2,315 matches
-
pătrate 2i sunt calculate. Pasul 2: 2i este utilizat pentru a construi o ecuație de regresie ca și. Pasul 3: Statistica empirică a testului ARCH, TxR2 este calculată, aici T fiind numărul de observații și R2, coeficientul de determinare al regresiei realizate în pasul 2. În ipoteza nulă, statistica TxR2 urmează o distribuție H2(q), unde q reprezintă numărul de întârzieri luate în considerare la pasul 2. Dacă TxR2 este inferior lui H2(q), ipoteza nulă este respinsă. Pentru a trece
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
educație rurală în seria predictorilor pentru navetism atrage după sine o configurație în care coeficienții semnificativ diferiți de zero rămân cei referitori la urbanizarea din 1930, localizarea în Moldova și Oltenia și nivelul de educație din rural. Ambele modele de regresie multiplă au fost rulate fără județul Ilfov, județ cu situație excepțională datorită localizării sale în jurul capitalei țării. Nivelurile de semnificație sunt indicative pentru că în calcul au fost cuprinsă „populația” județelor. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai categoriilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rulate fără județul Ilfov, județ cu situație excepțională datorită localizării sale în jurul capitalei țării. Nivelurile de semnificație sunt indicative pentru că în calcul au fost cuprinsă „populația” județelor. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai categoriilor de ocupare rurală 2001: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2001 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=5533
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2001 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=5533. R pătrat Nagelkerke=0,50. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 9. Predictori pentru categoriile de ocupare rurală 2002: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=4828
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de companie: 1 da, 0 nu .055 .007 numărul de persoane în gospodărie .247 .000 Sursa de date: Eurobarometru Rural. Sondaj UE-OSF. 2002. * inclusiv o estimare a consumului propriu Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 11. Predictori pentru orientarea antreprenorială neagricolă: regresie logistică multinomială Predictori Ar dori să aibă o întreprindere privată neagricolă O persoană din gospodărie este asociată cu o societate privată existentă în calitate de întreprinzător sau patron Exp(B) Sig. Exp(B) Sig. Bărbat (1 da, 0 nu) 2,361 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
0,047 1,034 0,518 Sursa de date: Eurobarometrul Rural. Sondaj UE-OSF. Categoria de referință a variabilei dependente - „nu vrea să fie întreprinzător sau patron și nimeni din familie nu este asociat cu o astfel de societate privată. Rezultate regresie logistică. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 12. Venit monetar și distribuire a ocupării în comunitățile rurale Categorie de ocupații Ponderea venitului în categoria de ocupații Ponderea ocupării forței de muncă* RNp Profesioniști, manageri și tehnicieni 11,4 4,4 RNs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
adere la un ideal de tranziție sub forma aderării la o credință religioasă, filosofică, sportivă, culturală, dietetică, estetică etc. Această adeziune este efectuată în general într-o manieră totală, absolută și adesea necritic; sau, din contra, să trăiască momente de regresie și de repliere spre sine cu o dezinvestire care poate să-l invadeze. La sfârșitul acestei analize discriminative putem constata că principalele axe evocate în mod obișnuit în psihopatologia oricărei depresii se regăsesc în perioada acestui travaliu psihic caracteristic adolescenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suferă de afecțiune bipolară (absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective; - argumente farmacologice: hipomanie indusă prin antidepresive triciclice; eficiența testului terapeutic cu ajutorul timoregulatoarelor; - argumente catamnezice: regresia totală a manifestărilor psihotice, capacitatea unei reinserții sociale corecte, reapariția unui nou episod depresiv și chiar a unei stări maniacale. În schimb, testele biologice (testul cu dexametazonă) prezintă un interes scăzut, deoarece nu are fiabilitate. În ceea ce privește analiza psihopatologică, efectul ei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mulți adolescenți cu tentativă de suicid. Ea este descrisă ca o „slăbiciune a Eului” care nu poate face față și care, datorită unei proaste funcționări a mecanismelor sale adaptative sau defensive, nu poate construi o strategie suplă de deplasare, de regresie, de sublimare, care să asigure astfel continuitatea funcționării psihice. Rupturii externe îi coincide o stare de ruptură internă. Această ultimă stare exprimă vulnerabilitatea psihică observată adesea la adolescenții cu tentativă de suicid. Această vulnerabilitate se manifestă prin dimensiunea impulsivității prezentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se mai simte bine, devine greoaie și face manevre pentru a vomita. Se simte atunci vinovată că a vomitat și i se face rușine. Se observă aici operându-se o deplasare a culpabilității de la registrul genital la registrul oral cu regresia pe care o implică aceasta. În timpul convorbirilor, se întâmplă ca Élisabeth să rămână tăcută pe tot parcursul ședinței, cu fața crispată, plângând. Ea pare în mod aparent inaccesibilă, indiferentă la diversele cuvinte ale terapeutului, incapabilă să explice motivele acestei disperări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spitalizări este apreciată în mod diferit de autori: unii o consideră utilă pentru a separa adolescentul de cadrul său obișnuit de viață, pentru a controla mai bine ansamblul parametrilor care au condus la gestul suicidar, pentru a permite adolescentului o regresie terapeutică prin ea însăși (Schrut, Teicher, Duché). Alți autori notează faptul că frecvența recidivelor nu este modificată cu nimic de existența sau inexistența unei spitalizări. Conform acestora din urmă, doar perioadele lungi de spitalizare în secție specializată ar putea să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spitalizare pe bază de contract pe o durată de trei până la patru săptămâni, uneori cu ușoare prelungiri în funcție de gestul suicidar și de spitalizarea în regim de urgență, oferă adolescentului și familiei sale cadrul evaluativ, de susținere și de echilibru, de regresie temporară, de elaborare a unui protocol de supraveghere medicală care, cel puțin așa speră promotorii acestui tip de spitalizare, permite o îngrijire de o foarte bună calitate și o observație mai completă. O astfel de spitalizare bazată pe contract își
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
catharsis Intervenția 24. Gestionarea catharsisului Intervenția 25. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” Intervenția 26. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” cu întărirea eului Intrevenția 27. Gestionarea disocierii Intervenția 28. Pacing viitor Intervenția 29. Ratificarea (1Ă Intervenția 30. Ratificarea (2Ă Intervenția 31. Regresia de vârstă Intervenția 32. Jocul de puzzle Intervenția 33. Găsirea resurselor interioare Intervenția 34. Găsirea resurselor interioare: însămânțarea Intervenția 35. Intervenție hipnotică generală pentru probleme medicale Intervenția 36. O ședință hipnoterapeutică completă cu folosirea întrebării de accesare bazală (adaptat după
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Intervenția 47. Sfera de lumină Intervenția 48. Tehnica dușului magic Intervenția 49. Floarea magică Intervenția 50. Vizualizarea durerii (adaptat după Simonton, Matthews-Simonton și Creighton, 1978, p. 205Ă Intervenția 51. Distorsiunea timpului Intervenția 52. Durerea dată unui animal prietenos Intervenția 53. Regresia psihosomatică pozitivă Intervenția 54. Intervenție generală pentru o problemă dermatologică Intervenția 55. Pregătirea pentru intervenții chirugicale și alte proceduri medicale Intervenția 56. Îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar Intervenția 57. Jocul închipuirii Intrevenția 58. Privitul la televizor (adaptat după Davies și Morgan
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
au condus la acest declin a ceea ce el numește „prima psihiatrie dinamică”. Oricum, o revigorare temporară a interesului în hipnoză a fost adusă de apariția unui mare număr de tulburări funcționale în timpul primului război mondial. Brown (1920, 1921Ă a utilizat regresia de tip Freudian, premițând soldaților să retrăiască experiențele de luptă în cursul hipnozei și a inventat termenul de „hipnoanaliză”. Acceptarea calificată a hipnozei în medicină pe care o avem astăzi este în mare parte datorată eforturilor unor pionieri din domeniul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
directe ale terapeutului. Deși cele mai multe „fenomene hipnotice” pot apare spontan în afara hipnozei următoarele efecte pot fi produse prin sugestie, fie în heterohipnoză, fie în auto-hipnoză: relaxarea; comportamentele ideomotorii (de ex. levitația brațuluiă; comportamentele ideosenzoriale (de ex. analgeziaă; amnezia; sugestia post-hipnotică; regresia; comportamentele halucinatorii. Inerent în discuția anetrioară asupra hipozei este punctul de vedere conform căruia hipnoza nu este un tip de psihoterapie în sine, ci un catalizator care promovează alte tipuri de terapii și tratamente prin facilitarea efectelor ca urmare a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cel mai mare disconfort (distresă și 0 este situația cea mai confortabilă și relaxantă. Pacientului i se poate cere se asemenea să trăiască acel moment din viața sa când simptomele au fost mai grave. Aceasta pregătește pacietul pentru ideea de regresie, utilizând imaginația sa pentru a-și reaminti experiențe și pentru a evalua aceste experiențe. De asemenea furnizează terapeutului o unealtă eficace de monitorizare a progresului din terapie în timpul ședinței terapeutice sau terapiei în ansamblu. În plus crește sensibilitatea pacientului față de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fost atunci... permițându-ți să trăiești cu adevărat acel timp, din nou, de parcă s-ar întâmpla cu adevărat chiar acum.. și bucură-te de aceasta încă un moment... știind că poți accesa amintirile pozitive oricând dorești acest lucru. Această simplă regresie de vârstă este o evaluare de bază a responsivității hipnotice și pregătește pacientul pentru experiența întăririi eului prin accesarea unei „amintiri bune” (vezi discuțiile despre metodele de întărire a eului din capitolul următoră. Yapko (1990aă arată că oamenii au abilități
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ca o consecință să depotențeze seturile conștiente de fiecare zi ale persoanei. Pacienții sunt tot mai mult absorbiți de acest proces pe măsură ce devin fascinați de povești, imagini, paradoxuri și experiențe. Ca rezultat apar cu frecvență crescută fenomene hipnotice spontane (disocierea, regresia de vârstă, catalepsia, amnezia, etcă (Erickson și Rossi, 1976aă. Abordările pe care le-a folosit Erickson pentru a depotența conștientul sunt intercalate cu procesele de inducție și sugestie și sunt dificil de atins. Este important de recunoscut faptul că Erickson
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a stabili scopuri prin această metodă este un aspect important al întăririi eului, precum și în luarea deciziilor și managementul stresului. Această metodă de lucru poate fi intercalată în secvențe simple sau complexe de imagerie în care se folosesc diferite scenarii. Regresia pozitivă de vârstă Regresia pozitivă de vârstă poate fi facilitată în multe moduri: de exemplu numărând înpoi până la acea vârstă; prin „crearea unei punți” (vezi discuția din capitolul 5Ă; cerând pacientului să treacă în revistă experiențe pozitive din trecut, fie
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
această metodă este un aspect important al întăririi eului, precum și în luarea deciziilor și managementul stresului. Această metodă de lucru poate fi intercalată în secvențe simple sau complexe de imagerie în care se folosesc diferite scenarii. Regresia pozitivă de vârstă Regresia pozitivă de vârstă poate fi facilitată în multe moduri: de exemplu numărând înpoi până la acea vârstă; prin „crearea unei punți” (vezi discuția din capitolul 5Ă; cerând pacientului să treacă în revistă experiențe pozitive din trecut, fie cronologic, fie la întâmplare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și reîntoarce-te în această încăpere. Poți continua să te simți la fel de bine cum te simți acum, complet relaxat și liniștit, gata să faci orice este nevoie să fie făcut. Hawkins (1190Ă lucrând cu o pacientă bulimică a găsit că regresia la evenimentele trecute este foarte eficace atunci când pacientul trăiește sentimentele de control, speranță și expectație. Intervenția 15Trecerea în revistă a experiențelor pozitive Imaginează-ți că ai în fața ta un ecran de televizor cu mai multe butoane pentru diferite canale, pentru
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
întreaga ta ființă și în tot ceea ce faci. Această abordare pregătește pacientul pentru ideea că este posibil să treacă în revistă experiențe trecute pentru a simți emoțiile și senzațiile asociate cu aceste evenimente pozitive. Deoarece multe persoane au ideea că regresia duce automat la amintirea unor evenimente neplăcute și a unor sentimente negative, pregătirea pacientului pentru ideea că acesta poate fi un lucru pozitiv este o modalitate eficace de a-l învăța că procesul furnizează experiențe de învățare valoroase din trecut
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
este o modalitate eficace de a-l învăța că procesul furnizează experiențe de învățare valoroase din trecut care pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor sale. Mai târziu în contextul aborădrilor psihodinamice și a prelucrării traumei terapeutul poate introduce ideea de regresie la amintiri (posibilă traumatice fără prea mari dificultăți, deoarece a fost deja realizată mare parte din munca de pregătire. Regresia hipnotică de vârstă este o sursă bogată de experiențe din copilărie care sunt reamintite, retrăite, pozitive și care duc la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
utilizate pentru rezolvarea problemelor sale. Mai târziu în contextul aborădrilor psihodinamice și a prelucrării traumei terapeutul poate introduce ideea de regresie la amintiri (posibilă traumatice fără prea mari dificultăți, deoarece a fost deja realizată mare parte din munca de pregătire. Regresia hipnotică de vârstă este o sursă bogată de experiențe din copilărie care sunt reamintite, retrăite, pozitive și care duc la întărirea eului. Oricum experiențele bune și plăcute sunt adesea „amestecate” și asociate cu experiențe traumatice negative. Există întotdeauna posibilitatea ca
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]