3,646 matches
-
relațiile sexuale neîngăduite, relații a căror existență ne-ar putea spune câte ceva despre „starea de sensibilitate” ce guverna erotismul în lumea românească veche. Mai mult decât atât, le-a reprimat în diverse feluri. Sancțiunile finanicare confirmă și dau substanță acestei represiuni încă din timpul când pedepsirea faptelor cu pricina nu intrase în pagina de lege scrisă. Gloabele pe care slujbașii Domniei sau ai vorniciei (marele vornic - care încasa „șugubina de muieri” - avea, în Moldova, un „aparat” format din vornici, globnici, șugubinari
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fundamentale, și anume: principiul motivației, principiul mediului, principiul substituției și principiul conflictului. După S. Freud și J. Masserman, dinamica adaptării personalității este legată de mecanismele de apărare ale Eului, în acest sens având un rol important următoarele procese: angoasa, supresiunea, represiunea, formarea reacțională, sublimarea, formarea unor idei bizare, refuzul morții. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă aberantă, de tip deviant sau chiar psihopatologic (J. Masserman, G. Abraham, C. Enăchescu și V. Dragomirescu). Noi am preferat să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt câteva intervenții, în ianuarie 1938, ale lui Mircea Eliade (Noua aristocrație legionară, Provincia și legionarismul), urmare - va spune autorul lor mai târziu - a fascinației exercitate de Nae Ionescu, a unei solidarizări cu colegii de generație, precum și a revoltei față de represiunea violentă la care recursese puterea. În cursul anului 1938 revista arată simpatie mișcării legionare în forme mai mult indirecte, aluzive, atitudine impusă de cenzura din timpul dictaturii regale. În intervalul septembrie 1940 - ianuarie 1941 hebdomadarul plătește tribut conjuncturii legionare, căutând
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
glas, vreodată, nu aș mai propovădui blândețea și bunătatea, i-aș învăța pe tineri să voiască cu putere, să nu le mai fie milă, ci să se cutremure de silă în fața celor slabi. Îmi fac mea culpa, o, Nietzsche!” Cruzimea represiunii nu înrăiește, totuși, sufletul acestei femei bine alcătuite pe dinăuntru. În decembrie același an își înștiințează, din domiciliul obligatoriu, partenerul invizibil (Stello) că în pușcărie „au fost [...] și clipe frumoase”. Acolo a întâlnit femei simple, de o mare bunătate, solidare
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Crișurilor din Oradea, Secția de Istorie; secretar de redacție al anuarului Crisia al muzeului orădean și al publicației Revista bihoreană de istorie a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria Transilvaniei În istoriografia românească 1965-1989, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 2003; Direcții și tendințe În istoriografia românească 1989-2006, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2007; Rezistența anticomunistă În Arad și Bihor
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
România; b) al doilea prag se suprapune peste anii ’60, în America Latină; c) al treilea prag este al anilor ’90 în Europa de Est. În toate aceste momente s-a căutat un alt tip de răspuns la ceea se întâmpla: „stagnarea economică, represiunea politică și lărgirea prăpastiei între țările bogate și cele sărace” (So, 1990, p 92). Să reținem că, iată, criza sistemului de gândire sincronizant se producea în anii ’60 în America Latină și atingea SUA doar în anii ’70 (teoreticienii americani iau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pot în Cambodgia - într-o organizare socială și economică de tip capitalist. Împotriva oricăror prognoze teoretice și ideologice, bunul-simț al politicienilor comuniști chinezi a triumfat. China comunistă a înfrânt protestul politic al clasei mijlocii a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative, formată ca urmare a reformelor de transformare capitalistă a „socialismului” chinez. Revolta studenților chinezi în favoarea democrației politice a fost înfrântă în mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din cauza zvonului, în bună parte real, că oricine poate fi informator al poliției secrete, iar orice cuvânt poate fi interpretat astfel încât să ajungi repede la închisoare. Familia rămânea singurul refugiu, chiar dacă, adesea, chiar spațiul intim era controlat de aparatul de represiune (vezi Verdery, 2003). Rețelele sociale ce facilitau corupția erau fragile, nesusținute de încredere și marcate de suspiciuni. Legături mai puternice se realizau la nivelul unor grupuri mici, restrânse, cu indivizi ocupând roluri și deținând statusuri similare, definind societăți tip „clepsidră
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și a organizării politice în raport cu „ordinea” statuată. Cui se datorește această atitudine, pe care, de altfel, nimeni nu o contestă, fiind unanim acceptată și considerată ca fundamentul unei conviețuiri sigure în societate? La această întrebare J. Maritain răspunde: acțiunii de represiune și control pe care o exercită asupra Națiunii, considerată ca grup comunitar-uman, corpul politic și statul. Acest punct de vedere este acceptat de majoritatea specialiștilor (J.W. Burgess, G.B. Phelan, H. Laski). Ideile respective își au originea în doctrinele filozofice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al culpabilității colective a statului și puterii politice, asupra psihiatriei și psihiatrilor. În virtutea noii ideologii nu statul este cel vinovat. Vinovăția aparține psihiatrilor care, în virtutea autorității lor profesionale, au „confiscat puterea politico-socială” și au „inventat boala psihică” în scopul de represiune socială. Nebunia este „creația psihiatrilor” și, în final, instituționalizarea (care servește intereselor de stat și politice) a cetățenilor incomozi pentru regimul politic, etichetați drept „bolnavi mintali”, aparține psihiatrilor, deveniți „agenți ai puterii politice”. Natural că absurditatea acestui punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au interpretat și s-au dezbătut probleme precum: conceptul de rasă; statutul „rasei marginalizate”; relația dintre substructura economică și diferitele rase; problemele orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fapt de memorie socială (Lavinia Betea) 244 Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială cu psihologia și psihologii (Adrian Neculau) 264 NIȘA EXCLUȘILOR Aspecte ale vieții cotidiene și strategii de adaptare după eliberarea din detenția politică până în 1989 (Dana Bichescu) 289 Memoria represiunii politice din perioada comunistă (George Florian Macarie) 306 Istoria unei vieți - interviu cu domnul dr. Nicu Ioniță, realizat de Adrian Neculau 321 Prelucrarea trecutului comunist. O răfuială analitică cu moștenirile de mentalitate (Dan Goglează în dialog cu Liviu Antonesei) 344
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în primii ani ai domniei ceaușiste, a fost un răstimp de relaxare. S-a declarat chiar că n-ar mai exista prizonieri politici. După douăzeci de ani de dictatură, populația pierduse speranța de a mai putea scăpa de comunism, iar represiunea se exercita mascat. Celor recalcitranți li se înscenau procese penale sau erau internați în spitale de psihiatrie. În anii ’80, începând degringolada economică și crescând tensiunea socială, a mai avut loc o acțiune menită să-i pună la punct pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evreii și, secundar, țiganii, registrul comunist a extins la maxim posibilii dușmani ai puterii, denumiți în mod paradoxal „dușmanii poporului”12. La instalarea sa, dictatura proletariatului avea rolul să înlăture de la putere clasele exploatatoare. Este însă bine cunoscut faptul că represiunea a cuprins în mare măsură țăranii care refuzau colectivizarea și care erau majoritari, muncitorii social-democrați mai numeroși decât cei comuniști, intelectualii care nu doreau să colaboreze cu noua putere. Regimul comunist deține recordul de a privi bănuitor orice persoană, indiferent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Grupurile astfel desemnate urmăresc scopuri care ar fi favorizate de prezența terorii și care pot fi diverse. În cazul sistemelor sociale totalitare, teroriștii dețin puterea centrală, conferind sens noțiunii de terorism de stat. Este vorba de regimuri de opresiune și represiune utilizate de un guvern pentru a se menține la putere (Ayouch, 2002). Teroarea nu este generată de grupuri izolate, mai mult sau mai puțin ascunse, ci de însăși instanța de guvernare. O face însă fără s-o recunoască și fără
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care acționează individual, apare iluzia biografică de care amintește Pierre Bourdieu. Tonul martirologic propriu țărilor postcomuniste în confruntarea cu trecutul comunist- ce a dat naștere unei literaturi victimologice bogate, cu excepția germanilor estici, care au preferat studiul „călăilor”, al aparatului de represiune - apare aproape total calmat de o viziune mai largă în timp (nu ne-am născut o dată cu comunismul), ce explică de ce astăzi suntem cum suntem și de ce am fost cum am fost. Ieșiți din totalitarism, românii, indiferent de gradul lor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o dată cu comunismul), ce explică de ce astăzi suntem cum suntem și de ce am fost cum am fost. Ieșiți din totalitarism, românii, indiferent de gradul lor de educație, au invocat frica între viciile majore ale vieții sub vechiul regim. și nu pentru că represiunea și presiunea exercitată asupra conștiinței individuale ar fi fost globale și omniprezente. Fie că a fost o evidență, ca în primele două decenii, fie că a funcționat doar ca o ipoteză ce risca permanent să se adeverească, comportamentul represiv al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Les années 1954-1960. Les flux et reflux du stalinisme), Editura Fundației Academia Civică, București. Jela, D. (1999), Drumul Damascului. Spovedania unui torționar (La voie de Damas. L’aveu d’un tortionnaire), Humanitas, București. Jela, D. (2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (Le dictionnaire noir. Moyens de la répression communiste), Humanitas, București. Lenin, V.I. (1948), Stângismul, boala copilăriei comunismului (L’esprit de gauche, la maladie de l’enfance du communisme), Editura PCR. Lifton, R.J. (1988), „Totalism and «Thought Reform»”, în G. Lindzey
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comunismul prin chiar una dintre formulele demagogice și clișeele acestuia, și anume, critica împotriva burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiunea Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă însă un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiunea Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre avea să aibă însă un cu totul alt destin decât cel de care se temea improvizata sa gardă „pretoriană”. Organele au apelat mai întâi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din zonă. După închisoare ori deportare, este cunoscut cazul câtorva foști protestatari ce au continuat să fie hărțuiți de Securitate; există și cazul unui fost protestatar care, dezamăgit și angoasat de urmările grevei, la ieșirea din închisoare s-a călugărit. Represiunea a avut și o formă organizată la nivel de vizibilitate, cu scop demonstrativ. S-a apelat la învăluirea zonei. Două elicoptere au fost aduse pentru a supraveghea Valea Jiului și a asigura legătura cu Bucureștiul, deși motivul invocat pentru prezența elicopterelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sa după august 1977. S-a afirmat că acesta a studiat și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emi Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului. Organul de represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat el însuși, deși fusese impecabil ca lider
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a afirmat că acesta a studiat și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emi Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului. Organul de represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat el însuși, deși fusese impecabil ca lider al greviștilor, să se înroleze
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și l-au reprimat ei înșiși, la comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, aceasta fiind numită adesea astfel în timpul interogatoriilor; termenul răscoală spune mult despre mentalitatea organului de represiune și a autorităților comuniste; era o răscoală a unei clase sociale până atunci presupusă a fi aliata PCR. Ruperea minerilor de partid luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
început un caracter politic, ci unul socioeconomic: nu era criticat comunismul ori ceaușismul, ci condițiile grele de muncă și viață. Dar după sechestrarea autorităților comuniste de către protestatari, greva a început să capete și un caracter politic. Apoi urmările grevei, respectiv represiunea împotriva minerilor coordonată de Securitate, pledează pentru caracterul politic ulterior al mișcării de protest. Faptul că greva nu a avut inițial un caracter politic este indicat și de lipsa de experiență a organizatorilor, care au improvizat și s-au manifestat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]