2,146 matches
-
Înalte: „E mai bine să fie ținuți În frîu copiii prin sentimentul rușinii și prin Îngăduință, decît prin frică” (Terențiu). * „Lacrima e un organ. Cine-l are vede mai bine.” (Lucian Blaga) Evident, atunci cînd „lacrima” este expresia căinței, a remușcării; sau cum frumos spune Emil Cioran, cînd „lacrimile se transformă În gînduri”. * „Chiar și cei mai buni oameni au cîteva mici asasinate pe conștiință.” (J. Renard) Paul Valéry merge chiar mai departe atunci cînd spune despre conștiință că nu este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de momentul prezent al pedepsei, pe care o judecă doar În termeni afectivi. * „Nu e mai mare pedeapsă pentru un ticălos, decît aceea să nu-și găsească Împăcarea cu sine.” (L.A. Seneca) Însă puțini ticăloși sînt capabili ca, ulterior, prin remușcare și căință, să ajungă la o astfel de performanță sufletească. Pe cei mai mulți, trebuie ca alții să-i aducă, prin multe eforturi, la stadiul de a avea procese de conștiință. * „A uita Înseamnă a ierta.” (J.S. Borges) Însă nu oricine are
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
avea puterea de a recunoaște faptul că prin actul de reprimare am frustrat dreptul unor dorințe și trebuințe legitime de a se exprima, de a se Împlini. Însă și reversul acestei situații este la fel de valabil: nu vom putea scăpa de remușcarea faptului că nu am reprimat la timp unele porniri instinctuale, nedemne, decît recunoscînd că ne-am lăsat dominați de ele. * „Nu te conving cu adevărat decît argumentele tale.” (N. Iorga) Este vital, prin urmare, să avem Încredere În noi Înșine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
notă de neîmplinire... * „Nimeni nu este fericit decît dacă este cinstit.” (Sf. Augustin) Fericiți nu pot fi decît cei care nu resimt o rușine de sine În intenția de a face rău altora. Aceștia sînt „psihopații”, care n-au capacitatea remușcării și, strîns legat de ea, puterea de a-și trezi la viață propria conștiință, pentru a se ridica din josnicia egoismului lor agresiv. * „Adevărata fericire ar fi să ne amintim de prezent.” (J. Renard) Recomandarea este utilă, deoarece sînt oameni
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
încă din 851, Jean Scot Erigene, filosof irlandez, o afirmă în Despre predestinare: Dumnezeu nu prevede nici păcatele nici pedepsele întrucât aceste două ficțiuni țin de neant; infernul nu există, iar dacă nu-i așa atunci el reprezintă de fapt remușcările care ne macină pe dinăuntru. Câteva necazuri cu Biserica, evident, și filosofului îi trebuie ceva timp pentru a se face uitat efectuând traduceri în care insistă să-și demonstreze ortodoxia... Patru veacuri mai târziu, cineva se reclamă, iată, de la aceste
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ar permite ceva rău. Numai invenția monoteistă a liberului arbitru îl poate face pe om responsabil, deci vinovat de a fi preferat un anume lucru contrariului său. Până una alta, panteismul împiedică deriva într-o desfășurare diabolică. Bentivenga propovăduiește absența remușcărilor, inocența devenirii, jubilația fără grija amenințărilor creștine. Ca argumentație, el avansează două teze esențiale. Prima proslăvește meritele apatiei: nu e nicio nevoie să participi la suferința lui Hristos ori la aceea a aproapelui tău; să preferăm exercițiul seninătății în înfăptuirea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care sexului frumos nu i se cere să joace un rol secundar și pasiv ca în Evului Mediu creștin - misogin, falocrat și violent pentru corpul femeii. Bineînțeles, aceste practici nu fac obiectul confesiunilor întrucât ele nu sunt considerate ca vinovate. Remușcările sunt proscrise: oricum, ele nu-și au rostul... 3. Asasinatul, una din artele frumoase... Până aici, nimic anormal: platitudini de-ale Spiritului Liber. Liniile generale, tezele obișnuite, doctrina clasică. Numai că Jan din Brno împinge lucrurile mai departe. Nu se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
El poate fi suprimat la naștere... Sărăcia justifică infanticidul, care nu-i un păcat mai mare decât acela de a păstra copilul pentru a-l crește... Nu-i nicio nevoie să te adresezi preoților, să te spovedești sau să încerci remușcări. Libertatea perfectă nu întâlnește niciun obstacol pe care puterea individuală să nu-l poată depăși. Afirmarea integrală a sinelui manifestă libertatea integrală, care e în același timp și puterea totală a lui Dumnezeu. Jan din Brno împinge la limitele extreme
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dintr-o înclinație teoretică pentru castitate cât din incapacitate pragmatică de a se comporta în alt mod! Temperamentul lui nu face din el un abstinent militant. Cu atât mai mult cu cât tergiversările și ezitările din textul Eseurilor semnalează niște remușcări! în ediția din 1595, Montaigne utilizează un registru care nu lasă dubii: o iubește pe Marie, zice el, „mult mai mult decât patern”... Ce înseamnă acest „mult mai mult” când vorbește oricui vrea să-l asculte de o fiică „adoptivă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei doi protagoniști... Multe sunt durerile care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
DE ȘASE MINUTE, ALTFEL RISCĂM SĂ UITĂM CĂ ACEASTĂ ÎNTÂLNIRE ESTE MAI ÎNAINTE DE TOATE UN PRETEXT DE A-ȚI SCRIE AUTOBIOGRAFIA. Obligația de a vorbi despre cărți necitite nu trebuie să fie resimțită la modul negativ, În angoasă sau În remușcări. Pentru cel care știe să trăiască optimist, care reușește să se descarce de greutatea vinovăției sale și să fie atent la situația concretă În care se află și la multiplele ei posibilități, această oferă, cu deschiderea bibliotecii virtuale, un autentic
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Alfred de Vigny) „Păcatul cel mai mare față de semenii noștri nu este să-i urăști, ci să-i privești cu nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei.” (G.B. Shaw) Dumnezeu nu bate cu ciomagul. (Celor care au greșit, El le oferă alternativa remușcării și a căinței, ca o condiție a Îndreptării prin sine Însuși.) „Prima pedeapsă a vinovatului este neputința de a fi achitat de propria judecată.” (Juvenal) „După mărturia conștiinței față de ea Însăși, Ai inima plină de teamă ori nădejde.” (Ovidiu) Ochi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vin niciodată, rămânând doar amenințarea”.) Din zece, mai greșește și Dumnezeu una. (Chiar și perfecționistul trebuie să-și acorde, din când În când, o șansă de moderație: altfel, aspirația devine absurdă, neomenească.) Cu plânsul nu se Înviază morții. (Regretele și remușcările, oricât de sincere ar fi, nu Înlătură fapta reprobabilă comisă, ci Încearcă, cel mult, să o scuze.) Nu tot ce zboară se mănâncă. (Când lași imaginația să se hrănească cu tot felul de iluzii, de Închipuiri fanteziste, ajungi În situația
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
știe că e păcat: el poate fi iertat, căci lasă loc deschis unei iluminări corective. Cel de-al doilea știe că nu e păcat: știe, deci, sub amenințarea incorigibilului și e, În consecință, de neiertat.” (A. Pleșu) Sfârșitul certei este remușcarea. (În schimb, Începutul ei Îl reprezintă, de regulă, ambiția necontrolată sau neprevederea.) Cine fuge după doi iepuri nu prinde nici unul. Cine se apucă de două sau mai multe lucruri deodată nu-l face pe nici unul ca lumea: „Cine umblă pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îi face ca atunci când sunt prezenți printre alții să se comporte atât de discret, Încât să lase chiar impresia că sunt absenți, iar atunci când sunt fizic absenți să reușească totuși să acționeze spiritual ca și cum ar fi prezenți. Μ A avea remușcări doar de dragul remușcării, fără a da o nouă orientare comportamentului nostru, nu reprezintă altceva decât o jalnică lamentare. Μ Spiritul unora este Într-atât de conformist, Încât cel mai bine se simt atunci când se știu comandați de către cineva din exterior
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
atunci când sunt prezenți printre alții să se comporte atât de discret, Încât să lase chiar impresia că sunt absenți, iar atunci când sunt fizic absenți să reușească totuși să acționeze spiritual ca și cum ar fi prezenți. Μ A avea remușcări doar de dragul remușcării, fără a da o nouă orientare comportamentului nostru, nu reprezintă altceva decât o jalnică lamentare. Μ Spiritul unora este Într-atât de conformist, Încât cel mai bine se simt atunci când se știu comandați de către cineva din exterior. Μ Când nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care ar dori să repete fapta incriminată. Μ Ca și În cazul Întrebuințării medicamentelor, În folosirea pedepselor nu putem anticipa Întotdeauna toate efectele posibile: astfel, unii dintre vinovații care se dovedesc a fi mai sensibili pot ajunge În situația unor remușcări acute, care să-i facă să nu-și mai găsească Împăcarea cu ei Înșiși. Μ Marele scriitor rus F.M. Dostoievski atrăgea atenția, ca nimeni altul, asupra faptului că diferențierea Între „bine” și „rău” nu reprezintă o competență exclusivă a gândirii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o incandescență interioară. Μ Cât timp omul păstrează mereu vie ambiția de a cunoaște, el este sortit să Învingă. Μ Degeaba căutăm În altă parte mijlocul salvării din păcat, când firea noastră Îl deține Încă de la Început ca virtualitate: capacitatea remușcării - făuritoare treptată de „conștiință morală”. Μ Resursele noastre de voință Îmbracă, Întotdeauna, haina celui pe care-l slujesc. Așa se explică de ce la unii voința se evidențiază, de exemplu, prin ambiții exagerate de a obține tot felul de satisfacții materiale
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
faptul că acest efort, departe de a-i securiza, Îi expune și mai mult moralei și justiției sociale, deoarece În cazul lor specificul ordinii de clan este acela de a-i disciplina În „rău”, și nu În „bine”. Μ De ce remușcarea sau căința este suportată de oameni În chip atât de diferit? Desigur, nu poate fi vorba numai de o problemă de rezistență nervoasă, ci și de una de atitudine În raport cu sine: unii nu acceptă, de exemplu, ideea asumării vreunei responsabilități
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
au un ecou dureros de autoreferențial și privesc și condiția sa de artist, nemulțumirea sa, rănile sale. Se construiesc rafturi pentru a continua să se așeze în ordine dosare pentru totdeauna reduse la tăcere, scandaluri și rușini naționale, complicități și remușcări generaționale. Și iată-i atunci pe „fericiți”, mulțumiți că pot „pune etichete” și că se pot considera satisfăcuți de munca lor; ei poartă vina cea mai gravă, aceea de a se fi prefăcut că nu văd sau că insistă să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
e însoțit de un prolog și de un epilog, texte impregnate de același sentimentalism desuet. Câteva personaje reapar și în al doilea roman, Sybaris. Astfel, Duduia, bătrână, se reîntoarce pe meleagurile unde trăise alături de Bujor pentru a muri răpusă de remușcare. În cu totul alt registru față de nota falsă, cu vădită tendință moralizatoare, caracteristică scrierilor de ficțiune ale lui A., este scrisă monografia Constanța pitorească cu împrejurimile ei (1908), un adevărat ghid pentru cel ce dorește să cunoască istoria acestui ținut
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
Securității În documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. Trei lucruri ne pot lăsa indiferenți: istoria, timpul și politica, afirma Constantin Noica citîndu-l pe Pitagora. La prima vedere se pare că noi, românii, moștenim un trecut confortabil, suportabil, fără remușcări, chiar glorios. A existat o paranteză de vreo cinci decenii pe care mulți ne-o amintim doar din cînd În cînd (tot mai rar!) și o evaluăm diferit. O parte tot mai mare dintre locuitori semănă, cu trecerea anilor, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aberantă în noua ei lume. Restructurarea interioară propune și alte echivalențe ironice, eul liric simțindu-se „în renovare”, ca o clădire împresurată de schele „de zidărie”. Erotica sună și ea mai puțin extatic în Intermezzo, metaforele sugerează stingeri printre „frunzele remușcării” sau transformă arghezian mierea în venin. Decupajele lirice ale realității israeliene se mențin totuși la nivelul consemnării. Abia versurile din Revolta sângelui fixează temele proprii scriitoarei într-o stilistică personală. Discursul are acum ritmul strangulat, răsuflarea tăiată. Realitatea - sechelele dictaturii
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
o dată ajuns la fața locului. „Prin parcela lui Michael, trecea un drum, Frumos pe hartă, Dar pentru al său scop deloc bun. Iar noaptea se prea putea-ntâmpla Pe el să dai de vreo belea. Pe hârtie frumos desenat, Fără remușcare, cu rigla trasat, Peste dealuri, văi și ravene, Se Întinde drept și fără probleme, Îngreunând orice mișcare A omului sau calului, oricare”. Cartografierea cadastrală era doar una din tehnicile din panoplia În plină expansiune a statului utilitarist modern. și, dacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
făpturi resorturi ascunse. Un subconștient cutreierat de refulări - ce se cer descătușate - ar împinge femeia în meandrele unor aventuri în care nu-i ușor de detectat cât e pornire vicioasă și cât efectul unor frustrări. Abandonându-se, cu sau fără remușcare, unei relații vinovate, eroinele lui I. (mai rar, personajul masculin) se precipită într-o criză ce poate avea grave consecințe. Dezmeticirea din final duce fie la suicid, fie la regăsirea de sine, atunci când mai subzistă o șansă pentru cei căzuți
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]