1,588 matches
-
și afectivă, dar din care va lua naștere spaima profundă emotiv, spaima metafizică.) Din SPAIMA AFECTIVĂ VA LUA NAȘTERE MAGIA, IAR DIN SPAIMA METAFIZICĂ RELIGIOZITATEA. Deoarece aceste două forme ale spaimei (față de ambianță și față de mister) sînt inseparabile, magia și religiozitatea sint legate de ele și mai ales credința religioasă sub forma ei superstițioasă și regresivă din punct de vedere cutural este cea care va fi în continuare pătrunsă de elemente magice de-a lungul evoluției. Motivul acestei stări de lucruri
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în momentul cel mai decisiv al evoluției. Mutația conștientului în conștiință creează omul, ființa capabilă nu numai să simtă spaima sacră, ci să o și învingă prin spiritualizare-sublimare, a cărei primă manifestare istorică este animismul, forma cea mai prmitivă a religiozității. Animismul proiectează animarea singurul său mijloc de explicație nu numai în mediul înconjurător cu existență reală, ci și în inexistența de după moarte. Conform procedeului oricărei explicații magice, chiar și omul mort rămîne de fapt animat. Comprimarea aceasta magică și animistă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
numai în mediul înconjurător cu existență reală, ci și în inexistența de după moarte. Conform procedeului oricărei explicații magice, chiar și omul mort rămîne de fapt animat. Comprimarea aceasta magică și animistă referitoare la misterul vieții și morții problema centrală a religiozității se dovedește cel mai dificil de dezrădăcinat din psihicul uman. Ea constituie în continuare pericolul interpretării dogmatice a tuturor religiilor evoluate, cu toate că acestea sînt bazate pe expresia pur simbolică a miturilor, care, la rîndul ei, conform sensului ei ascuns, a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trebuie să se supună din generație în gene-Itție actelor de voință ale strămoșilor, povestite și, în cele din urmă, ipostaziate de legende, pentru a intra la rîndul lor după moarte în legenda nemuririi. Cultul animist al strămoșilor divinizați constituie baza religiozității. Strămoșul-tată divinizat de animism va deveni în epoca mitică Tatăl-Spirit, Dumnezeu-Tatăl, toate ființele omenești fiind fiii Lui, demni sau nedemni, în funcție de intențiile motivante care îi animă. Legendele fabuloase ale animismului sînt prefigurarea poveștilor mitice. În era mitică, accentul importanței nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un transfer fizic a cărui intenție secretă era încă din epoca animistă exigența de a ordona dorințele sub amenințarea culpabilității față de intenționalitatea naturii ambiante (angoasa de a trezi ostilitatea spiritelor proiectate în obiecte). Este important aici să înțelegem perfect evoluția religiozității, care apare deja în era animistă,faptul că intenționalitatea nu este doar proiectată în natura înconjurătoare, ci și mai ales în strămoșul divinizat, care, în calitate de judecător transcendent și supranatural al fiilor conmunității tribale, este un prim semn al divinității judecătoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
bunelor lui intenții vanitoase și fals justificatoare sau înăbușite de vanitatea intențiilor prea rele ale banalității, care caută superioritatea în absența oricărui scrupul, în cele două cazuri, emoția încercată în fața pofunzimii existenței, care implică dimensiunea ei pe verticală temă a religiozității autentice a miturilor -, se pierde pînă la a nu mai fi capabilă să se trezească nici prin contemplarea armoniei astrale și nici măcar prin culpabilitatea esențială a individului față de dizarmoriile propriei sale vieți. Culpabilitatea esențială și autentic individualizată (care, ca să fie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît ca să ducă din nou la adevărul simbolic, deoarece acest cerc a avut drept puncte de pornire dogmatizarea simbolurilor și explicarea speculativă a inexplicabilului, speculație prin care credința într-un dumnezeu real este opusă celei în misterul vieții: religia contra religiozității. Ceea ce neagă filosofia devenită critică a cunoașterii este posibilitatea de a-l cunoaște realmente pe dumnezeul presupus a fi un personaj concret care ar exista în lumea spațială de dincolo, în afara spațiului și a lumii reale. Filosofia critică însă, opunîndu-se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dar aduce și prejudicii. Ea constituie nodul central al caitolului de față, a cărui temă este raportul dintre religie și știință. CAUZA ESENȚIALĂ A CONFUZIEI A SPAIMEI -EPOCII ACTUALE ESTE CONFLICTUL DINTRE RELIGII ȘI ȘTIINȚE . În cadrul preștiinței simbolice, știința și religiozitatea sînt armonios unite. Conflictul actul dintre religii și științe, cauză esențială a tuturor conflictelor întîmplătoare, fie ele individuale sau sociale, nu-și va găsi reconcilierea decît în înțelegerea adevărului subiacent limbajului simbolic. Dar nu studiul simbolisticii este cel care ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a apariției manifeste, întrebare fără răspuns, dar pe care spiritul uman este obligat să o pună și care ar trebui să orienteze știința spre emoția în fața profunzimii misterioase a existenței. Raportul dintre o veritabilă știință a vieții și o veritabilă religiozitate este bazat pe faptul că întrebarea comună asupra originilor a găsit un răspuns în visul supraconștient al imaginației mitice condensate în imaginile metafizice ale lui "Dumnezeu" și ale "Sufletului". Imaginile metafizice nu pot fi decît antropomorfe, deși sînt veridice din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dragoste de viață în măsura în care omul realizează armonizarea îmbucurătoare a dorințelor. Acesta este sensul evolutiv imanent existenței, adică valoarea etică supraconștient imanentă vieții psihice a omului. În emoția în fața misterului și în înțelegerea legii armoniei se manifestă raportul rațional acordul dintre religiozitatea autentică și știința vieții: acordul dintre preștiința mitică și știința funcționării psihice intime. PARTEA A DOUA DUMNEZEU ȘI OMUL A) SIMBOLIZAREA METAFIZICĂ Temele metafizicii sînt cele trei simboluri mitice referitoare la mister: Dumnezeu, Suflet, Libertate. Problema libertății, care apare aici
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
elanul animant). O astfel de dragoste combativă și dinamică fondată din punct de vedere biopsihic nu are nimic moralizant sau banalizant. Ea este un fenomen firesc evolutiv, cu forță sublimantă. Datorită faptului că este așa, dragostea este mitic legată de religiozitate: emoția în fața profunzimii misterioase a existenței și a legalității acesteia. Simbolistul mitic al expresiei "a-l iubi pe Dumnezeu" înseamnă a te iubi pe tine însuți nu numai ca eu aparent, ci și ca manifestare a misterului, și a-ți
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
rămîne determinat biogenetic de dorința esențială, de elanul vital și de nevoia lui de autosatisfacție armonioasă, fiind totodată chiar prin aceasta legat de misterul animării. Efortul de autoeliberare nu este decît intenție bună, ba chiar intenție vanitoasă prea bună, în afara religiozității profunde, adică a emoției în fața misterului. A simți misterul înseamnă să-ți simți propria responsabilitate. Căci ar fi evident absurd să-i imputezi misterului o responsabilitate. Diversitatea elanurilor animante este expresia liberă a misterului aparent care se află în fiecare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
studierea funcționării intime motivante, studiu care duce infailibil la emoția resimțită în fața imanenței misterului legii etice și al scării valorilor, care implică imanența justiției și a responsabilității esențiale, tema preștiinței psihologice a tuturor mitologiilor. Aceasta constituie punctul de unire dintre religiozitate și psihologia motivelor, joncțiunea dintre idealul eliberării morale și cel al libertății spiritului: clarviziunea obiectivă, idealul tuturor științelor. Libertatea spiritului și eliberarea morală se condiționează, se completează și se sprijină reciproc, constituind un singur tot. Nu există decît o singură
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
jertfa (impusă de creație). Jertfa și ofranda sunt ritualuri sacrificiale care asigură comunicarea simbolică a oamenilor cu divinitatea. Este un fapt de cultură universal, extrem de vechi: "Jertfele omenești și jertfele animale nu sunt decât evocări solemne ale asasinatului primordial."156 Religiozitatea primitivă îmblânzește actul violent mai greu de acceptat pentru omul modern. O victimă unică, victima ispășitoare, se substituie tuturor membrilor comunității. Din perspectivă teologică, jertfa desăvârșită este doar aceea a lui Iisus Hristos, arhiereul adevărat care "se aduce pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
poate, Ioan, spiritul său realist și practic. El a avut o soră, născută înaintea lui și moartă de timpuriu. Nu ni s-au păstrat amănunte cu privire la elementele și felul acestei educații din primii ani ai copilului și adolescentului Ioan, dar religiozitatea și caracterul ferm al mamei s-au imprimat profund în sufletul lui. Mama sa, Antusa, rămasă văduvă la 20 de ani, nu s-a mai recăsătorit niciodată. Ea s-a dedicat cu râvnă și perseverență educației fiului ei, care îi
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
cu tot ceea ce înseamnă relații interpersonale, climat economic, mental, detalii de toată mâna, uluitoare în precizia lor cu alonjă universală. Acest fundal riguros epic, intarsiat în clarobscurul analizei psihologice, este stilizat de firele gândirii magice, sapiențiale și poematice, marcat de religiozitate creștină, dar și de animism sau cunoaștere extrasenzorială, așadar, un întreg arsenal defensiv, heraldic al personajelor în contra teroarei istoriei. çncât nu trebuie să ne mire faptul că hotarele acelui sat un fel de Macondo polonez sunt păzite de patru arhangheli
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
lumea modernă cu adevărat religioși sunt numai acei oameni care nu numai că au renunțat să fie mulțumiți de ei și de viața lor, dar au izbutit să se elibereze de orice vanitate. Este sensul în care Wittgenstein aspira la religiozitate, dar nu se socotea un om religios. Se vedea pe sine vanitos, dornic să fie admirat, iritabil, înclinat spre furie și dispreț față de unii semeni.67 Începând cu anii Primului Război Mondial, Wittgenstein s-a aflat aproape mereu în luptă cu sentimentul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
clipe zile luni săptămâni/ de viață continuă/ cu inima pe sfoara suferinței/ suspendată într-un balans nestăpânit//...// rup/ cu lopata inimii/ din zidul cazematei/ sap în tranșeele clepsidrei// un drum către tine/ Beatrice/ îndrumătoarea prin labirint". Clipa transformată în mistică, religiozitatea clipei smulse alunecării spre moarte, accidentalul transformat în transcendental, iată, până la urmă, însuși sensul vieții în care crede, obstinat, poetul, și cu care își învestește, lucid, și discursul liric, infuzat constant cu sintagme de gen, menite a așeza totul sub
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
motivul vântului, dar și de cel al valurilor sau de chemarea drumului) capătă uneori formă metamorfozării în element vegetal. Întoarcerea în sânul matricei prin fitomorfoza de sorginte ovidiana, delimitează cadrul relației dintre vizibil și invizibil constituind, uneori, un semn al religiozității ce concentrează efortul spiritual al ființei. Giuseppe Zagarrio consideră că structura spirituală a poetului poate fi privită că pe o formă de panreligiozitate laico-mistică, compusă din diferite elemente: străvechi credințe orfice păgâno-creștine, reminiscențe medievale augustiniano-petrarchești și mai recente cuceriri ale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mai scurt).366 Dat fiind că autorul ermetic îndrăgea să transforme în materie literară elementele umile și aparent nesemnificative din natură, în care el vedea reflectată întreaga ființă a lui Dumnezeu, s-a vorbit despre franciscanism, deseori golit, paradoxal, de religiozitate. Transformările tind spre esențializare, spre reducerea elementelor și a ființei umane la puține trăsături de bază, cu potențial fecund. Replierea în vegetal (cu 28 de ocurente, adjectivul verde este cel dintâi că frecvență printre reprezentanții categoriei sale gramaticale) constituie un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
el și valorile sale după actualul conflict, ce se anunță la fel de lung și cel puțin la fel de complicat? Huntington evidențiază clivajele ce se adîncesc în interiorul societății americane, faptul că elitele sale s-au deznaționalizat și nu mai reprezintă America profundă, în vreme ce religiozitatea, patriotismul și atașamentul față de tradiții, mîndria de a fi american, rămîn mai curînd apanajul claselor defavorizate. America este condusă de un mic grup de oameni, care au confiscat puterea în scopul dominării întregii lumi, o elită cosmopolită formată din politicieni
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
une oeuvre]. 54 În proza [La curtea cuconului Vasile Creangă ], visul copilului prea lucid pentru joc și povești conotează sursa posibilă a unor adevăruri revelate: "Și totuși erau vise în cari el credea cu evlavie visele copiilor. În naiva sa religiozitate el credea că, pe când visele oamenilor vrâstnici erau născute din dorințele lor egoistice, visele copiilor care nu cunosc asemenea dorințe, nu puteau fi decât insuflarea îngerului păzitor. În aceste el încifra un fel de-nțelepciune care-n faptă nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
supraviețuiască. În realitate, insistă Malraux, el a vrut să spună că „relația ciclică dintre om și Dumnezeu va produce la Începutul secolului XXI o nouă Înțelegere cu privire la religie În gândirea umană”, nicidecum că umanitatea va trebui să se salveze prin religiozitate. De altfel, acest lucru nici nu pare posibil În măsura În care secolul XXI nu ne aduce generozitatea religiei ci, mai degrabă, fanatismul ei. Experiența istorică a umanității nu ne dă speranțe că dimensiunea religioasă ar potența Într-adevăr umanul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
etic și religios, arătând că și omul care se consideră laic simte nevoia de seninătate cosmică ori „resimțirea stării de pace poate fi considerată un element prim, de nesuprimat al oricărei stări sacre, și, un element ultim, definitoriu al oricărei religiozități. Așa ceva ar putea accepta până și un om care se definește pe sine ca areligios.” Desigur, această Împăcare cu lumea, ce conține În ea Însăși o nevoie profundă de sacralitate, este posibilă dacă individul este o ființă morală. Oricine este
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cea despre care se spun basme și legende cu rost apotropaic, cea invocată în cântecele funerare ca "gazdă" (adică stăpână) a celuilalt tărâm. Mai aproape de o Mare Zeiță neolitică, decât de o divinitate creștină, această Sântămărie este sufletul însuși al religiozității populare românești; faptul că i se atribuie încercarea de "a-și face samă" denotă empatia totală a poporului cu postura ei de maică îndurerată, iar faptul că nu este lăsată să reușească este expresia credinței în incompatibilitatea Maicii Domnului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]