2,431 matches
-
totdeauna intenția și ambiția reprezintă călăuze bune în muncă și în viață. Înțelegând eșecul, chiar recunoscându-i necesitatea, putem înțelege care ne sunt limitele, să ne apărăm, să revenim. Cea mai mare parte a muncii nu este creativă, ci obișnuită repetitivă. Igor Stravinski, renumitul compozitor, era un muncitor harnic, considerând muzica un obiect care trebuie lucrat și căruia i se pot aduce inovații. Creația asigurată prin muncă poate fi excitantă, inspiratoare, divină, dar poate fi și cotidiană, banală, plină de spaime
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în spațiu a unui soi de pitacism superior. Mai mult, gânditorul celebrat seamănă cu "strămoșul", cu eroul eponim căruia i se reproduc, ritualic, faptele (gesta). Însă cum isprava strămoșului filozof este tocmai codul pe care el l-a inventat, ritualul repetitiv este unul esențialmente lingvistic. Pitacismul comentatorilor constă tocmai în această repetiție cu valoare simbolic-ontogenetică: cosmosul originar al gândirii gânditorului este creat din nou cu fiecare colocviu care reproduce codul recitîndu-l. Filozoful este ținut în viață prin periodica lui reproducere și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a frecvenței fenomenului. Comparația între aceste statistici și anchetele despre victimele din mediul școlar arată, într-adevăr, un decalaj spectaculos. Mai departe, contabilizarea violenței în școală trebuie să țină cont nu numai de frecvența fenomenului, ci și de caracterul lui repetitiv, violența în școală constând mai mult în microvictimizări asociate decât în evenimente majore, ceea ce nu înseamnă că nu trebuie luată în serios, dimpotrivă. Este vreun statistician în sală?* Fiindcă m-am învârtit, chiar și de la distanță, prin preajma cercurilor guvernamentale, am
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tulburări de comportament, incivilități, agresivitate sau delincvență, insultă și hărțuire sexuală? Putem cu adevărat să adunăm toate acestea sub termenul "violență"? Capitolul III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o clarificare pentru a înțelege ce este această violență obișnuită, căreia i s-au dat mai multe denumiri: hărțuire, incivilitate, microviolență. Trebuie să înțelegem în ce mod devine cineva victimă. La finalul capitolului precedent, am pus în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
obișnuite. Eventual, putem să-i preferăm nomenclatura tulburărilor de comportament, așa cum o propune Asociația Americană de Psihiatrie pentru principalul test de depistare (AAP, 1994, SDM-IV, in Vitaro și Gagnon, 2000, II, p. 235). Măsura propusă este cea "ansamblului de conduite repetitive și persistente în care sunt încălcate drepturile fundamentale ale celuilalt sau normele și regulile sociale corespunzătoare vârstei subiectului, cum o dovedește prezența următoarelor trei (sau mai multe) criterii în cursul ultimelor douăsprezece luni și a cel puțin unuia dintre aceste
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în mediul școlar la school bullying înseamnă să nu luăm în considerare violența adulților asupra elevilor, nici violențele antiinstituționale care se traduc printr-o creștere a furturilor din localuri sau prin agresiuni împotriva dascălilor. În plus, chiar dacă insistăm pe violența repetitivă, bullying-ul care implică o continuitate în violența între colegi nu poare cuprinde violențele între tineri care nu se cunosc. De altfel, din acest motiv echipa noastră, dar și, de exemplu, echipa israeliano-americană a lui Benbenisthy și Astor (2005, p. 9
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cum, folosit în paisprezece țări diferite, termenul, după accepția sau traducerea sa, a afectat răspunsurile elevilor. Microviolențele Am insistat pe faptul că repetarea violențelor minore este deosebit de importantă. În acest sens, "incivilitatea" corespunde descrierii efectelor sociale ale unei mici delincvențe repetitive: retragerea în sine, de frică sau din dezamăgirea față de puterile publice, distruge orice asumare colectivă și comunitară a ordinii comune, civilitatea, dacă vrem. Incivilitatea, hărțuirea, repetarea victimară sunt expresia unui posibil haos, a pierderii sensului și a încrederii în sine
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
circumstanțe exterioare, ceea ce lasă loc de acțiune pentru școli. Definirea violenței: o falsă problemă? Pe scurt, dacă ar trebui să definim violența, am opta pentru o definiție largă, incluzând atât faptele majore și izolate cât și microviolențele, cel mai adesea repetitive. Dacă împingem definiția spre un tot înglobant care-ar putea fi considerat excesiv, am include o noțiune foarte vagă precum "climat școlar degradat". După ce am analizat cu atenție criticile aduse acestei definiții largi, ne punem la urmă întrebarea: chiar avem
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a relațiilor internaționale față de alte științe sociale, acestea din urmă incluzînd acum știința politică. Într-un celebru eseu, Martin Wight (1966: 17-34) argumenta că relațiile internaționale nu se supun legilor progresului, ci doar celor ale repetiției. Pentru studierea acestor trăsături repetitive, teoria politică tradițională este la fel de inutilă ca și teoriile științifice moderne, modelate în principal pe baza politicii interne. Și Raymond Aron (1962) argumentase că, pentru că nu există un echivalent utilizabil pentru ceea ce înseamnă banii în teoria economică, chestiunile internaționale sînt
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
atunci se naște întrebarea: Cum putem noi gândi comportamentul uman ca regulat și predictibil? Cel mai bun răspuns rezidă în constatarea că fiecare dintre noi trăiește experiența regularităților și ele-mentelor predictibile ale comportării umane cotidiene. În esență, comportamentul uman este repetitiv datorită modelelor, tiparelor (pattern-urilor) stabilite social. Datorită acestui fapt putem face predicții în mod rezonabil despre aproape orice individ cum se va comporta în anumite condiții date. Mai mult, nu numai că comportamentul este modelat, dar el are loc
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
adopte forme mai puțin centralizate de organizare a muncii. Dar măsura în care birocrația este o formă eficientă a organizării depinde de natura sarcinii ce trebuie îndeplinită. În general, birocrația lucrează mai bine pentru sarcini complexe dar de rutină și repetitive (astfel ca fabricarea și distribuția automobilelor) și, mai puțin bine, pentru sarcinile care nu sunt de rutină și cer imaginație (în restructurarea organizației, spre exemplu). Însă chiar în sarcinile de mare rutină, birocrația are disfuncționalități potențiale. 6.4.2. Disfuncționalitățile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în sfera politică. Deși originea acestei devalorizări nu poate fi identificată sau analizată în mod exhaustiv în cadrul acestui studiu, consider că două variabile nu pot lipsi din cadrul nici unui demers de acest tip: separarea spațiului public de cel privat și asocierea repetitivă a muncilor femeilor cu sfera naturală. Acești doi factori sunt prezenți atât la nivelul teoriei politice, cât și la cel al mentalității tradiționale românești, așa cum reiese ea din diferite studii și statistici. În cadrul primei părți a lucrării de față am
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ușor de executat), ceea ce a dus la simplificarea muncii, descalificarea unei mari părți a lucrătorilor (destinați a face permanent o operație simplă pentru a cărei Însușire era suficientă o experiență de muncă pe un timp foarte scurt); Munca „parcelată”, simplă, repetitivă permitea folosirea unor lucrători cu o slabă calificare (realizabilă relativ ușor la locul de muncă), ceea ce, la rândul său, conducea la recrutarea ușoară a acestora pe piețele muncii și tot atât de ușoara schimbare a lor, ambele conducând la un preț scăzut
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
propun o definiție mai cuprinzătoare a inovării, considerând-o „introducerea și aplicarea intenționată... a ideilor, proceselor, produselor, menită să aducă beneficii semnificative grupului, organizației sau societății în ansamblu”. Alți autori consideră că inovarea poate fi văzută ca o „buclă” ciclică, repetitivă (West și Farr, 1990), constând în patru faze distincte. Aceste faze sunt: recunoașterea, inițierea, implementarea și stabilizarea. Prima fază este cea în care organizația recunoaște șansa potențială care există pentru o inovare. A doua fază din ciclu (inițierea) implică planificarea
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
funcționeze bine, cu alte cuvinte ele sunt învățate. De-a lungul timpului modelul devine mai mult sau mai puțin un răspuns automat la o situație particulară și comportamentul se transformă în ceea ce numim „rutină”. Aceasta nu înseamnă că este neapărat repetitivă, doar că execuția ei nu necesită gândire conștientă detaliată. Se poate face o analogie cu conducerea unei mașini; este posibil să conducem de-a lungul unui tronson de autostradă, în timp ce în mod simultan discutăm cu altcineva, mâncăm sau bem, ascultăm
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
prevenirea sepsisului cu punct de plecare biliar. Diverticulii colonici trebuie evaluate cu rigurozitate prin irigoscopie și colonoscopie având în vedere riscul crescut de malignitate post-RTx. c) Evaluarea genito-urinară. Se va preciza pe lânga etiologia bolii renale și istoricul infecțiilor urinare repetitive (inclusiv uroculturile antecedente). La pacienții cu suspiciune de reflux se vor efectua cistoureterograma, cistoscopia și studii urodinamice. Prezența vezicii neurologice sau a anomaliilor (obstructive) de tract urinar impune rezolvarea acestora chirurgical, pretransplant. d) Screeningul viral - Hepatita B - sunt excluse cazurile
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
agenți. Fiecare agent, în mod individual, își evaluează situația și ia decizii pe baza unei mulțimi de reguli. Agenții pot să execute diferite activități asemănătoare sistemelor pe care le reprezintă, de exemplu să producă, să consume sau să vândă. Interacțiunile repetitive bazate pe competiția dintre agenți reprezintă o caracteristică principală a MBA, care folosește puterea calculatoarelor pentru a explora dinamica sistemelor reale utilizând proprietăți structurale și comportamentale. La cel mai de jos nivel, un MBA constă dintr-un sistem de agenți
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
note muzicale. Oamenii ating o areté fundamentală prin Înțelepciune, care e inteligența În slujba creării unei vieți fericite. E un mod de a fi expansiv, care Înglobează inteligența individului și pe cea a cetățeanului. În opoziție cu istoria Încurcată, monotonă, repetitivă a prostiei - care este o greșeală, o absurditate, o cruzime, o crimă, o confruntare, o orbire, o lăcomie - trebuie să relatăm povestea triumfătoare a umanității, cu alte cuvinte, a inteligenței. Acest lucru ne obligă să renunțăm la grandoarea obișnuitelor povestiri
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
preocupărilor care urmăresc dezvoltarea capacității subiecților de (auto)evaluare, În condițiile desfășurării unui dialog deschis Între profesor și student sau elev. În plus aceste noi preocupări au ca scop dezvoltarea unei Învățări creative menite să formeze oameni inovatori și nu repetitivi, conștienți de propriile capacități, Îndrumați de un educator care este la rândul lui un autoformator. De-a lungul timpului, În teoria și practica educației și instruirii, conceptul de evaluare a suferit modificări semnificative. De la simpla verificare a cunoștințelor acumulate de către
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
formația a fost adusă În Statele Unite, iar experții “ingineriei sociale” de la Tavistock și Stanford au transformat-o În “Cobaiul” proiectului “Aquarius”. Sistemul muzical al formației “The Beatles” nici măcar nu le aparținea. Sistemul atonal de 12 note, cu sunete grele și repetitive, fusese descoperit de Adorno În cadrul ceremoniilor cultului zeului Dyonisos la greci și În Încantațiile călugărilor din insula Baal, Indonezia. Deturnarea cuvintelor. Sistemul a fost, ulterior, prelucrat de “Beatles” care, sub influența lui Adorno și a “Tavistock Institute”, și-au Îndreptat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
bunuri etc, care prin natura lor stranie au atras atenția. 26 adică 22.41% au comis acte antisociale severe (agresiuni fizice implicând o armă) și de regulă sub influiența alcoolului. Comportamentul piromanic, cu aceiași notă de stranietate (și de regulă repetitiv, bizar și fără motivație serioasă) a fost regăsit în 4 (3.44%) din cazuri. Mult mai frecvent (N=8/6.89%) s-a arătat a fi comportamentul sexual bizar. Tentativele de suicid (ca relevând depresia în debutul schizofreniei) au fost
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
irezistibile, riscul apariției unor conduite periculoase este în creștere și el. Relația aceasta este mai complexă în situațiile în care a existat un lung trecut de violență, apparent nelegat de apariția schizofreniei (15 cazuri) ce pare să sugereze un pattern repetitiv învățat, dar pentru marea majoritate a cazurilor (81 cazuri), există o legătură evidentă și aparent directă între comportamentul periculos și simptomatologia psihotică. Relația debutul schizofreniei/comportament adictiv pentru diferite droguri licite sau ilicite sugerează un consum nociv de alcool și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al, 1993). în special când terapia este discontinuă, acești receptori striați suprasenzitivi răspund excesiv la dopamina neblocată. Acetilcolina are un efect opus dopaminei în sistemul extrapiramidal. DT constă în mișcări coreoatetozice, în special în porțiunile distale ale extremităților. Mișcarea stereotipică repetitivă a gleznei sau mîinii este deseori comparată cu o "pilulă ce se rostogolește". Mișcările diskinetice încep de regulă în aria orală și pot include buzele, limba și obrajii. Ele constau în mișcări anormale în principal ale gurii, ca plescăitul buzelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care nici nu-l poate controla, jurnalul intim al sinucigașului e mai puțin un document al dispariției - așa cum jurnalul scrierii unei cărți e un „document al creației” -, cât o dâră, o urmă, o aură a mecanicității actului suicidar În sine. Repetitiv și halucinatoriu, jurnalul sinucigașilor e Însă arareori unitematic. La o lectură normală, sinuciderea nu e - nici la Virginia Woolf, nici la Pavese, nici la Drieu la Rochelle - subiectul exclusiv al mărturisirii. Aceasta are mai degrabă rolul unui suport, al „suveicii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se cunoaște deznodământul. Intimitatea nu trebuie, prin urmare, limitată la forma ei pasivă, la ceea ce primește din exterior. Ea poate fi socotită, Înainte de orice, o forță dinspre care Încep să se organizeze temporal secvențele realității. Măruntele Întâmplări atât de indistincte, repetitive, Încep să se particularizeze abia după ce s-au scufundat În atotcuprinzătoarea intimitate a textului. Echilibru și stabilitate În ordine strict existențială, intimitatea propune o mai bună Înțelegere a propriului sine. O propune prin investigații făcute aproape la Întâmplare și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]