6,394 matches
-
-ntâmplat ca, o dată, când lady tocmai se apropia de țărm, într-o mică ambarcațiune, El-Zorab să necheze a mare bucurie. Am rămas uimit atunci când am văzut-o coborând. El-Zorab și lady au provocat atâta zarvă în port, când s-au revăzut, încât cei de pe-aici au vorbit mai apoi doar despre lady și El-Zorab. Au devenit o legendă, pe insulă. Caii pot simți de la sute de metri, chiar și pe apă, apropierea unei ființe dragi. Acum El-Zorab știe despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în același timp să nu fiu considerată o amenințare pentru nimeni. Începusem să merg din nou la Club, să ies în oraș cu fetele, și îmi reluasem cu ușurință prieteniile. Știam să mă distrez alături de necunoscuți la fel de bine ca înainte. Revăzând-o pe Gabrielle, petreceam mult timpul cu ea. Am fost plecată din localitate câteva luni. Mi-am vizitat bunicii la Paris, și cu ocazia asta am reînnoit și câteva legături prin capitală. Când m-am întors, Adi mă părăsise pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în Anglia lucrurile stau mai simplu. Sunt câteva lecții și cam atât. Și te-ai simțit bine? Să știi că da. Pot spune că a fost frumos. Iată că vine Adi! Ce fac frumoasele mele? Adi, ce plăcere să te revăd. Plăcerea e a mea, spuse, sărutându-mi galant mâna. Dar haideți și voi la dans, nu stați aici singurele. Să nu vă fure cineva. Ai suferi și mult în acest caz, nu? îl iscodi Emilie. Și pe la club mergeam de câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
veni spre mine. Și văzui coborând ucigător din cer un fulger. În urmă rămase noaptea. Pe cât de real, carnal, palpabil mi se păruseră atunci acele clipe, pe atât de ireale mi se păreau acum, stând rezemată, ghemuită pe o canapea. Revăzui în minte, sacadat, în lumină și durere scenele petrecute: petrecerea, indivizii eleganți, atmosfera de vis. Apoi, tristețea, pustiul stropilor, și apoi scena "crimei" ar trebui spus. Însă mie nici măcel nu mi se pare potrivit. Nu știu. Ceva ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
relație înainte de vreme, de frica eșecului, ar rămâne sentimente chinuitoare, rămășițe aprinse ce se vor prea arse, speranțe ce se vor cere îndeplinite. Oricum nu trebuie să conteze ultima impresie mai mult decât e cazul. Dar presimt că ne vom revedea. I-am mulțumit și acum mă îndrept spre catedrala catolică. Și dacă n-am găsit nimic concret până acum e pentru că n-a fost nimic de găsit. Am reușit însă să descopăr legături între și să mă las jonglând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de data asta. Și când aflu că sunt însărcinată, deși ne-am întâlnit de câteva ori (am mers și în discotecă atunci când eram tristă vroia să mă înveselească din nou), plec înspre părți străine. Ca la prima noastră întâlnire, ne revedem la bar: Can I buy you a drink? No, thank you. I insist. Fine, then. Și faza e că petrecem din nou timp împreună. Până într-o zi, în care, mă vede și-și dă seama. Privirea de pe fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
încep crimele. Când ies din baie, la ușa mea e moartă Dana. Are gâtul tăiat. De atunci, toți mă acuză. Eu, în loc să-I ignor, îi pun la punct. Țip la ei, și-i ameninț. Și nu-i slăbesc din ochi. Revăd tot felul de filme de groază. Ce trebuie să fac? Să-mi controlez mintea să nu las pe nimeni să intre în ea. Și să nu mă înșel în ceea ce-i privește pe ei. Aici e și mai simplu, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
venea să creadă că în sfârșit a întâlnit fata pe care o purta în inimă și-n gând de atâtea luni de zile. Cecilia chiar dacă nu i-a stat mintea la Matei, a simțit o deosebită bucurie că l-a revăzut pe băiatul din parc, amintindu-și cum l-a cunoscut, că de aceea nu s-a putut stăpâni ca să nu râdă, dând ocazie judecătorului să-i facă observație. După ce a fost interogat și a ieșit din sală, Matei s-a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fata căreia îi trimiteți acest buchet. N-am văzut-o din toamnă și atunci doar pentru câteva momente. — Deci n-ați mai ținut legătura. — Nu! A fost ca o cometă care a strălucit atunci pentru mine și pe care am revăzut-o abia azi. —E dragoste la prima vedere. Nu degeaba se spune că uneori poate fi cea mai puternică. —Aveți dreptate. Ajuns la tribunal, a coborât din mașină, a luat buchetul, dar când să pornească, s-a gândit: „Cu flori
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cu numele Băiatul din parc. —Cine-i domnul cate te-asaltează cu flori? o întrebau colegii. Un băiat pe care l-am cunoscut astă-toamnă într-o situație cu totul și cu totul neobișnuită. De atunci abia zilele acestea l-am revăzut. —Te iubește, te iubește. Și este foarte atent, își dădeau cu părerea. Cecilia nu prea era în largul ei nici la serviciu, nici acasă că ai erau și mai îndreptățiți să afle niște lucruri și nu-i convenea ca Matei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
descoase fetele, cum de fata despre care spui te-a lăsat în ceață? — Dragă, a fost și este o cometă pentru mine. Fulgerător am cunoscut-o, fulgerător m-am îndrăgostit de ea, fulgerător am pierdut-o, însă sper s-o revăd. Schimbarea comportamentului lui Matei îl observară și cei din familie. de multe ori când îl vedea îngândurat, Tiberiu, fratele lui, îl întreba: —Matei, iar ți s-au înecat corăbiile? — Ce știi tu? — M-a întrebat Georgeta ce faci. Să nu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ușor. Însă se opresc într-un singur loc care și acela este foarte, foarte departe, dar dacă iubirea voastră este adevărată, fiule, ascultă la mine,nimeni și nimic n-o poate distruge. Așa că nu mai fi trist. Când o vei revedea, îți vei da seama că iubirea nu va trădat, ba dimpotrivă depărtarea a făcut-o mai puternică. Toate acestea le vei simți când o vei îmbrățișa. —Când mamă? Se ridică, îmbrățișând-o pe Ștefania pentru cuvintele mângâietoare, simțind-o tot
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a realiza mai multe în noul an ce urma. Anotimpurile și-au arătat frumusețile rând pe rând. Trecuseră deja doi ani de când Cecilia era în Germania și de când nu mai venise în țară. În vară, Matei era nerăbdător s-o revadă și când o întâlnea pe Elena, o întreba despre ea. Într-o zi, întâlnind-o pe stradă, a oprit-o. —Bună, Lenuș, unde mergi? La o colegă. — Ce mai face Cecilia? Cu studiile ei. Pe la biblioteci, pe la colocvii, învață, pregătește
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de locuri, ca să-i cedeze locul lângă Cecilia care deja se așeza pe locul ei de lângă fereastră. Foarte binevoitor domnul acceptă. Așezându-se lângă Cecilia, Matei o ia de mână, așa cum obișnuia, plin de fericire. — Nu mă așteptam să te revăd aici, îi șterge cu batista lacrimile care încă se prelingeau pe obrajii Ceciliei. Nici eu n-am visat acest lucru. De mi-ar fi spus cineva, n-aș fi crezut, îi aranjează părul Cecilia. —Cum de-ai ajuns la Frankfurt
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pentru că romanticul imprevizibil de lângă mine nu mi-a dat altă posibilitate, a zâmbit Cecilia. —De ce-ai spus că așa suntem noi bărbații? —Ha! Ha! Ha! A râs în hohote Cecilia. fiindcă vă manifestați bucuria la fel. Când m-am revăzut prima dată cu Robert, mă delectam cu o acadea cumpărată de la un automat. La fel ca tine, de bucurie m-a învârtit în aer și mi-a căzut acadeaua, precum acum nasturele. —Hm! hm! doctorando, doctorando, prin câte mai treci
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
am făcut hatârul. —Așa sunt tinerii. Toți am fost așa. A doua zi, Cecilia și Matei au mers de și-au comandat verighetele. Când s-au întors, s-au întâlnit cu logodnicii. S-au bucurat toți patru când s-au revăzut. —Când ai venit Cecilia? au întrebat-o ei. —Alaltăieri. —Mai stai? Mâine plec. —Așa de repede? N-am încotro. —Să-ți fie rușine, Matei, că nu ne-ai spus nimic. Nici eu n-am știut. M-am pomenit cu parfumul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dintre ei să se uite în oglinda mea, ar fi de ajuns ca să aibă loc o nenorocire: fie s-ar sparge în bucăți direct, fie i ar scădea mult din preț!”, reflectă el. Când ajunse acasă, la intrarea în locuință, revăzându-și dragul prieten imaterial în oglindă, se mai alină un dram, uită de griji și putu să-și vadă nestingherit de treabă, pe urmă, tot restul zilei. La ceas de seară, frânt de oboseală, cu trupul ostenit de trudă - fapt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
într-o tulburare ce îmi este cu neputință s-o ilustrez - căci, în cazul acesta, priceperea și talentul meu nu mă ajută -, cuprins de o poftă necumpătată, se repezi avid, agitat, cu lacrimi în ochi și cu sughițuri puternice, să revadă imaginea nespus de dragă sufletului său. Traseul i se păru infernal, nesfârșit de lung. Dau asigurări că asta era doar în închipuirea bolnavă a lui Anton. În drum, dărâmă și un scrin din lemn masiv (care, de altfel, stătea bine-nfipt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cel puțin în parte reușită a instituțiilor ecleziastice și dăduse Bisericii o deschidere ecumenică. În anii '70, în timp ce eram în concediu la Dresda, după un scurt tur de conferințe în DDR, cei care mă invitaseră îmi spuseseră că ne vom revedea doar după ce vor ajunge la pensie, adică atunci când vor avea permisiunea să vină în Vest. Luând în considerare rigiditatea sistemului sovietic sub Breșnev situația blocului oriental era una disperată. Alegerea unui alt apparatcik ca secretar general al Partidului Comunist al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Arghezi, Tudor, Scrieri, vol 32: Proze, Minerva, București,1964. Bibliografie Radiofonică Românească, vol. I: 1928-1935, editor Sebastian Sârcă, cuvânt înainte de Șerban Papacostea, Editura Casa Radio, București, 1998. Breck, John, Darul sacru al vieții. Tratat de bioetică, ediția a II-a revăzută. Traducere și cuvânt înainte de Prea Sfințitul dr. Irineu Pop Bistrițeanul episcop vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și a Clujului, editor Vasile Manea, Cluj Napoca, Patmos, 2003. Buzdugan, Dănuț Ioan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale" , în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de a trebui recunoscut de către toți, și asta deoarece acest adevăr este obiectiv într-un sens mai radical, ontologic, ca ceva ce poate fi înfățișat și așezat acolo în fața noastră și țintuit cu privirea, ceva ce fiecare poate vedea și revedea, verifica și constata oricât de des ar pofti: numerația unei formule de laborator. Însă această stăpânire a realității de care dispunem, această modalitate de a o constrânge, de a o determina să se dezgolească în fața noastră și să se exhibeze
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
plini de gingășie și farmec îi rămăseseră adânc întipăriți în ființa ei afectivă. Copilăria, ireversibila copilărie! Paradisul pierdut după care unii tânjesc toată viața. Arm iubea atât de mult florile și atât de mult o înduioșau amintirile din copilărie. Se revăzu pe la patru ani, îmbrăcată cu o rochiță de mătase albastră, alergând prin iarba înaltă, necosită, de pe tăpșanul din apropierea casei bunicilor. Iarba îi ajungea până la piept, era plină de flori de câmp, de miresme, de fluturi. Imaginea aceasta o însoțise toată
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
să o absoarbă și să o mai abată de la suferința ei, nopțile erau un iad. Deși nu rămăsese niciodată peste noapte la Bart, ajungea să pună capul pe pernă și toate amintirile răbufneau. Cu sufletul gol și inima grea, Arm revedea tot ce se petrecuse între ea și Bart. Bart în cărucior, neajutorat și trist, cu aerul lui de pierde vară, cu pletele neglijente, Bart încercând să se ridice din scaunul cu rotile, Bart străbătând camera sprijinindu se în cârje, Bart
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
următoare, luându-se cu tot felul de treburi, uită de invitație și nu-și aminti de ea decât în ziua când avea loc ceremonia, spre seară. Îl sună pe Marcel, care îi transmise că putea totuși să vină, măcar să se revadă după atâția ani și să ciocnească împreună un pahar cu șampanie. * Ceremonia oficială luase sfârșit și lumea începea să plece. Bart, însă, de-abia sosise și rămase în salonul prezidențial, la o țigară și la un pahar de șampanie, pretexte
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
că visase. Închise din nou ochii, încercând să rămână în starea de vis, dar nu, nu era Arm cea care stătea culcată lângă el. Rămase dezamăgit. În vis, Arm stătea întinsă lângă el, cu brațele sub cap, în iarba necosită. Revăzu cu claritate visul. Aerul părea material, cerul de un albastru azuriu, intens. În iarba înaltă, necosită, plină de flori, stătea întins lângă Arm. Doamne, ce frumos mai mirosea. Își dădu seama că nu o uitase pe Armanca. O durere ascuțită
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]