1,168 matches
-
vara, aerul era ca niște lături calde. Fierbințeala de foc a nopții te face să asuzi, dar nu te încălzește. Străzile sunt toate un carnaval și o hărmălaie. Londra e plină de baricade și drapele. Nu se vorbește decât despre regalitate și scandaluri. E sezonul în care sunt omorâte și curvele. Curvele au pătruns de curând în cartierul meu. Nu știu cine sau ce le-a adus aici, dar iată-le: salutare, fetelor, și bun venit. Stau una câte una, câte două sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în care dormea mama mea. Aici a murit. Pe pat, un alt pat, îmbrăcată cu mătase de un verde țipător - mătasea oamenilor, nu a viermilor, părând umedă, cu pete lucioase, ca morganicele băltoace de pe macadamul fierbinte - era toată înveșmântată în regalitatea capotului. Nu mi-a aruncat nici o privire, Vron. Pătrunsă de gravitatea momentului, se adresă oglinzii mari de pe peretele din față. În opinia mea, imperfecta oglindă nu oferea decât o imagine cenușie a norișorilor învolburați. Dar pentru Vron oglinda nu făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ideilor lui Rousseau asupra spiritului public. Tot boierii domnesc și azi cu dorința de-a răsturna Domnii, fiindcă nu este un organism soțial care să facă presiune asupră-le și să țină-n întunericul lor oarbele și copilăreștile ambițiuni personale. Regalitatea absolută impune egalitatea și prin aceea impune individului conștiința curată e o verigă din înlănțuirea societății și că n-o poate părăsi voluntar fără de-a-și pune-n pericol esistența. [CEA MAI REA ARISTOCRAȚIE] 2270 Aristocrația domnitoare în România e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Pentru demersul noastru, romantismul este important în special deoarece creează terenul propice pentru îmbogățirea teoriei conceptului de urât: Friedrich Schlegel, Jean Paul, Lessing, Victor Hugo sunt scriitori și teoreticieni care și-au exprimat punctul de vedere asupra acestui concept. Dar regalitatea unui alt concept inrudit se produce acum: grotescul. Dupa Jean Paul, diavolul este, după el, “umbra lumii care ajută în a face lumina mai strălucitoare”, iar anihilarea lumii finite prin umor se poate produce numai întrucât umorul avansează către “ideea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
deschiși și de rafinați. Galbenul este culoarea atât de dragă nouă pentru că reprezintă soarele, care ne insuflă energia pozitivă în fiecare zi. Datorită lui suntem atât de spontani și de veseli, cum le stă bine unor copii fericiți. Violetul, culoarea regalității, a puterii, a luxului apare frecvent în școala mea. Și știți de ce? Pentru că suntem puternici și încrezători, așa cum ne învață dascălii noștri. Această culoare care combină stabilitatea cu energia, ne stimulează creativitatea. Culoarea cerului și a mării, albastrul, ne determină
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la fel de dreaptă ca Ruben și era aproape la fel de înaltă. Avea ochii negri, limpezi și pătrunzători, fardați în stil egiptean - un model făcut cu kohl care chiar o făcea să arate ca cineva care vede tot. Hainele îi erau purpurii - culoarea regalității, a sfințeniei și a bogăției. Vălul de pe cap era lung și negru, brăzdat cu benzi de aur care dădeau impresia unui păr luxuriant, deși din părul ei adevărat rămăseseră doar câteva șuvițe cărunte. Rebeca n-a observat că mă uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mare, denumit Dormitorul Regal pentru că George I dormise acolo timp de patru nopți, după ce nava sa fusese Împinsă de furtună pe plaja Camber Sands din apropiere (cu ce satisfacție Își imaginase imediat cum se va lăuda cu această asociere cu regalitatea față de William și Alice, pe care Îi va putea tachina pe tema prejudecăților lor republicane); apoi grădina, cu dudul bătrân Întinzându-și umbra peste o peluză largă și netedă, Împrejmuită cu straturi de flori și cu un vechi zid de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îi poartă numele și pe care i-l dedică buna sa prietenă, Doamna de Staël. Își petrece o copilărie dintre cele mai ciudate și triste În singurătatea castelului din Fervaques doar alături de doică. Bunicul și tatăl, partizani fără teamă ai regalității, sunt ghilotinați În vârtejul Revoluției, iar mama, zvârlită În Închisoare și eliberată abia după moartea lui Robespierre. Vremurile se schimbă, iar ce a mai rămas din familia de Custine, mamă și fiu, Își reintră În drepturi și În viața marilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
tot În acea modestă uniformă verde, cu aceeași pălărie În două colțuri și cu brațele Încrucișate. Napoleon nu este poetic și adevărat decât dezbărat de șarlatanismul imperial. Coborându-l din vârful piedestalului, vrăjmașii i-au sporit prestigiul. Despuiat de Însemnele regalității, Napoleon devine imens: simbolul secolului său, o minte pentru viitor. Individul puternic este Întotdeauna simplu și calm. Din moment ce două livre de titluri de noblețe nu mai pot Înlocui totul, din momentul În care fiul nelegitim al unui vilegiaturist milionar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
poate căpăta oricând conotații politice imediate. În Întâia jumătate a secolului al XX-lea au făcut vâlvă Mișcarea Sinarhică și Ordinul Frăției Polare, care Își propuneau Întemeierea unui imperiu universal, condus, firește, de Marele Monarh, care va readuce În Franța regalitatea - idee deloc străină și Stăreției Sionului, așa cum apare ea În cartea lui Dan Brown. Spun asta pentru că alți autori - un Jean Jacques Bedu, să zicem - au o cu totul altă viziune asupra acestei organizații. În povestea comorii de la Rennes-le-Château, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
potrivit pentru a duce la Îndeplinire dorința regelui. El Îi vorbise adesea În zilele petrecute la Mieza, acolo unde Filip Îl trimisese să se instruiască, despre natură și etică, despre eudaimonia și arete, despre legi și formele de organizare statală: regalitatea și tirania, aristocrația și oligarhia, regimul constituțional și democrația, despre care spunea că ar putea fi cea mai bună dintre rânduieli dacă asupră-i n-ar plana pericolul eșuării Într-o altă varietate de tiranie, aceea a arbitrariului mulțimii. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ansamblu religios. Îndepărtat de cult și blocat în mitologii, Cerul rămâne prezent în viața religioasă prin mijlocirea simbolismului. Iar acest simbolism ceresc impregnează și susține la rândul său un mare număr de rituri (de înălțare, de urcare, de inițiere, de regalitate etc.), de mituri (Arborele cosmic, Muntele cosmic, lanțul de săgeți care leagă Pământul de Cer etc.), de legende (zborul magic). Simbolismul "Centrului Lumii", care este după cum am văzut foarte răspândit, arată și el însemnătatea simbolismului ceresc: comunicarea cu Cerul se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să se îmbarce și să se retragă, împreună cu toată suita, la Rio de Janeiro ( 1807). Dar asta nu înseamnă că masoneria a ajutat întotdeauna Franța împotriva Angliei. Lojile colaborau cu acele dintre puterile străine care încurajau revoluția și democrația, împotriva regalității și tradiției. La "partidul englez" și la "partidul francez" se reducea, deci, în timpul războaielor napoleoniene, conștiința politică a Portugaliei. Cât de departe erau zilele când armatele portugheze își vărsau sângele în cruciada neîntreruptă din Nordul Africii și în opera de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
două partide, demoliberali și regaliști. În sfârșit, marea masă a poporului, legată încă de instituțiile tradiționale, se păstra impermeabilă față de toate aceste înnoiri; amorfă și mută, masa aceasta portugheză - care se împăcase de bine de rău cu șapte veacuri de regalitate tradițională - nu reacționa față de uneltirile și reformele întocmite la centru, dar nici nu participa la ele și nu se solidariza cu crimele și intoleranța pe care se întemeiau. Marea masă populară însă, era greu de dezrădăcinat într-o generație, iar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Portugheză. Și deși Don Carlos izbutește să depășească momentul critic, se poate spune că ultimatumul a fost lovitura decisivă dată monarhiei. Căci anul 1890 înseamnă trezirea conștiinței și a orgoliului național portughez; iar aceste forțe cresc și se organizează împotriva regalității. Don Carlos mărturisea mai târziu că aparține "unei monarhii fără monarhiști". Într-adevăr, așa zisele partide de guvernământ erau monarhiste numai când li se încredința puterea. În opoziție, pentru a crea cu orice chip greutăți guvernului, fraternizau cu revoluționarii. Asprele
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui Antonio Maria da Silva; fiecare, însă voia să pună altceva în loc. Partizanii diferitelor grupări politice care colaboraseră la revoluția din 28 mai, nădăjduiau că vor putea orienta dictatura militară în conformitate cu programele lor respective. Monarhiștii întrevedeau în revoluția militară restaurarea regalității. Republicanii așteptau de la dictatura militară întărirea republicii și refacerea prestigiului regimului. Democrații sinceri sperau într-o normalizare a vieții politice și o purificare a sistemului parlamentar. Când fiecare a înțeles că dictatura militară intenționează să păstreze, puterea exclusiv în mâinile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nu-și puteau imagina viața în viitorul care începea și credeau că sfârșitul Imperiului Roman însemna sfârșitul, civilizației sale și că după asta nu putea urma decât apusul lumii". Același lucru s-a întîmplat când turcii au cucerit Constantinopolul, când regalitatea a biruit nobilimea, când s-a pus capăt sclavajului; contemporanii au crezut în prăbușirea lumii. "Și, de fapt, lumea se prăbușea; nu lumea exterioară - oamenii și planeta - ci lumea iluziilor noastre, a dorințelor noastre a intereselor, egoismelor, obiceiurilor, sentimentelor, pozițiilor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ramură dinastică... O bună parte dintre monarhiști s-au încadrat treptat regimului salazarian, fără să renunțe totuși la idealul lor politic ; socotesc, însă, că o restaurare nu e oportună, atât din cauza împrejurărilor externe, cât și pentru simplul motiv că ideia regalității încă n-a fost acceptată de totalitatea elementelor responsabile portugheze. Este, după cum vedem, triumful tacticei integraliste, care, înainte de toate, refuza o restaurare pripită și o monarhie improvizată. Cum însă monarhiștii regăsesc în ideile șt realizările lui Salazar cam aceleași concepții
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mea cea mai mare este pianul, pe care îl studiez din clasa întâi. Îmi mai place să confecționez creaturi mitologice din hârtie, să înot și să mă joc cu copiii pe care îi cunosc. Culoarea mea favorită este mov, culoarea regalității. Îmi place mișcarea în aer liber și plimbările cu bicicleta în parc. Eu iubesc animalele și de aceea îmi îngrijesc cu drag papagalul, pe care îl cheamă Coco. Îmi plac foarte mult câinii, rasele preferate fiind bichonul maltez, chihuahua și
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
individul ca la „Răsboiul", în cine credeți? Intr-o adevărată relicvă națională, regele Mihai I de Hohenzolern. Pentru mine, monarhia mi s-a părut întotdeauna, ca o preocupare paralelă cu grijile mele, așa că în privința aceasta am rămas în relații cu regalitatea, cam ca Voltaire cu Dumnezeu, ne vedem de departe, ne cunoaștem, dar nu ne salutăm și nu vorbim. Deci ca orice relicvă, ar trebui lăsată în pace, fiindcă are și ea rostul său în istoria unei țări. Și de aceea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
trezim cu un referendum pentru întronarea Măriei Sale Traian I-ul de Murfatlar. Cu rezultatul acestui referendum nu și-ar mai bate capul, fiindcă voturile vor fi numărate de specialista sa în numărare, Roberta Anastase, care fiți siguri, că în favoarea noii regalități va anunța un procent de 127% pentru, și numai 49,99% împotrivă. Cred, că asta-i explicația ieșirii prezidențiale la rampa de spurcat înaintașii. Totuși, până să se facă referendumul, mă întreb și eu ca Ghiță zarzavagiul, din piața veche
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
grajdului, pe fân, sau într-un șopron plin cu paie. Odaia principală a "palatului" trebuia păstrată curată pentru ocazii speciale, când venea cineva important la noi. Numai vremea rece ne strângea, iarăși, pe toți în ea. În înțelesurile ei adânci, "regalitatea" copilăriei e, însă, de o riguroasă exactitate și în cazul meu. Înainte de Crăciun, mama spăla cu leșie podeaua, chinuindu-se să curețe praful intrat în fibra scândurilor. Apoi, scotea din lavițe hainele cele mai bune. Și nimic nu se compară
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
lui (din Polonia). Cît despre Voltaire, acesta se despărțise în păreri de princiarul său prieten, cînd, după lectura lui Machiavelli (Principele și Discorsi) l-a declarat: "legislator nemuritor", știind că, cel puțin sub Ludovic XIV, filosofii l-au folosit contra regalității. Conținutul Principelui, în toate ideile sale, e subsumat intenției generale de a sugera soluții de întemeiere sau reîntemeiere a unui stat și de păstrare a puterii asupra lui, vizînd în special unitatea și prosperitatea Italiei. Mai mult decît atît, Principele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
am reținut decît cîteva, Principele domină prin pragmatism, actualitate și stil captivant, indiferent de limba în care e tradus, întrucît ritmul frazei urmează modulația gîndirii extrem de bogată în idei. Machiavelli n-a stăpînit niciodată un principat, decît în spirit. Iar regalitatea spiritului se dovedește a fi mai durabilă decît regalitatea vremelnică asupra unui stat. În istoria modelelor umane, Principele deține regalitatea dincolo de modă și timp. Fiind o sinteză obținută, totuși, din modele cu valabilitate legată de un timp și un loc
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și stil captivant, indiferent de limba în care e tradus, întrucît ritmul frazei urmează modulația gîndirii extrem de bogată în idei. Machiavelli n-a stăpînit niciodată un principat, decît în spirit. Iar regalitatea spiritului se dovedește a fi mai durabilă decît regalitatea vremelnică asupra unui stat. În istoria modelelor umane, Principele deține regalitatea dincolo de modă și timp. Fiind o sinteză obținută, totuși, din modele cu valabilitate legată de un timp și un loc, paradigma astfel compusă a devenit celebră, eclipsînd tot ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]