1,077 matches
-
adolescent cu o înfățișare amintind de poeții englezi ai secolului al nouăsprezecelea și cu un discurs, sintactic vorbind, foarte apropiat de acela al fotbaliștilor români de la începutul anilor nouăzeci. Spuneam în cronica la Căpșune în inima mea, că fiecare citat reprodus s-ar cuveni punctat prin câte-un „sic” profesoral. Agramatismele acestea (involuntare sau nu) făceau însă tot farmecul volumului. Fiindcă plasau poezia lui Hose Pablo într-o zonă a autenticului. Nimic nu era pedant, forțat sau contrafăcut acolo. În plus
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
fac parte din subordinul Microchiroptere. Ei folosesc ca adăpost peșteri, fisurile stâncilor, scorburi etc. Țara noastră, cu cele peste 13 000 de peșteri, reprezintă un important refugiu și un centru populațional pen-tru liliecii din sud-estul Europei. Pe timbrele emisiunii sunt reproduși următorii lilieci: Myotis myotis (Liliacul cu bot ascuțit), pe timbrul cu valoarea nominală de 30 bani; Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu nasul potcoavă), pe timbrul cu valoarea nominală de 50 bani; Plecotus auritus (Liliacul urecheat brun), pe timbrul cu valoarea
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
tramvaielor din Timișoara 1869-1899-1999”. La solicitarea Centrului Cultural Francez a oferit imagini pentru un volum care ilustra orașele prin care a trecut legendarul Orient Expres, iar C.C.F. Timișoara a obținut premiul al doilea pentru calitatea materialelor furnizate. Una din imaginile reproduse este cea pe care o prezentăm și noi - de fapt coperta CD-ului - reprezentând fosta stradă Lonovics, apoi Rodnei (astăzi Augustin Pacha), în anul 1905, văzută dinspre sud către Domul Catolic. Din textul de pe verso aflăm că în imagine apare
Agenda2005-31-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284022_a_285351]
-
sat de pe malul Dunării. Ciudat este însă faptul că pe mine personal, eu care eram autorul poemului, nu m-a chemat nimeni să-mi ceară socoteală." (pag. 14) O dată cu anacolutul flagrant - și, conform cu spiritul partinic, trucat autocritic - din ultima frază reprodusă, începe, în Sindromul de panică, colosala avalanșă de ironie absurdă. Corabia e discutată în emisiuni televizate franțuzești, i se dedică studii teoretice sobre, semnate de Bernard-Henri Lévy, André Glucksman și Jean-François Revel. Ar fi îndeajuns să rezum, în ordinea în
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
plus amoruri printre tangouri, telefoane sau reportaje la hidrocentrale...) din Pronumele personal, dintr-O baie de umanitate, din Despre Max. Și, mai ales, din Viața frazei - cu savuroasele portrete în mișcare ale lui Marin Preda și Zaharia Stancu (cu genial reprodusele ticuri stilistice transplantate din Desculț la Uniunea Scriitorilor), cu zoologia și botanica bizară din care constă lumea literaților și culminînd, într-un final, cu utilizarea în scopuri nobile (de closet...) a notițelor la Craii de Curtea-Veche. Întîlnirea finală, în WC
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
și-nțeleaptă zice: gura păcătosului adevăr grăiește. Primăria sectorului 2 s-a ocupat, duminica trecută, de olimpici. Invitația trimisă acestora, de un prost-gust și un umor involuntar cum de mult nu i-a mai fost dat Cronicarului să citească, merită reprodusă aici: În această invitație, amestec de metafore, stil publicitar, americanism și urme de limbă de lemn, cel mai amuzant lucru este că Strada Chiristigiilor nr.11-13, care, prin rezonanța ei caragialiană strică tot efectul poetic gîndit de primarii sectorului 2
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
între ele liber, la început mai crispat, apoi din ce în ce mai lipsite de inhibiții, despre bărbați, despre dragoste, despre propriile aspirații, fantasme erotice, obsesii și complexe. Discuțiile (inspirate, foarte probabil, de filmul lui Steven Soderbergh, Sex, lies and videotape, erau înregistrate și reproduse tel quel în paginile revistei. Rezultatul (implicit) era o combinație de freudism și analiză socială, prilej de distracție pentru unii (probabil cei mai mulți dintre cititorii acestei reviste destul de iconoclaste, care își propusese ca, în spririt postmodern, să deconstruiască toate tabu-urile
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
detenției, relatate sumar chiar de către penitent, sînt efectiv răscolitoare. În 1962 e eliberat din închisoare și capătă statut de domiciliu obligatoriu într-un sat de pe lîngă Slobozia, locuind într-o căscioara, cu lut pe jos și acoperiș cu stuf. E reprodusa, în cartea pe care o comentez, corespondență lui Brauner cu Lena Constante, tulburătoare în totul. Firește, nu lipsesc declarațiile de dragoste: "Înțelege că de multă, nespus de multă vreme te port în suflet nu ca pe un prieten numai, ci
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
unei obligatorii promovări, autoarea Sensurilor perfecțiunii nu mai e la fel de convingătoare. Citatul exact și comentariul tehnic devin singurele ei instrumente de lucru. Din păcate, nu întotdeauna (și nu pe de-a-ntregul) operaționale. E adevărat că, fie și numai din pasajele reproduse aici, Horia Bădescu surprinde plăcut, ca un poet cel puțin de luat în seamă. Dar e la fel de adevărat că în jurul acestor pasaje nu mai întâlnim șarmul intuitiv cu care ne-a obișnuit deja Ioana Bot: "Ți s-a părut sau
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
trebui totuși să folosim fragmentul și ca o parabolă a autosuficienței în confruntările întemeiate pe convingeri lingvistice. Cititorul însuși riscă să aibă prea multe și prea comode certitudini. Vechiul studiu al lui Iorgu Iordan ("Limba "eroilor" lui Caragiale"), apărut în1957, reprodus ca atare în volumul Limba literară, 1977, cu ghilimelele prudente din titlu și cu - din păcate - toate excesele ideologico-propagandiste ale anilor '50 (interese de clasă, exploatare, personaj "ridicol și odios", autor care își urăște personajele - "Marele nostru scriitor iubea poporul
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
cînd afirma că Eminescu nu este un descriptiv (cf. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Fundația pentru literatură și artă, 1982, p. 458). Mihaela Mancaș procedează de cele mai multe ori deductiv, așa cum o cere noua poetică. Astfel, fiecare text reprodus este precedat de precizarea procedeelor, ilustrate apoi în pasajul respectiv. Rezultă de aci un basorelief al citatelor, reconfortant prin didactica tipurilor de literă. Semnalez, tot pentru ineditul și subtilitatea analizelor, "cazul" Sadoveanu. Cîtă platitudine populează manualele și chiar lucrările cu
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
Traficului Ilicit de Droguri“. Timbrul emisiunii filatelice, cu valoarea nominală de 2,20 lei, ilustrează logo-ul „Drogurile nu sunt un joc pentru copii“, cu imagini care sugerează pericolul degradării ființei umane. Pe cele două viniete ce însoțesc timbrele sunt reproduse siglele Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate și Agenției Naționale Antidrog. ( C. V) Parteneriat de afaceri Centrul Regional de Afaceri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara va găzdui luni și marți, 3 și 4 iulie, un parteneriat
Agenda2006-26-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285109_a_286438]
-
urmă (iar nu Criticele) le-a lucrat mai insistent. În fine, prezenta ediție este cu adevărat una critică, întrucât oferă lectorului profesionist, pe lângă traducerea românească a pasajelor scrise în limbi străine, și o a doua secțiune, dedicată exclusiv textului maiorescian, reprodus ca atare după manuscrisul caietelor, așa cum s-au păstrat ele până în zilele noastre. Alături de notele exasperant de detaliate (o singură eroare: Al. Parodi, din care traduce Caragiale, nu este scriitor italian, ci francez), de un masiv glosar, de un indice
Jurnalul lui Titu Maiorescu, în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2617_a_3942]
-
romanului, este rebotezat în a doua jumătate a cărții François Grafenberg. Structura autoreflexivă a romanului este dusă într-atît de departe încît, la pagina 161, eroul își imaginează cum ar arăta pagina de titlu a cărții pe care... o scrie, pagină reprodusă ,tale quale". Real i se pare naratorului (alter ego al autorului) doar ceea ce el ,inventează" pe măsură ce ,scrie". Frînturi de frază, episoade ale vieții cotidiene, sunt pe de altă parte consemnate arhivistic pe fișe și comentate cu intenția de a fi
Premiul Goncourt 2005 - Weyergans-Houellebecq 6 - 4 by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11041_a_12366]
-
în cazul acestora, poate mina oricând, sub umbrela protectoare a lipsei de intenție, un scenariu altminteri coerent. Mai ales atunci când există, pentru a subsuma excepțiile invocate de prefațator, un concept de felul narațiunii - ocolesc, extenuat de frecvența cuvântului în fragmentul reprodus, cuvântul "proză" - poematice. În fine. Eroarea pe care o comite Negrici e una, din fericire și ca de obicei, prin lipsă, nu prin adaos. Neinventând fantast nimic, el nu inventariază, în schimb, scrupulos chiar totul. Definitorie pentru autorul Manualului întâmplărilor
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
privește pe autorul acestui volum, vine și de altundeva, anume dintro știință precisă a deconcertării principiului poetic. În numărul trecut al l , Marieva Ionescu sesiza inspirat felul în care tăietura versurilor reușește să instituie o ordine paralelă a sensurilor. Secvența reprodusă mai sus e o dovadă. Plasarea câte unei negații la capăt de rând (subliniez: în versuri succesive) dă, dincolo de efectul paradoxal de eufonie, o forță contestatară aparte dialogului acestuia destul de chinuit. Nimeni n-a făcut până acum pe poezia lui
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
e supus în româna actuală juvenilă unor modificări prin joc de cuvinte: de la autohtonizarea Goguleee, dintr-o parodie recentă, pînă la transcrierea fonetică gugăl (aceasta apare de obicei ca gugal, din cauza absenței semnelor diacritice, ca de obicei refăcute în citatele reproduse mai jos): "am căutat cu gugăl și nu am găsit nimic relevant", "privirea mi-a fost atrasă de un grup de discuții de pe gugăl"; cineva recurge chiar la o personificare: toașu" gugăl. Citatele nu lasă loc de îndoială în ceea ce privește registrul
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
aderat la propunerea ce a aparținut acad. Iorgu Iordan, prezentată Secției de Știință și Cultură a CC, într-o împrejurare pe care am evocat-o în articolul G.Călinescu. Preludiul „Cronicii optimistului”- precizări necesare, în „Literatorul”, nr. 54/1februarie1994, text reprodus și în Scriitori și compozitori..., Editura Albatros, 2006, p. 175-183. G.Ivașcu, militant antifascist Personalitatea lui G.Ivașcu s-a remarcat în anii studenției la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, la cursurile și seminariile unor profesori eminenți, unii
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
respectiv „Your Name în full" „Present Country" „Next Of Kin"). Harababura totală este totuși compensata de o delicată atenție: traducerea numelui propriu (vasăzică, programele automate prevăd și așa ceva?), mesajul fiind semnat de „Șir Frank Timotei' (frank timotfryîn adresa de mail). Varianta reprodusa pe blogul zoso.ro, în 23 octombrie, a fost de bună seama revizuită filologic, pentru că (menținând cele mai sus citate) și-a sporit numărul de pasaje descifrabile, mesajul devenind destul de clar: „Dragi Winner, (...) Acest lucru este pentru a va informa
Traduceri automate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6782_a_8107]
-
didactice li s-a alăturat în 1947 un prinț adevărat". Continuă cu titlurile, decorațiile, diplomele, averile și călătoriile lui Matila Ghyka. Descrie integrarea esteticianului la Mary Washington, folosind pasaje din memoriile acestuia, care, deși poate cunoscute unor cititori români, merită reproduse aici. Ghyka scrie printre altele cu pătrundere psihologică si umor delicat: "Campusul, adică întregul domeniu, inclusiv parcul și pajiștile, înconjurau adorabilele clădiri în neoclasicism Palladian ale Colegiului. ș?ț Studentele erau 1500 la număr, iar nu 12.000 ca în
Matila Ghyka în America by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/7807_a_9132]
-
elemente ale Coloanei fără sfârșit; Torsul de bărbat, ca flacon pentru parfumul NEMO de Cacharel; Pasărea în spațiu, convertita de Philippe Starck în periuța de dinți; Coloana, imitata în creația de lampadare sau de socluri de lampă; Coloana, din nou, reprodusa pe o cutie de medicamente ce promit ridicarea la zenit a potentei masculine; în sfârșit, un bloc-notes Brâncuși, realizat de creatorul de obiecte Peter Larsen plecând de la soclurile zimțate ale artistului. Toate acestea sunt o demonstrație strălucită a faptului că
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
sfârșitul secolului XIX, pseudonimul, publică, în 1951, în Viața românească, un text care, dincolo de lauda de sine, evocă revelioanele la Gherea și șotiile care colorau gazetaria de zi cu zi. Una dintre falsele scrisori ale lui Caragiale către o redacție, reprodusă integral, se încheie cu un premonitoriu qui vivra, verra. Caragiale n-a mai trăit să vadă ce s-a ales de Toma. Cu atât mai bine pentru el... În aceeași Viață românească, la începutul anilor ‘60, Ecaterina Logadi își scrie
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
contemporană - venind, firește, din partea subțire a presei și a publicului: Valul de vulgaritate. Însă, nu despre ce ne-am fi așteptat, dovadă că mutația titlurilor de ziar funcționează, totuși, e vorba. Articolul e despre poezia naivă, scrisă de țărani și reprodusă, în scopuri politice, în organul de presă al unui partid (care oare?...) care pusese gînd rău "ciocoilor". Imaginile răzbunării și ale urii de clasă care, încă, în anii '30, apare doar ca vulgară, nepotrivită, și atît, apar ca forțări propagandistice
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
vehiculelor noi în fabricația de serie și nu la cele folosite că piese de schimb. ... Capitolul 85 MAȘINI, APARATE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE ȘI PĂRȚI ALE ACESTORA; APARATE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE TELEVIZIUNE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINE ȘI SUNET; PĂRȚI ȘI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Note de Capitol 1 - Capitolul exclude a) paturile, pernele, sacii și articolele similare încălzite electric, îmbrăcămintea și încălțămintea încălzite electric, apărătorile de urechi și alte articole încălzite electric care sunt purtate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
mea, filonul erotic al tatonărilor senzuale, inițiatice dintre Jacques și Roberte I, Roberte II. ( în spectacol, actrița poartă o mască foarte apropiată de cea concepută de Jacques - ce curios! bizară coincidență! - așadar, de Jacques Noel, scenograful primei montări a piesei, reprodusă și în volumul pomenit de la Humanitas.) Regizorul abandonează acest filon ca să se orienteze spre ideea involuției umane, a degradării stranii a gîndirii, a limbajului, a comportamentului. Imaginea dezvoltată de aici, în montarea sa, apropiindu-se de aceea dominată de instincte
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]