasele aporii ale credințelor și practicilor divinatorii, și, În parte, chiar tratatul Despre Întoarcerea sufletului. Pentru aceste puncte de interes ale sale, autorul din Tir ocupă o poziție-cheie pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
total nepregătită pentru a face față noilor probleme ale tranziției. La începutului anului ’90 nu existau decât puțini specialiști în asistență socială care să inițieze reconstrucția sistemului de servicii specializate, în noile condiții ale tranziției. În acel moment de început, regândirea profesiei de asistent social s-a datorat sociologilor de la Universitatea din București. Unii sociologi entuziasmați de experiența școlii sociologice coordonate de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în sfera asistenței sociale au luat în calcul două aspecte complementare în crearea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și promovarea alternativelor la instituții devine evidentă prin ignorarea instituțiilor și a necesității lor de restructurare. În toate țările există instituții pentru protejarea copiilor care, din motive diferite, nu pot fi plasați în alte părți. Instituțiile rămân, prin restructurare și regândirea lor după un model de tip familial, încă un complement la plasament sau la alte forme alternative de îngrijire a copiilor. Din păcate, nu există în prezent o preocupare strategică pentru un asemenea segment al îngrijirii publice a copilului Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]