1,919 matches
-
devine o ipoteză sau un postulat"121. Arnold Metzger apreciază că în acest fel Dilthey "relativizează <<atitudinea raționalistă>>, conceptul universal de cogito ca <<punct absolut>>"122. Noi credem mai degrabă că Dilthey nu face decât să constate, în spirit pozitivist, relativitatea unei asemenea atitudini, și nu s-o relativizeze premeditat. Este o relativitate pe care i-o impune realitatea filozofică a oricărei epoci. "Metafizica sa imanentă" nu-i permite un act de voință unilateral, cum este cel al relativizării. Declinul conceptului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
acest fel Dilthey "relativizează <<atitudinea raționalistă>>, conceptul universal de cogito ca <<punct absolut>>"122. Noi credem mai degrabă că Dilthey nu face decât să constate, în spirit pozitivist, relativitatea unei asemenea atitudini, și nu s-o relativizeze premeditat. Este o relativitate pe care i-o impune realitatea filozofică a oricărei epoci. "Metafizica sa imanentă" nu-i permite un act de voință unilateral, cum este cel al relativizării. Declinul conceptului de cogito, și o dată cu el al "atitudinii raționaliste" continuă Metzger "legitimează interesul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
afirma ca expresie a unei forme de viață și a unui ideal particular. Blaga condiționează un asemenea ideal de o "matrice stilistică" valabilă în sine, ireductibilă la altă matrice. Varietatea acestor "matrice stilistice" în spațiu și timp determină și explică relativitatea sistemelor filozofice. Se cuvine să subliniem că deși relativismul lui de tip spenglerian are accente mai categorice decât în cazul lui Dilthey Blaga nu este totuși un relativist radical. El acceptă criterii comune de evaluare a viziunilor metafizice, exigențe pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
-ul pur, am adăuga noi -, deoarece trebuie să îndeplinească "un șir de cerințe". Riedel are în vedere patru asemenea condiționări, la care ne-am referit deja pe parcursul lucrării și pe care acum le putem sintetiza astfel: integralitatea 83, istoricitatea 84, relativitatea 85 și premisa unui Lebenszusammenhang ca ultim dat, dincolo de care nu se mai poate trece 86. Concluzia lui Riedel este aceea că ne aflăm în fața unor "premise ce contrazic cu necesitate acea idee tradițională a unui subiect al cunoașterii izolat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a depăși istorismul. Avem aici o consecință neașteptată, căci apelul inițial la conștiința istorică vizase doar depășirea dogmatismului și numai aceasta era consecința previzibilă. "Conștiința istorică a caracterului finit al oricărui fenomen istoric, a oricărei stări umane sau sociale, a relativității oricărui fel de credință, este ultimul pas spre eliberarea omului", atunci când "spiritul se ridică deasupra păienjenișului gândirii dogmatice", afirmă filozoful german 106. Afirmațiile de mai sus nu trebuie să ne conducă însă nicidecum la ideea că autorul își abandonează constatările
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ignorând trecutul și viitorul, spiritul creator se simte stimulat să acționeze și capătă "siguranță de sine", iar atunci sistemul creat îi apare ca fiind "ceva durabil"167. În schimb, conștiința istorică, la care ajunge "adunând laolaltă toate epocile", îi relevă "relativitatea și vremelnicia inerentă oricărei creații individuale", iar atunci creatorul sesizează precaritatea sistemului său. Această contradicție este mai evidentă decât oricând în "filozofia contemporană", adaugă Dilthey. (Faptul se datorează, credem noi, atât mutațiilor pe care le-am menționat, cât și experienței
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fost determinat întrucâtva de acest punct de plecare, de problema ei fundamentală" (s.n.)172. Pe de altă parte însă, după cum am mai arătat, pentru Dilthey ca și pentru Blaga -, filozofia ca Weltanschauung nu este deloc un eșec. În limitarea și relativitatea ei, determinate de acest dualism funciar, filozofia își afirmă forța de creație și-și îndeplinește menirea de a oferi "o perspectivă individuală asupra lucrurilor, o privire asupra întregului dintr-un anumit punct de vedere"173. De aceea, conținuturile ei rămân
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
parte de adevăr. La rândul ei, filozofia însăși nu este decât un mod de a reflecta lumea, alături de artă și religie sau de celelalte științe ale spiritului pe care tinde, ce-i drept, să le sistematizeze și să le coordoneze. Relativitatea adevărului unei Weltanschauung rezultă așadar din faptul că orice viziune despre lume constituie un punct de vedere unilateral; altfel spus, reiese din condiția ei de parte a unui întreg pe care nu-l putem conceptualiza, din păcate, în mod absolut
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adunăm nu e suficient să rânduim numerele unele sub altele, ci trebuie să facem suma lor, fiindcă ele "nu se adună singure"217. Întregul astfel reconstituit de Dilthey apare ca o proiecție ideală a posteriori, un etalon menit a măsura relativitatea părților. Aici ne opunem părerii lui M. Florian despre "primatul totalității" în cazul lui Dilthey și vrem să subliniem că la filozoful german întregul nu preexistă părților, ci este reconstituit treptat, inductiv, pe baza lor și a corelațiilor dintre ele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
capitolul următor. Aici mai notăm doar faptul că tocmai acest holism cu perspectiva lui integratoare și relativizantă asupra părților contribuie substanțial la promovarea relativismului epistemologic în genere și al celui filozofic în special. Creativitatea o alternativă la relativism Dar dincolo de "relativitatea fiecărei Weltanschauung", această metafilozofie păstrează ceva "din uriașul travaliu al spiritului metafizic": în ea rămâne "conștiința istorică" a acestui travaliu. Pentru că "ultimul cuvânt al spiritului" nu este relativitatea amintită, ci "suveranitatea spiritului în raport cu fiecare dintre aceste Weltanschauungen, precum și conștiința certă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al celui filozofic în special. Creativitatea o alternativă la relativism Dar dincolo de "relativitatea fiecărei Weltanschauung", această metafilozofie păstrează ceva "din uriașul travaliu al spiritului metafizic": în ea rămâne "conștiința istorică" a acestui travaliu. Pentru că "ultimul cuvânt al spiritului" nu este relativitatea amintită, ci "suveranitatea spiritului în raport cu fiecare dintre aceste Weltanschauungen, precum și conștiința certă că pentru diversele atitudini ale spiritului nostru există o singură realitate a lumii", în timp ce paradigmele filozofice nu sunt decât "expresia multilateralității lumii"218. Dilthey constată așadar că pornind
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
3F). Construind 220 în acest spirit oarecum avântat și încrezător o teorie a sistemelor, Dilthey încearcă să depășescă scepticismul istori(ci)st. Am văzut că Dilthey se referă și la o continuitate a "forței de creație", determinată tocmai de conștiința relativității sistemelor. Aici mai adăugăm că transmisibilitatea conceptelor joacă un rol decisiv. Istoria științei "vădește o consecvență unitară", nota autorul în Einleitung...: "Chiar reprezentările, conceptele, principiile sunt pur și simplu transmisibile. Ca atare, în acest context sau sistem are loc o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
general, fiind generată de mutațiile ce se petrec în conștiința noastră prin reflecția asupra unor stări de lucruri care-și dovedesc la un moment dat insuficiența. Schimbarea ideilor se datorează unor procese psihice, nu istorice, astfel încât putem vorbi despre "o relativitate istorică" până și în cazul "celei mai desăvîrșite forme"230. Interdependențele și "dereglările" dintre fenomenele unei epoci "pot fi comparate cu raportul dintre componentele și funcțiile unui organism", spune Dilthey apelând la un clișeu romantic ce ne trimite încă o dată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mai mult un caracter normativ; odată cu ea, survine o altă serie de condiționări care exclud de asemenea ideea unui transcendentalism tradițional al trăirii ca unitate fundamentală a cunoașterii. Tocmai conștiința feluritelor condiționări istorice îl determină pe Dilthey să susțină ideea relativității oricărui demers teoretic ("dedogmatizarea subiectului") și să pună hotărît sub semnul îndoielii pretențiile științifice ale metafizicii tradiționale. De fapt, aici distingem o dublă relativizare: pe de o parte, o relativizare, să-i zicem, metodologică, provenită din "dedogmatizarea istoriografiei tradiționale" înțelese
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cât și în limbajul filozofic. Toate considerațiile anterioare ne conduc spre aceeași idee: la Dilthey rămâne o zonă "insondabilă", neacoperită conceptual, cea a vieții. Dar aceasta nu este, așa cum crede Metzger, o carență a filozofului, ci a filozofiei înseși. Carența, relativitatea unui sistem rezidă în dualismul funciar al filozofiei înseși. Tocmai acest dualism provoacă păcatul originar al filozofiei: acela de a lăsa descoperit din punctul de vedere al conceperii riguros obiective, de tip științific, o zonă "insondabilă"; nefiind un țel al
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încetând să mai graviteze în jurul filozofiei, științele fac eforturi de a deveni autonome, își creează propriile filozofii, își declară ostilitatea față de metafizica tradițională, față de modelul unității și al totalității deopotrivă, față de transcendentalitatea clasică și față de continuitate, în egală măsură. Teoria relativității, logica polivalentă și geometriile neeuclidiene multiplică viziunile despre lume, discontinui din punct de vedere al conținutului chiar și în cadrul aceluiași domeniu. În urma acestor evoluții, omul dobândește o altă imagine despre sine și un alt orgoliu. Descoperindu-și istoricitatea, omul capătă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
dar în univers ei îi revine semnificația unei demnități fără seamăn", fiindcă "în acest mod de existență în orizontul misterului și pentru revelare, în acest mod de a crea într-un cîmp stilistic, fără vreo putință de a evada din relativitate, consistă rostul omului"115. În aceste condiții, după ce pune sub semnul întrebării valabilitatea modelelor anterioare (al unității prestabilite și al unității deduse), filozofia ca Weltanschauung își lansează sieși, în mod programatic, provocarea de a căuta o unitate ipotetică în mozaicul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a contractelor profesionale / 177 4.1.4.1. Impreviziunea cauză de reevaluare judiciară a contractului profesional / 177 4.1.4.2. Reevaluarea judiciară a clauzei penale / 179 4.1.4.3. Reevaluarea judiciară a clauzelor abuzive / 186 4.2. Principiul relativității efectelor contractului profesional. Opozabilitatea contractului profesional / 191 4.2.1. Determinarea limitelor în care se produc efectele contractului / 191 4.2.2. Stipulația pentru altul / 193 4.2.3. Invocarea contractului de către un terț, în cadrul unei acțiuni directe / 194 4
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
191 4.2.1. Determinarea limitelor în care se produc efectele contractului / 191 4.2.2. Stipulația pentru altul / 193 4.2.3. Invocarea contractului de către un terț, în cadrul unei acțiuni directe / 194 4.2.4. Grupul de contracte și relativitatea efectelor contractului / 195 4.2.5. Simulația / 199 4.3. Consecințele neexecutării contractului profesional / 202 4.3.1. Răspunderea contractuală / 202 4.3.1.1. Răspundere contractuală sau executare prin echivalent / 204 a. Daunele-interese formă a răspunderii civile sau modalitate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se folosește pentru executarea obligațiilor contractuale. 2.4. Libertatea contractuală în contractele profesionale Cei trei piloni ai regimului clasic al contractelor sinalagmatice sunt: libertatea contractuală, forța obligatorie a contractului și relativitatea efectelor contractului. Oamenii sunt liberi să încheie orice convenție, art. 1169 C.civ. consacrând expres principiul libertății de a contracta: părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obligativitate și dacă ea poate fi înlăturată sunt chestiuni ce vor fi analizate în cadrul principiului forței obligatorii a contractului. Determinarea sferei persoanelor între care există legatura obligațională precum și problema extinderii acestei legături asupra altor persoane va fi abordată în cadrul principiului relativității efectelor contractelor profesionale. O atenție specială va fi acordată concretizării acestui principiu referitor la grupul de contracte. Nu am putea încheia analiza efectelor contractelor fără a examina care sunt consecințele încălcării legăturii obligaționale, adică a contractului profesional. Altfel spus fără
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
prevede că "Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, aplică sancțiunea contravențională (...) și dispune, sub sancțiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în ființă, sau desființarea acelui contract, cu daune-interese, după caz". 4.2. Principiul relativității efectelor contractului. Opozabilitatea contractului 4.2.1 Determinarea limitelor în care se produc efectele contractului Codul civil prevede în art. 1280: "Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel", dispoziție care consacră principiul relativității efectului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Principiul relativității efectelor contractului. Opozabilitatea contractului 4.2.1 Determinarea limitelor în care se produc efectele contractului Codul civil prevede în art. 1280: "Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel", dispoziție care consacră principiul relativității efectului puterii obligatorii a contractului. Potrivit principiului relativității, contractul nu produce efecte decât între părțile contractante, așa cum prevedea și vechea reglementare, în art. 973 din vechiul Cod civil. Deoarece n-au participat la încheierea contractului, terții nu pot fi ținuți
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
1 Determinarea limitelor în care se produc efectele contractului Codul civil prevede în art. 1280: "Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel", dispoziție care consacră principiul relativității efectului puterii obligatorii a contractului. Potrivit principiului relativității, contractul nu produce efecte decât între părțile contractante, așa cum prevedea și vechea reglementare, în art. 973 din vechiul Cod civil. Deoarece n-au participat la încheierea contractului, terții nu pot fi ținuți la executarea unor obligații și nici să exercite
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
natura contractului nu rezultă contrariul. Drepturile, precum și, în cazurile prevăzute de lege, obligațiile contractuale în strânsă legătură cu un bun se transmit, odată cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai părților. De la această regulă există și excepții. Excepțiile clasice de la principiul relativității efectelor contractului sunt stipulații pentru altul și acțiunile directe ale terților. Teoria grupului de contracte și răspundrea contractuală pentru fapta altuia sunt aplicații recente ale principiului solidarismului contractual. Simulația este o execpție de la principiul opozabilității față de terți a contractului. 4
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]