7,143 matches
-
Maria Platon, I. Oprișan, Gabriel Ștrempel, Mihai Drăgan, Stancu Ilin, Iordan Datcu, Mircea A. Diaconu, Mircea Anghelescu, Marin Bucur, Gheorghe Vrabie, Ion Apetroaie, George Muntean ș.a. Revistei i-a revenit un rol important, de reconsiderare a fenomenului literar și de reintegrare a cercetărilor în contextul cultural general românesc. V.C.
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
natal adaugă un spor de gravitate și de fior elegiac. În pofida unor clișee la modă în poezia tributară patriotismului de paradă („plai mioritic”, „sfântă Țară”), tema întoarcerii la matcă e în esență autentică și fiindcă primește influxul de adâncime al reintegrării cosmice: „Privirea zării / e lanț la picioarele mele / din graiul izvoarelor / mi-am făcut inele”. În contrapunct cu această comuniune apare, începând cu Dor albastru (1991), meditația fulgurantă a solitarului pentru care tăcerile par a fi mai elocvente decât cuvintele
NEGRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288410_a_289739]
-
a celebrului Comitet Central, dându-i sentința „insulă pe viață”. Dar falia morală de tip „capitalist”, lumea anterioară a lui Max, îl consemnase drept corupt. Așa că acceptarea umilinței de „insular” e o reacție firească, iar evadarea va fi înțeleasă ca reintegrare în lumea originară. Sancțiunile practicate pe insulă, precum tăierea rației de carne, omniprezența lui Big Brother, polițistul suprem, prezența unui doctor pervers, „specialist” în genetică și realizând „eliminarea bătrânilor”, ca și a unui sculptor al potentaților comuniști completează imaginea unui
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
Blaga, creația lui P. avea să se înscrie, prin cele mai autentic lirice dintre poemele reunite în Fântâna somnambulă, pe o orbită argheziană. Sursa lirismului este „suferința cerului”, sila de efemer, de „păcat”, aspirația spre absolut, spre condiția originară, spre reintegrarea în „Marele Gând”. Poetul suferă de a nu mai suferi, de a fi devenit insensibil („Ce gros sunt îmbrăcat, ce simțuri groase, / ce piele groasă, ce urechi rudimentare. Și ce ochi groși, ce limbă trândăvită, / ce neîndurerare”) și cere mamei
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
și deprinderi, uneori dobândesc chiar și o profesie. Desigur, armata nu a fost creată și nu este menținută pentru a facilita integrarea socială a tineretului. Aceasta este o funcție laterală. Închisoarea reprezintă un instrument de sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților, de protecție a colectivității de delincvenții potențiali. Ea are însă și consecințe funcționale laterale, unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă o barieră importantă în calea reintegrării sociale; influențe negative asupra familiei și a integrării copiilor. Se întâmplă adesea ca unele funcții laterale să devină temporar, adesea chiar definitiv, finale. O colectivitate care are probleme cu integrarea tineretului poate decide să scadă vârsta de încorporare. O asemenea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
chicagoeană asupra timpului și spațiului, ceea ce presupune (re)descoperirea istoriei evenimentelor, a domeniilor de interacțiune, a modurilor de investigare a interdependențelor spațiale complexe, ținând cont că aceste interdependențe spațiale sunt structurate temporal” (Abbott, 1999, 217). Dorința lui Abbott vizează către reintegrarea diferitelor sociologii, separate uneori artificial, metodologii comune existând În și Între (sub)discipline separate. Reînnoirea moștenirii de la Chicago o putem vedea, pe de o parte, la sociologii istorici, la interacționiști și la analiza rețelelor. Tradiția de la Chicago ne va furniza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
excluși, pe cei care nu au rezistat noului „tratament”, nu i-au „Înghițit” pe noii apostoli sau nu au Încheiat „pactul cu diavolul”. Dana Bichescu face o analiză a situației deținuților politici din perioada stalinistă, inclusiv din perspectiva readaptării și reintegrării lor sociale. George Florin Macarie Încearcă să descifreze urmele pe care Închisorile comuniste le-au lăsat În psihicul celor care au fost puși În această grea situație. Adrian Neculau demonstrează În „istoria unei vieți”, cea a doctorului Nicu Ioniță, fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
autorităților comuniste din capitală, pleacă profesor de limbile română și franceză la Bistrița (1945-1947), apoi de română și latină la Năsăud (1947-1948). Este suspectat pentru activitate de subminare a regimului, arestat și închis. Eliberat, trece printr-o grea perioadă de „reintegrare socială”, încercarea de a-și relua locul în învățământ (trei luni, în 1956) fiind sortită eșecului, deoarece intervin evenimentele din Ungaria și este din nou suspectat. Se va întreține ca muncitor sezonier, culegător de fructe de pădure, săpător de fântâni
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
care s-au unit cu Hristos ca într-o nuntă. Nunta e metafora centrală în scrierile profeților din Vechiul Testament și o figură recurentă în scrierile pauline. În lumina acestei corespondențe între monoteism și monogamie, monahismul apare ca un parcurs al reintegrării omului în starea de pace și împăcare cu Dumnezeu. La capătul unei vieți de înfrânare și pocăință, fiecare monah reface experiența unității eshatologice a umanității. Fără recunoașterea abisului despărțirii noastre de Dumnezeu este imposibil de ajuns la această stare de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
iulie-1 septembrie) pe un lot de 10 subiecți cu vârste cuprinse între 2550 ani diagnosticați cu lombalgie cronică vertebrală. Concluzii: Prin aplicarea antrenamentului proprioceptiv s-a obținut o relaxare psihică și musculară. Rezultatele obținute se mențin pe termen lung favorizând reintegrarea socioprofesională optimă. Se obține o stabilitate lombo-abdominală indiferent de modalitate de lucru: cu încărcare sau cu descărcare. De asemeni supravegherea evoluției a oferit un prilej de educare posturală a bolnavului Introducere: Lombalgia cronică ocupă un loc dominant în patologia coloanei
ROLUL EXERCIȚIILOR PROPRIOCEPTIVE ÎN TRATAMENTUL LOMBALGIILOR CRONICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Daniela Havriş, Ion Iețcu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_822]
-
proprioceptive . Concluzii: Durerea lombară cronică are o evoluție favorabilă sub tratament recuperator susținut și supravegheat, bazat pe exerciții de propriocepție. Prin aplicarea acestora s-a obținut o relaxare psihică și musculară a pacienților. Rezultatele se mențin pe termen lung favorizând reintegrarea socioprofesională optimă. Se obține o stabilizare lombo-abdominală indiferent de modalitatea de lucru, cu încărcare sau cu descărcare. Supravegherea evoluției a oferit un prilej de educare posturală a bolnavului.
ROLUL EXERCIȚIILOR PROPRIOCEPTIVE ÎN TRATAMENTUL LOMBALGIILOR CRONICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Daniela Havriş, Ion Iețcu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_822]
-
responsabilități a societății față de criminal și reabilitarea acestuia constituie una dintre cele mai importante dimensiuni ale evoluției filosofiei penale. La capătul acestui proces, în morala societăților moderne importanța pedepsirii tinde să fie egalată de importanța responsabilității societății în reformarea și reintegrarea socială a infractorilor. Militanții sociali și legislatorii sunt din ce în ce mai mult de acord că privarea de libertate (ca tip de reacție socială ce păstrează o parte însemnată din spiritul originar al pedepsei) nu este singura și nici cea mai adecvată manieră
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
crimei; locul sancțiunilor privative de libertate începe să fie luat, într-o măsură din ce în ce mai mare, de măsurile alternative. Cel puțin teoretic, închisoarea încetează să fie doar locul în care sunt izolați indivizii periculoși pentru societate; la fel de importante sunt reeducarea și reintegrarea socială a deținuților. Sistemele legislative reflectă influența crescândă a noului mod de a gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la fel de importante sunt reeducarea și reintegrarea socială a deținuților. Sistemele legislative reflectă influența crescândă a noului mod de a gândi relația dintre infractor și societate; cel puțin teoretic, penitenciarul este reconstruit pe ideea că respectarea demnității umane, reabilitarea deținuților și reintegrarea lor în societate sunt la fel de importante ca funcția de supraveghere. În pofida acestor schimbări, numeroși critici continuă să considere penitenciarul o sursă criminogenă, recomandând aplicarea cu precauție a sancțiunilor privative de libertate. Lor li se opune constatarea că aplicarea sistemului sancțiunilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acestea sunt fundamentele reacției sociale în raport cu crima. Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul extrem și supravegherea, ostilitatea între cele două lumi, înjosirea și deculturația. „Recuperarea” și „reintegrarea socială” au rămas simple mituri de legitimare a existenței instituției. „Efectul de autoreproducere” a acestei lumi impune însă un nou tip de răspuns social în raport cu infracționalitatea. * * * Proiectul noii legi de executare a sancțiunilor penale este construit pe un set de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
recuperare socială a acestuia. Caracteristicile esențiale ale noului sistem sunt: reconsiderarea muncii, ca instrument de reformare, îndeosebi prin introducerea unor noi tipuri de sancțiuni penale, fără privarea de libertate (sancțiunea muncii în folosul comunității); sistemul progresiv de executare a pedepselor; reintegrarea în societate, ca scop al procesului de reeducare; controlul societății asupra sistemului. Unul dintre cele mai importante elemente ale noii perspective asupra relației societate, infractor este utilizarea muncii ca instrument de reacție socială în raport cu infractorul. Tehnica utilizată are două dimensiuni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate direct de lumea de afară; un asemenea deținut, care face eforturi pentru reintegrarea socială în cadrul activității socioeducative etc., va fi plasat într-un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate direct de lumea de afară; un asemenea deținut, care face eforturi pentru reintegrarea socială în cadrul activității socioeducative etc., va fi plasat într-un regim ce acordă grade de libertate sporite. În schimb, nerespectarea regulilor instituției poate determina plasarea deținutului într-unul dintre regimurile mai restrictive; justificarea unei asemenea măsuri nu se mai face
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în penitenciar (infracțiunea săvârșită, durata pedepsei aplicate, starea de recidivă, personalitatea, vârsta, starea de sănătate) și elemente care țin de comportamentul deținutului în instituție (comportamentul individului pe parcursul executării pedepsei, precum și o categorie vagă de elemente, desemnată prin formula „posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate”). Astfel evaluat, deținutul este inclus într-o serie de programe al căror scop final este pregătirea acestuia în vederea reintegrării în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
instituție (comportamentul individului pe parcursul executării pedepsei, precum și o categorie vagă de elemente, desemnată prin formula „posibilitățile de reintegrare socială ale persoanei condamnate”). Astfel evaluat, deținutul este inclus într-o serie de programe al căror scop final este pregătirea acestuia în vederea reintegrării în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă. Ceea ce este interesant în proiectul noii legi este ideea implicării în această fază a specialiștilor de la marginea sau chiar din afara sistemului (consilieri de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în societate: activități socioeducative, asistență și consiliere psihologică, instruire școlară, formare profesională, găsirea unui loc de muncă. Ceea ce este interesant în proiectul noii legi este ideea implicării în această fază a specialiștilor de la marginea sau chiar din afara sistemului (consilieri de reintegrare socială și supraveghere, voluntari, reprezentanți ai societății civile).În termeni ipotetici, credem că atragerea unor persoane din afara sistemului poate ridica eficiența acestui tip de activitate (după Goffman, una dintre caracteristicile instituțiilor totale este întreținerea unor stereotipuri antagonice între lumea instituționalizaților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de procese prin care Direcția generală a penitenciarelor să fie obligată să răspundă pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare. * * * Așa cum reiese din textul proiectului de lege, finalitatea activităților desfășurate pe perioada detenției este de să-l pregătească pe deținut în vederea reintegrării în societate. Indiferent de regimul de detenție aplicat, condamnatul beneficiază de un ansamblu de drepturi: unele dintre acestea sunt acordate necondiționat și nu pot fi limitate, indiferent de comportamentul deținutului; altele sunt dependente, în totalitate sau cel puțin în parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
menținerea relațiilor cu familia persoanei condamnate”, „participarea persoanei condamnate la înhumarea unui membru de familie - soț/soție, copii, părinți - sau pentru rezolvarea altor situații grave, familiale sau de altă natură”). În același timp, permisiunea ieșirii din penitenciar contribuie la pregătirea reintegrării sociale a deținutului, atenuând efectele deculturației, produsă ca urmare a ruperii contactelor cu lumea din afara instituției, uneori pentru o perioadă îndelungată. Pe lângă condiția bunei comportări a deținutului, permisiunea de ieșire din penitenciar se acordă în funcție de regimul de executare a pedepsei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
afectate exercitarea funcției de supraveghere (punctele a, c, e din proiectul de lege) sau organizarea satisfacerii în mod birocratic a trebuințelor masei de deținuți. Dacă în centrul sistemului de recompense buna comportare, „participarea la activitățile socioeducative, în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități este formulată în mod destul de vag la punctul b. „Tulburarea în orice mod a programelor socioeducative care se derulează în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]