1,567 matches
-
falimentul sistemului comunist nu numai că au consolidat și diversificat rețeaua de instituții internaționale, dar a resuscitat și instituția regionalismului. Deși pare opus globalizării, regionalismul este o consecință a acesteia, iar cheia majoră prin care poate fi decodificat procesul de regionalizare este globalizarea. Regionalismul modern conferă coerență și identitate politică statelor membre și activează relațiile între o multitudine de actori nestatali (instituții, organizații, mișcări). De la direcții orientative până la reglementări legiferate, de la atitudini până la conduite asumate, consensualitatea între membrii instituțiilor internaționale are
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
statelor membre și activează relațiile între o multitudine de actori nestatali (instituții, organizații, mișcări). De la direcții orientative până la reglementări legiferate, de la atitudini până la conduite asumate, consensualitatea între membrii instituțiilor internaționale are varii forme de manifestare. Fenomenul actual al regionalismului reia "regionalizarea" operată de imperiul roman la un alt ordin de mărime, dar cu un scop similar: evitarea/ameliorarea situațiilor conflictogene, crizele, războaiele și haosul de putere prin încorporare regională. S-a verificat istoricește că regiunile periferice au fost stagnante, turbulente și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
apreciate ca atare în funcție de ponderea lor momentană în contextul unui proiect specific; altele sunt valorile când trebuie instituit un embargou economic sau o "disciplinare" politică și altele când trebuie obținut consensul membrilor rețelei pentru reducerea emisiilor de carbon. Ca urmare, regionalizarea începută în secolul XX, deși din rațiuni similare cu cea operată de imperii demult apuse, are alte reguli și alte chei de ponderare și activare a membrilor săi. Din modelele vechilor regiones se păstrează neschimbate în noul regionalism două aspecte
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
externalizarea riscurilor și relocarea resurselor la nivel de glob, nu au fost acordate și la scopurile cultural-neutilitariste și personale ale omenirii: echitate, onestitate, recunoaștere, dreptate, educație, religie și multe alte interese și nevoi intrinseci ființei umane. Atât globalizarea, cât și regionalizarea sunt procese complexe de schimbare socială care implică restructurări, reconfigurări, preschimbări pe toate planurile, inclusiv pe cele mentale și de comportament. În practică, globalizarea și regionalizarea se intersectează, se sprijină una pe alta și își facilitează condițiile de funcționare. Chiar dacă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
religie și multe alte interese și nevoi intrinseci ființei umane. Atât globalizarea, cât și regionalizarea sunt procese complexe de schimbare socială care implică restructurări, reconfigurări, preschimbări pe toate planurile, inclusiv pe cele mentale și de comportament. În practică, globalizarea și regionalizarea se intersectează, se sprijină una pe alta și își facilitează condițiile de funcționare. Chiar dacă pot să apară și elemente de incompatibilitate, cele două procese sunt mai strâns corelate decât par la prima vedere. Prin urmare, important este nu să ne
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
7: UTILIZAREA ORDONANȚELOR DE URGENȚĂ / 119 Ordonanțele de urgență și democrația constituțională (Ioan STANOMIR) / 119 Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice (Constantin ILAȘ) / 121 Capitolul 8: NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ / 129 Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României (Silvia BOCANCEA) / 129 Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției (Tudor PITULAC) / 149 Riscurile financiare ale regionalizării României (Sabin Daniel DRĂGULIN) / 157 Reorganizarea administrativă (Ioan STANOMIR) / 163 Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ- teritoriale a României (Sorin BOCANCEA) / 165 Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Ioan STANOMIR) / 119 Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice (Constantin ILAȘ) / 121 Capitolul 8: NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ / 129 Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României (Silvia BOCANCEA) / 129 Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției (Tudor PITULAC) / 149 Riscurile financiare ale regionalizării României (Sabin Daniel DRĂGULIN) / 157 Reorganizarea administrativă (Ioan STANOMIR) / 163 Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ- teritoriale a României (Sorin BOCANCEA) / 165 Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului (Florin GRECU) / 173 Capitolul 9: STATUTUL CURȚII CONSTITUȚIONALE / 175 Reforma Curții Constiuționale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
stereotipurile etnice. Integritatea teritoriului este parte din setul de angajamente care nu este negociabil. Fetișizarea unor termeni constituționali trebuie să lase locul unei asumări, lucide, a dezvoltărilor recente în materia organizării statului. Refoma statului poate evolua în multiple direcții, de la regionalizare administrativă la regionalizare politică, cu inspirație în modelul spaniol. Ceea ce poate fi punctul de reper esențial este acel patriotism constituțional încurajat de aplicarea transparentă și predictibilă a legilor, ca și de respectarea scrupuloasă a principiului egalității în fața legilor. Din acest
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
teritoriului este parte din setul de angajamente care nu este negociabil. Fetișizarea unor termeni constituționali trebuie să lase locul unei asumări, lucide, a dezvoltărilor recente în materia organizării statului. Refoma statului poate evolua în multiple direcții, de la regionalizare administrativă la regionalizare politică, cu inspirație în modelul spaniol. Ceea ce poate fi punctul de reper esențial este acel patriotism constituțional încurajat de aplicarea transparentă și predictibilă a legilor, ca și de respectarea scrupuloasă a principiului egalității în fața legilor. Din acest punct de vedere
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cazul în care se mențin actualele județe, se poate imagina un sistem care să ofere câte doi senatori aleși prin vot universal fiecărui județ, fără a se lua în calcul diferențele de populație. Dacă se optează pentru un proces de regionalizare, această reprezentare egalitară se poate modifica astfel încât să fie corelată cu acest nou nivel dezvoltat. Fiecărei regiuni, în calitate de circumscripție electorală, îi poate reveni dreptul de a trimite în camera superioară câte doi senatori. 3. Competențe distincte pentru cele două Camere
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a reduce la 48 și apoi 62 numărul județelor (de la 76 câte erau în 1920) a fost respinsă de către politicieni (mai ales de cei care urmau să-și piardă zona de influență), care au organizat proteste vehemente în țară. Iar regionalizarea a fost aplicată în timpul a două dictaturi, cea carlistă (care a creat ținuturile) și cea comunistă (care a format regiunile). O altă inițiativă în acest sens a avut într-o perioadă de normalitate politică, între 1929-1931, sub guvernarea național-țărănistă). În
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
prea îndepărtat al acesteia este inflația de unități administrative, predominarea celor de dimensiuni medii, cu repercusiuni directe asupra autonomiei locale reale, lipsa unei viziuni moderne și eficiente care să plece de la nevoile reale ale comunității naționale. 4. Evoluția istorică a regionalizării României Pentru spațiul românesc, ideea constituirii unor instituții administrativ-teritoriale cu profil regional care să grupeze mai multe județe nu este o caracteristică a ultimelor două decenii. Două astfel de proiecte de regionalizare a României mici au fost propuse în a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
reale ale comunității naționale. 4. Evoluția istorică a regionalizării României Pentru spațiul românesc, ideea constituirii unor instituții administrativ-teritoriale cu profil regional care să grupeze mai multe județe nu este o caracteristică a ultimelor două decenii. Două astfel de proiecte de regionalizare a României mici au fost propuse în a doua parte a secolului al XIX-lea: în 1862, când Barbu Catargiu propunea crearea prefecturilor generale, și în 1888, când Th. Rosetti venea cu planul căpităniilor generale. O explicație a numărului mic
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mic de propuneri de reformă în acest sens poate fi aceea propusă de M. Guțan 28: obiectivul politicienilor și legiuitorilor români pentru perioada dată a fost ma degrabă crearea și conferirea de substanță reală noilor instituții comunale și județene decât regionalizarea administrativă. După 1900, și mai ales după realizarea României Mari (1918), ideea regionalizării și-a făcut apariția tot mai des în diferite proiecte prezentate opiniei publice, fie de la tribuna Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
M. Guțan 28: obiectivul politicienilor și legiuitorilor români pentru perioada dată a fost ma degrabă crearea și conferirea de substanță reală noilor instituții comunale și județene decât regionalizarea administrativă. După 1900, și mai ales după realizarea României Mari (1918), ideea regionalizării și-a făcut apariția tot mai des în diferite proiecte prezentate opiniei publice, fie de la tribuna Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în 1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al. Averescu, N. Iorga, Al. Vaida-Voevod etc. deveniseră voci ale regionalizării în favoarea căreia aduceau argumente ce făceau trimitere la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al. Averescu, N. Iorga, Al. Vaida-Voevod etc. deveniseră voci ale regionalizării în favoarea căreia aduceau argumente ce făceau trimitere la: tradiții instituționale, particularități culturale și economice, aspecte tehnice ale administrației și viața administrativă propriu-zisă. Adversarii ideii (cei mai cunoscuți fiind C. I. Dimitriu și C. Georgescu) erau mai puțini la număr, dar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Satu Mare, Sălaj) cu 2.872.850 locuitori, reprezentând 12,7% din totalul populației. 8. Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) cu 2.666.288 locuitori reprezentând 11,8% din totalul populației. Au mai fost și alte planuri de regionalizare: politologul Molnar Gusztv (2001) propunea crearea unor regiuni cu identitate istorică mai bine definită; UDMR (2010) propune crearea a 5 macro-regiuni și 16 regiuni, printre care una care grupa județele Covasna-Harghita-Mureș; Președintele Băsescu propune înlocuirea celor 41 de județe cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sau 8 județe și Municipiul București; există și o variantă neoficială, un proiect de Lege a regiunilor, potrivit căruia România urma să fie organizată în 8 regiuni, însă el a fost dezavuat de Guvern în 7 februarie 2013. Proiectele de regionalizare administrativă a României au fost relativ numeroase dar numărul celor care au fost puse în aplicare este mic (două dintre ele, în timpul unor dictaturi carlistă (1938-1940) și comunistă (1950-1968) -, iar unul în vremuri politice normale sub guvernarea național-țărănistă din 1929
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Belgia, într-un model sui generis românesc, el a făcut posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive ce a transformat descentralizarea într-un deziderat mereu asumat de legile de organizare formulate în acest spațiu, mai puțin de cele elaborate în timpul dictaturilor. Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției Tudor PITULAC Introducere Procesul regionalizării este strâns legat de înțelegerea și delimitarea regiunii din punct de vedere conceptual, pentru a identifica și a expune avantajele și dezavantajele și pentru a-l susține, sau din contră
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive ce a transformat descentralizarea într-un deziderat mereu asumat de legile de organizare formulate în acest spațiu, mai puțin de cele elaborate în timpul dictaturilor. Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției Tudor PITULAC Introducere Procesul regionalizării este strâns legat de înțelegerea și delimitarea regiunii din punct de vedere conceptual, pentru a identifica și a expune avantajele și dezavantajele și pentru a-l susține, sau din contră, a-l împiedica. Plecăm de la ideea că regiunea este un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un răspuns reactiv la cerințe exterioare, și nu o tendință proactivă adresând nevoi interne. Rămânem astfel în sfera unei transformări formale (sau de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție. Va reuși, cel mult, să nu blocheze alocarea fondurilor. Altfel spus, regionalizarea este acel proces care ar asigura cadrul necesar și obligatoriu unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție. Va reuși, cel mult, să nu blocheze alocarea fondurilor. Altfel spus, regionalizarea este acel proces care ar asigura cadrul necesar și obligatoriu unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utilizare eficientă a fondurilor 6. În funcție de criteriul dat de statutul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
asigura cadrul necesar și obligatoriu unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utilizare eficientă a fondurilor 6. În funcție de criteriul dat de statutul juridic, identificăm o tipologie a regionalizării 7 care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utilizare eficientă a fondurilor 6. În funcție de criteriul dat de statutul juridic, identificăm o tipologie a regionalizării 7 care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]