3,881 matches
-
pe sfârșite spre regretul auditoriului care la încheierea predării începură să aplaude ca la un spectacol. Arthur obișnuit cu acestea, făcu o reverență adâncă în fața clasei ridicată în picioare și le mulțumi elevilor. Din priviri parcă își luă un la revedere special de la Alma. Acest lucru nu-i scăpă nici de data aceasta Emmei. - Alma, tu ești îndrăgostită? O abordă imediat cum au rămas singure. - De cine? - De Athur! - Ce te face să crezi acest lucru? Întrebă ea deranjată de interogatoriul
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
Mă privește, nu dau adresa la nimeni. Dar te rog, reține că nu trebuie să mă mai fută la cap nici un polițist, altfel fac urât... Roagă-i să nu mă mai deranjeze... - Da, desigur, domnule Căpitan!! Aranjez eu dosarul! - La revedere, Mișulică, mozoli-ți-aș acadeaua. Pup-o pe nevastă-ta, din partea mea... - si Rodica închise telefonul, rânjind sardonic.” Peisajul este și el agitat. „Orașul era plin de oameni bântuiți de-o lăcomie devoratoare. Străzile fremătau surd, cuprinse de febră averilor
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
a ta? - Hernanda, te rog să mă înțelegi! Într-adevăr, o iubesc foarte mult pe Katy!... Ea mă înțelege și eu o înțeleg. Ne înțelegem bine amândoi! La plecare, făcându-mi semne de rămas bun, îmi spuse, zâmbind grațios: - La revedere, Mark! Vă așteptăm în Mexic, pe tine și pe Katy!... (va urma) Referință Bibliografică: Flori pe planeta PERLA-22 - Partea III-a - Povestire SF / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1111, Anul IV, 15 ianuarie 2014. Drepturi de Autor
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
cu o navetă spre un satelit al lui Jupiter, de unde avea să plece într-o importantă expediție spre o galaxie îndepărtată. - Multumesc, bunicule, pentru instrucțiuni! Îmi pare rău, dar n-am timp de loc, chiar acum trebuie să plec!... La revedere! By-by!... Ce era să facă Mos Orion? L-a îmbrățișat pe strănepotul său cel drag și i-a urat drum bun. Apoi l-a urmărit urcându-se în naveta sa spațială sferică care, după ce s-a închis silențios, a început
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
le dau „apă la moară” sătencelor. - De acord cu tine. Mai ales că am observat fără să vreau cum soțul șefei tale te privește întrebător. Poate era intrigat să nu fi plecat subit de la petrecere fără să-ți iei la revedere mai ales de la colegii tăi. - Nu el este cel care să-mi facă mie programul și să-mi spună ce să fac. Să stea liniștit lângă soțioara lui tânără și frumoasă și pe ceilalți să îi lase în „plata Domnului
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
lui Mircea să o însoțească până acasă, pentru că era noapte, putea să fie mușcată de câini sau acostată de vreun sătean băut. După câteva minute petrecute în sala de banchet, și-a așezat poșeta pe umăr și, luându-și la revedere de la cei prezenți în sală, a părăsit incinta căminului cultural, însoțită de Mircea, care locuia în gazdă cam în aceeași zonă, dar ceva mai aproape de școala din centrul comunei. Afară în stradă, Mircea a cuprins-o pe după umeri cu brațul
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
s-au oprit bine motoarele avionului ca cei doi și-au înșfăcat ruksacurile și au țâșnit spre ieșire. Nu înainte de a-mi zice amândoi în cor „bai-bai”... Cel mare a mai adus o completare: „See you next time”, adică „La revedere!”, facânadu-mi cu ochiul. Sarcastic șmecherașul! A naibi pielea pe el! Și duși au fost! Iar eu am respirat ușurat... rugându-mă lui Doamna-Doamne să nu cumva să mă fi pricopsit cu vreo gripă kokkoliană. Mi-am luat bagajul de mână
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
Vezi? Cineva acolo Sus te iubește și are grija ta și a familiei tale. - Da, sărut mâna și Dumnezeu să vă ajute. Istrate își căuta pălăria și desaga lui cu cele necesare reparării mâinii baciului Miron și luându-și la revedere, ieși din casa femeii. Când să tragă poarta de la gard după el, dădu nas în nas cu un bărbat de vreo patruzeci și ceva de ani, care duhnea de la o poștă a rachiu de proastă calitate. Acesta se arătă mirat
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
amintite, cu noduri mari și-atât de puternice încât nu s-au rupt acum, când prezentul le-a ridicat atât de sus, și le face să călătorească prin alte priveliști la care nici nu se gândeau..." (Nichita Stănescu) Succes! La revedere :1977! Suntem,iată,în anul de grație 1977! De aceea mă adun lângă voi și vă întreb : CE MAI FACEȚI! CE MAI ZÂMBIȚI! CE MAI PLÂNGEȚI! CE MAI...NOU! Ce mai...,da, ce mai gândiți! Acum, după un an...revenire
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
fericite, sănătate, împlinirea tuturor dorințelor și mult succes! A mai trecut un an. Fiecare om se bucură enorm , când îi zâmbesc milioane de ochi, calzi și primitori. Noi care ne-am cunoscut acum patru ani, trebuie să ne spunem "LA REVEDERE". Îmi pare rău că nu ne-am cunoscut mai bine. Tuturor ni se deschide o altă lume, un nou univers. Vom rămâne doar imortalizați, cuminți, cu fețe zâmbitoare într-un album pe care se va putea citi : "Promoția 1977 a
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
încurcat de exuberanța ei nereținută, cu mare bucurie, lacrimile plecându-i instantaneu pe obraji... Era o emoție pe care aceasta nu și-o putea stăpâni, care o copleșea la fiecare întâlnire și despărțire, din două motive distincte: la venire - bucuria revederii, iar la plecare - teama că ar putea fi ultima dată când se văd și asta o ucidea. Avea o legătură specială cu tatăl ei, cu părinții ei. - Sărut-mâna, tăticule! Ce dor mi-a fost!!! Ce mai faci? Cum ești, cum
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Trebuie să fiți foarte bucuros... A venit, din nou, fiica dumneavoastră acasă. Face ce face și iar vine... Nu vă lasă deloc! - Eii! Vine..., îi este destul de greu să scape... Numai din cauza serviciului, dar face tot posibilul și vine. - La revedere, domnule Marcel! strigă Emanuela veselă, întorcându-se spre șoferul autobuzului. Sunt pe mâini bune! Apoi, așeză bagajele pe căruț și apucând de mânerul acestuia pentru a-și ajuta tatăl, plecară amândoi, sporovăind în timp ce parcurgeau drumul către casă, bucuroși... Mama Emanuelei
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
cât mai vizibilă, ca să simtă, că există și pentru sufletul ei în timpuri de restriște un umăr primitor, unde șă-și sprijine capul și să-și ostoiască lacrimile. Acel concediu al meu s-a terminat și noi ne-am luat la revedere cu lacrimi în ochi, ne-am promis că ne vom auzi deseori la telefon și că ne vom revedea peste alte câteva luni. Aceea a fost ultima oară când ne-am văzut în această lume, căci la nici două luni
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
pomenești că mai șî citești, domnule...Hai, ia-le pe toate cu trei lei. Pomană curată, șăfule. Ce faci az cu trei lei? Iei o bere, o bei dă sete și o piși la gard, să fiu al dreacului... - La revedere... - încheie Solomon, discuția și dete să plece. - Ți le las, să moară mama, cu 25... - Nu. Nu e nu. - făcu Solomon tranșant și fals încruntat. - Cu cinșpe... - și îi puse în brațe, forțat, teancul cu exemplarele semnate Solomon Sfetnic. Solomon
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
de întunericul din noi ce credem fără să o vedem cătând ca proștii aceea farâmă de cătare în împlinarea de-apoi Afară e întunerec și e bine i-a venit vremea să geamă în ființa nevederii de trup și a revederii ce ne cheamă în întunerecul de-afara Referință Bibliografică: Afară / Borchin Ovidiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1069, Anul III, 04 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Borchin Ovidiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
AFARĂ de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/362931_a_364260]
-
prezența lor. Se mai aflau de față, în Aula Magna a Universității, Gheorghe Tohăneanu, Deliu Petroiu, Lucia Jucu-Atanasiu, Ștefan Munteanu și mai mulți dintre foștii asistenți. Nu știu cine a venit cu ideea de a rosti eu în numele colegilor cuvintele de bună revedere cu această ocazie. Nu fusesem avertizat, nu mă pregătisem câtuși de puțin și mă vedeam silit să țin un spici în fața elitei Facultății de Filologie a Universității din Timișoara și a rectorului acesteia însuși. Nu mai țin minte nimic din
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
întâmplător. Cu o singură privire Care nicicând nu pot s-o uit, Mi-a trecut tot prin gândire Și prezent dar și trecut. Acum când ești departe Stau trăind din amintiri, Citind scrisorile pictate Având miros de trandafiri. Aștept clipa revederii Sunt încorsetat în rânduri, La venirea primăverii M-am înconjurat de gânduri. 19 ianuarie 2002 Referință Bibliografică: TRĂIND DIN AMINTIRI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai
TRĂIND DIN AMINTIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362988_a_364317]
-
timp. Cu cei trei a stabilit să se întâlnească la o bere în oraș, la șapte seara, în berăria Cazinoului. Întâlnirea a avut loc într-un separeu aranjat în stil baroc, cu tapițerie din catifea în culori alb-roșu. Era o revedere destul de voioasă și zgomotoasă. Se depănau amintiri și se puneau la cale proiecte. Între timp au mai apărut și alți amici. Parcă retrăiau viața din timpul studenției. Unii dintre băieți au venit și cu prietenele lor, doar nu trebuiau să
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
gen prin oraș. - Bine atunci, poți pleca, lasă că facem noi cinste, tu cu invitația și buna intenție, noi cu restul. - Nici nu se pune problema. Mircea se ridică și aruncă pe masă trei sute de lei și își luă la revedere de la amicii săi. - Ai descoperit vreo comoară prin Dobrogea de arunci așa cu banii? - Nu am salariul mai mare ca al vostru desigur, însă puteți să mai beți un rând, două până vă hotărâți să plecați. Vă pup. Ne mai
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
plecați. Vă pup. Ne mai vedem poate peste vreo două săptămâni. - Iar pleci? - Da, dar de data aceasta la munte și de aceea vă părăsesc să nu pierd șansa de a pleca luni la munte. Mircea și-a luat la revedere și, ieșind pe ușa localului, se urcă în primul taxi, alergând acasă, să se întâlnească cu tatăl său. Era interesat dacă prima ofertă cu hotelul Păltiniș mai este valabilă, să știe ce să-i spună Săndicăi și despre ce trenuri
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
să citească acolo ce fericire am putut trăi în preajma ei și cu ea... Spre sfârșit, ne-am aranjat costumele de baie pe noi, am strâns voltele și ridicând ancora ne-am îndreptat spre malul mării, unde ne-am luat la revedere, cu soarele mării în ochi și în suflet, stabilind ora și locul noii întâlniri. Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
o muzică în surdină, însă nu a avut curajul să o ducă la bun sfârșit, așa că au servit-o tot în local, apoi a condus-o la stația de taxi și cu aceasta s-a terminat întâlnirea cu un “La revedere” și o sărutare a mâinii, întâlnire de la care tânăra așteptase ceva mai mult. Fusese sigură că va fi invitată la el acasă, dar lipsa lui de curaj a dezamăgit-o. Chiar își făcuse o strategie, să se lase la început
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
Râdea în hohote și se rotea ca o morișcă! - Simona, dă-te jos , n-auzi ?! Doamne, ce frumos e în cer! Ce iarbă albastră și blândă! Uite-l și pe bunicu`: e îmbrăcat în haine noi, de înger ! - Bunica, la revedere!!! Ne revedem în vacanță, de Crăciun! - Ce Crăciun ? Doamne, cum mai trece și timpul : ca o roată! O roată...zburătoare! Da. Așa-i și cu timpul, așa-i și cu zeițele : zboară. Zboară :din copilărie direct la aparatele de gimnastică
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (7) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363322_a_364651]
-
cărții este una impresionantă, cu atât mai mult o voi căuta la Librăria Alexandria pentru a o cumpăra și a o citi. După lectura unei mici părți din carte, Carmen ne-a recitat și o poezie sensibilă numită Prieteni, la revedere! Și cum serile la Atelier trebuie să aibă o continuitate, având în vedere că la ultima întâlnire am vorbit despre lup și tot ce reprezintă el de a daci încoace, Cristina Ștefan ne-a citit o poezie fascinantă scrisă de
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
nu prin telefon. Era avertizată că telefoanele fie ele și la acest nivel, nu sunt sigure putând fi ascultate, de aceea convenise ca prin telefon să discute cât mai protocolar. - Bine, vă sun eu când plec spre hotel. - Atunci la revedere. Aștept telefonul. - În regulă, la revedere. Minodora era bucuroasă că reușise să ia legătura cu iubitul său tomnatec. Se vede că secretara nu l-a informat că l-a căutat, sau el nu o fi avut timp s-o contacteze
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]