38,153 matches
-
Horus reprezintă principiul activ al vieții, soarele. Mitologie care a dăinuit peste patru milenii, mai mult decît religiile monoteiste, - iudaismul, creștinismul, mahomedanismul, - cu excepția iudaismului, a cărei vechime egalează, ca origine, cele patru milenii, - alții spun zece - egiptene. O excepție face religia chinezilor, a cărei caracteristică nu este metafizică, ci practic-morală. Monoteismul, ebraic, creștin, mahomedan a fost totdeauna, în istorie, o sursă de agresiune, directă sau mascată. Ideologiile totalitariste ale secolului 20 nu ar fi fost posibile fără fanatismele abstracte ale acestor
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
chinezilor, a cărei caracteristică nu este metafizică, ci practic-morală. Monoteismul, ebraic, creștin, mahomedan a fost totdeauna, în istorie, o sursă de agresiune, directă sau mascată. Ideologiile totalitariste ale secolului 20 nu ar fi fost posibile fără fanatismele abstracte ale acestor religii duse la extrem. Un rest, viu, astăzi, al acestei poziții în lume îl mai deține cu atîtea consecințe extremiste moderne, islamismul. Concretețea mitologiei egiptene pare a unei lumi situată dincolo de originile civilizațiilor terestre, cunoscute. Sau a celor patru milenii, întrerupte
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
inimă predestinata bunătății omenești, ferecata pentru orice manifestare de intoleranță spirituală. Forță dragostei se cuvine a înfrînge forță urii! Umanismul este și trebuie să fie liantul care înlătura dezbinarea și prigonește războiul, excesele, iraționalitatea. Erasm declară în spirit creștinesc: "Chintesența religiei noastre este pacea și bună înțelegere între oameni." Iar în anul 1515 avea să publice studiul cu titlu atît de actual: Dulce bellum inexpertis (Războiul le pare frumos numai acelora care nu l-au trăit). Coincidență va potrivi în așa
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
al resentimentului. Poate că ele nu conving - sau nu pe de-a-ntregul, găsesc însă că se dezvoltă aici o forță a subtilității care, cu toate câștigurile imense, si certe, obținute în alte zone ale ideației, dobândește că apărătoare a acestei religii un maximum de intensitate. Neliniștitul fenomenolog desfășoară metodic, ca într-un război de poziții, o redutabila argumentație anti-Nietzsche, descoperind polemic sensul superior al conceptelor "denunțate". Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
a lipsei de autoritate a statului. Explicația este simplă dar unui român îi poate provoca spaimă, ținînd cont de nenumăratele operațiuni Țigareta și de slăbiciunea autorităților. În al patrulea rînd - condițiile. Conflictul latent, de secole, între populații diferite că mentalitate, religie și limba. Kosovo este cea mai săracă regiune a Iugoslaviei dar nu cea mai săracă zona din regiune. Sărăcia, ca și prea plinul, duce la o înăsprire a relațiilor inter-umane. Iar cînd sărăcia privește o colectivitate ea va duce la
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
fără nici o indurare. O știm bine și din experiența fraților lor inamici, a intelectualilor de stînga lichidați de cei pe care i-au slujit... Căci, să nu mi se vorbească despre ăortodoxiaă lui Nae Ionescu, despre ămistica legionara, despre știința religiei (reală, dar numai că știința, nu ca sursă de existență) la Eliade. Lipsiții aceștia de credință au căutat sacrul în sfera politicului (sau în cel mai bun caz în sfera unei științe a religie). Și, ceea ce este ai rău, au
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Ionescu, despre ămistica legionara, despre știința religiei (reală, dar numai că știința, nu ca sursă de existență) la Eliade. Lipsiții aceștia de credință au căutat sacrul în sfera politicului (sau în cel mai bun caz în sfera unei științe a religie). Și, ceea ce este ai rău, au crezut că l-au găsit. S-au închinat Fiarei". Jurnalul d-lui Nicolae Balotă, tulburător, e o lectură cuceritoare, pe care o recomand, călduros, cu stăruința.
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
său, pricina de noi izbucniri de ură și violență. Sfîrșitul lui tragic e grăbit de apariția unui personaj care incearca și el să răspîndească între oameni credință, numai că de data această credință creștină. Spre deosebire de rabin, însă, care împărtășea o religie fără a sabota în același timp altele, mesajul creștin al episcopului Mieczyslaw este, implicit, tot un îndemn la ură: din povestea fiului lui Dumnezeu, așa cum e ea împărtășită de episcop, nu rezultă decît un singur lucru cu claritate: acuză împotriva
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
doilea rând, - lucru care va atârnă, probabil, cel mai greu în balanță - identificarea străinilor se traduce printr-un raport antagonic al termenilor crestin-păgân. Prin urmare, "semnul capital al diferenței" îl reprezintă "legea" (în înțelesul vechi la termenului, anume acela de "religie". În spațiul - mental - românesc civilizația creștină ("omogenizata - măcar la nivel teoretic - confesional, prin simboluri, prin asumarea în comun a unor semne ideologice și culturale") sau legea strămoșeasca (ortodoxia) ("coincidență, timp îndelungat cu ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
Alex. Ștefănescu O religie cu utilitate estetică În 1980, un tânăr poet din Iași, cu un nume de rus, Nichita Danilov, absolvent al Facultății de Stiinte Economice, publică prima lui carte - Fântâni carteziene - care atrage imediat atenția prin solemnitatea gesticulației și a tonului. Este
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
din Iași, cu un nume de rus, Nichita Danilov, absolvent al Facultății de Stiinte Economice, publică prima lui carte - Fântâni carteziene - care atrage imediat atenția prin solemnitatea gesticulației și a tonului. Este o solemnitate religioasă, care nu aparține însă unei religii anume. Autorul își derivă poemele dintr-o credință virtuală (sau una reală stilizata), cu o utilitate exclusiv estetică. Constatând că "poemele de început ale ieșeanului Nichita Danilov sunt solemne și abstracte", Eugen Simion consideră, pe bună dreptate, că ele descind
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
că formație intelectuală, Renan suferă două convertiri radicale sub influența ideilor vremii: despărțirea de Biserică catolică și specularea valoroaselor sale cunoștințe despre semiți și ebraică, inițial pentru a stabili o serie de teorii despre "rase" lingvistice, legătura dintre limba și religie, dintre civilizație și profilul lingvistic al unui neam, teorii relativ generale și cumva chiar favorabile semiților, pe care însă ulterior le interpretează în favoarea arienilor. Convolutele gîndirii lui Renan, așa cum s-a desfășurat ea pe parcursul carierei savantului, sînt prea delicate ca să
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
a alunecă în simplificări periculoase. Ce mi se pare semnificativ însă este ca întreg tabloul teoriilor renaniene, așa cum îl prezintă Olender, pare animat de acest cuplu dramatic: semitul și arianul. Pentru Renan-rebelul anticatolic, creștinismul trebuie să producă o arianizare a religiei lui Isus, în urma căreia această din urmă s-ar putea elibera de urmele semitice ale "indigenței sale congenitale". Strategia lui Renan de arianizare constă în "închiderea" vechilor evrei într-un "ev fără istorie", cum îl numește Olender. Antisemitismul lui, dacă
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
a conchide: "Opera, ca și moartea, preface viața în destin. Opera are caracter soteriologic". Este ceea ce mă face să cred (bănuisem încă din Jurnal o asemenea "criză") că N. Steinhardt pare a fi încercat o dublă salvare: a sufletului, prin religia pe care a adoptat-o, si a spiritului, probabil singura reală, prin opera pe care a lăsat-o.
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
și, din 1930 pînă în 1935, publică patru române. Teolog prin formație spirituală (din 1926 era chiar profesor de teologie), întîmplarea a făcut ca, in 1930, să fie hirotonit preot, românele pe care le scrie fiind profund irigate de credință religiei ortodoxe, conferindu-le un nepotrivit aer tezist. Și este atît de puternic încît exegetul sau, D. Caracostea, îl invită: "Întoarce-te la literatura!... Întoarce-te la Gloria Constantini! Mai puțin moralism, mai puțină predică în ceea ce scrii!". În prefață la
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
Ibraim și devenind lucrător la un cizmar. Canonul continuă, firește, să fie împlinit. Cei doi prieteni, ortodoxul român Savu și turcul musulman Ibraim, se apropie sufletește de evreul Marcu Goldstein. În prietenia acestui triptic, autorul induce teza posibilității înfrățirii între religii. Curînd, Savu îi salvează viața lui Ibraim, călcat de niște țigani hoți și cruzi. Ajunge, rănit, la spital și e pe cale de vindecare: "Savu a trait ceasuri de mare odihnă sufletească. I se părea că boala lui de azi este
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
în orientarea imanenta a imaginarului. E o reacție a negativului la negativ. O reacție debordanta, patetica, la adresa unei lumi, a unor instituții și moravuri alienante, impuse de regimul totaltiar ce voia să reformeze înseși temeiurile umanului, printr-o parodie a religiei pe care o refuză, silindu-se a-i lua locul. Formulă psihică a respingerii realului aberant o reprezintă acele sentimente existențiale revelatoare despre care vorbea Heidegger, precum plictiseală, anxietatea, disperarea, caracteristice pentru un univers moral asumat, un univers al obstacolelor
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Simmel. Sub titlul generic și atotcuprinzător Cultură filozofica găsim un mic compendiu simmelian, o reuniune de estetică (prin cele trei eseuri "Minerul", "Ruină" și "Alpii"), ceea ce autorul numește psihologie filozofica ("Aventură" și "Modă"), mini-biografii artistice (despre Michelangelo și Rodin), filozofia religiei ("Personalitatea lui Dumnezeu" și "Problema situației religioase") și filozofia culturii ("Sensul și tragedia culturii" și "Cultură feminină"). Sinceră să fiu, sînt o cititoare mai curînd sceptică atunci cînd mă aflu în fața unui volum atît de eteroclit, pentru că am prejudecată că
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
este, categoric, cheia de lectură a eseurilor cuprinse în volum. Interesante nu sînt concluziile lui Simmel la diversele chestiuni pe care le analizează (unele amețitor de extinse că problematică, dacă ar fi să mă gîndesc numai la cele de filozofia religiei), ci raționamentul sau, articulațiile subtile ale unui demers pornit cu premisa incompletitudinii sale. O să preiau de altfel această premisa și eu, referindu-mă nu la toate eseurile din carte, ci doar la trei dintre ele, poate marginale în contextul mai
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
nu vom înțelege că Cehia, Ungaria și Polonia au aparținut dintotdeauna Occidentului, pe când noi nu, înseamnă să ne furăm încă o dată căciulă. N-aș insistă asupra elementului religios - în cazul Cehiei, el mi se pare minim: care e, în fond, religia cehilor?! -, deși în cazul Poloniei e determinant. (Cu toate acestea, nu mă pot împiedica să visez la ceea ce-ar fi însemnat o Românie catolică - pentru care existau toate elementele, inclusiv latinitatea noastră frenetica, precum și faptul că, până pe la 1500
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
ziua de naștere a marelui Guru Nnok, patronul lui spiritual. Iar templul e chiar aievea complet din aur, așezat în mijlocul unui loc pietruit. Și adaugă copleșit: "templul Sihn e singurul templu indian în care șunt acceptați toți oamenii, de orice religie și de orice rasă ar fi ei." Vagabondînd în călătorie de studii, ajunge, cu trenul, la Jaipur, cetate din piatră roșie, care se vede din orice stradă a orașului. Aici vizitează un muzeu impunător, creație a unui maharajah, posedînd cea
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
adresau totdeauna către Dunga, ci mai mult pentru șefii politici din închisoare. Toate acestea sînt semne precise: "E India cea nouă". Plin de miez e descrisă stabilirea să, ca eremit, într-o mînăstire budhistă, primit fără a fi întrebat de religie, naționalitate și de bani. Leapădă hainele europene, se îmbracă în portul studentului brachmacarin, umblă în sandale și se supune regimului integral vegetarian. În schimb capătă un kutiar, adică o cameră solitara cu prispa de ciment, un pat de lemn și
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Midnight^s Children (Născuți la miezul nopții - 1981) sau The Satanic Verses (Versetele satanice - 1988), a fost insuficientă. Rushdie se întoarce din nou la orașul în care coordonatele spațio-temporale reale sunt răsturnate în fantezii și halucinații, unde o mulțime de religii, naționalități și limbaje coexista într-un flux multisecular al politicului, unde binele și răul se suprapun în dorințele fantasmagorice ale excesului și perversiunii. Orașul nu mai este o entitate geografică bine delimitata, un punct concret în spațiul asiatic, ci devine
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
aspirația lui către originar trebuie legată de aceasta. Nașterea unei națiuni înseamnă nașterea unei lumi noi. Slavici - ca și ceilalți autori importanți ai Ardealului - poate fi comparat nu doar cu creatorii de epic, de epos, ci chiar cu întemeietorii de religie. * Lumea în care trăim nu e cea mai bună cu putință. Ea poate fi însă îndreptată, corijata prin efort modelator. Popa Tanda da șansa unei colectivități de a ieși din inerție. El e Moise al epocii sale, al timpului în
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Ei sunt "recitiți" sub alt semn. În primul pătrar al veacului, toate s-au schimbat. Rămâne el fidel imperiului că Roth, Zweig sau Kusniewicz? Nu trebuie să ni-l imaginăm foarte departe de Ștefan Zweig. Chiar dacă a descoperit "o nouă religie" lumea lui, cea adevărată, s-a prăbușit. România Mare nu este țara pe care a visat-o. Sau cu cuvintele lui Zweig: "Când încerc să găsesc o caracterizare succinta pentru anii de dinaintea primului război mondial, mi se pare ca formulă
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]