876 matches
-
de altfel, la îndemână. Dintre motivele comice valorificate magistral în piesele sale (perechea comică, păcălitorul pacălit, pierderea identității), cel al "lumii pe dos" este investit clar cu funcția de evidențiere a absurdului. Având o vechime îndelungată, folosit pentru valențele de revelare a absurdului începând cu Alfred Jarry în Ubu rege și mai cu seamă de către Beckett, Dürrenmatt, Ionescu, motivul "lumii pe dos" constituie și în comediile lui Caragiale un ingredient de bază al modalității comice absurde. Numeroși comentatori ai operei caragialiene
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lumi deformate, dezumanizate"44. Comicul absurdului vizează așadar în cazul operei caragialiene nu doar cel dintâi aspect pe care l-am sesizat în subcapitolul anterior, referitor la declanșarea comicului prin depistarea unui element absurd, ci și raportul mai profund, de revelare a absurdului atotcuprinzător, prin intermediul comicului amar. În afara exemplelor oferite prin schița Căldură mare, ipostazele comicului absurdului la Caragiale sunt destul de numeroase și pot fi grupate chiar ținând cont de tipologia tradițională a comicului de caracter, de situații și de limbaj
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este marcată de gratuitate, ci devine una dintre strategiile de demascare a absurdului. Putem spune, în concluzie, că în toate aceste ipostaze corespunzătoare tipologiei tradiționale, comicul absurdului ține de deriziune înțeleasă ca un dublu demers întreprins de Caragiale în sensul revelării și al respingerii absurdului prin ridicularizarea lui. Inconștiența lumii care nici nu-l percepe și nici nu râde de el, proiectează acest comic într-o zonă de contiguitate cu spațiul angoaselor de care este contaminat universul comico-tragic al lui Eugen
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
îl evidențiază prin contrastul clar dintre ordinea internă a operei și dezordinea surprinsă în extratext. Spirit clasic, avid de armonie și claritate, Caragiale nu generează deliberat absurdul, ci îl supune atenției ca pe un corp străin, nociv și înlăturabil. Prin revelarea lui, Caragiale scoate în evidență, de fapt, cancerul social, exteriorizat în declinul limbajului și al comportamentului, descoperit nu doar ca imoral și ilogic, ci și ca inuman, în sensul reificării și al marionetizării. Exploatat cu mult mai multă îndrăzneală în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și a apei, concentrându-și mișcarea inimii și a minții către o totală respiro methaphisica, căutând umbra chemării lor depline. În fine, acești credincioși ai Indiei - la care se adaugă creștinii, musulmanii, evreii, anemiștii, sikhii și jainiștii - prin exaltare și revelare, Își interiorizează verticalitatea ființei lor, pentru a ajunge la acea uniune extaziantă și liniștitoare a inimii 686 cu Absolutul divin, deplina lor compasiune fiind ilustrată de Maica Tereza. Așadar, din toată această fervoare a credinței și Înțelepciunii s-a născut
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
specific post-structuralismului, ajunge la ideea că literatura este o „reprezentare a negării” în măsura în care „realitatea” lipsită de iluziile ordinii și ierarhiei ar fi o imanență, a cărei conștiință nu poate decât să ducă la disperare. Adevărata literatură este, din perspectivă nihilistă, revelarea lipsei de adevăr. Perspectiva e demitizantă. Solipsismul revine la numirea poeticii expresivității „pe cât e de respingătoare lumea, pe atât este sinele de fascinant”. E o concentrare maniacală asupra propriului eu, cu toate preocupările lui, oricât de mărunte ar fi - genul
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de rezoluție și o mare putere de selecție moleculară. Metoda de analiză pe hârtie care constă în: proba de analizat se aplică pe banda de hârtie îmbibată cu soluție tampon. Fracționarea are loc sub influența tensiunii aplicate la capetele benzii. Revelarea se face cu un colorant potrivit. In cazul proteinelor, după îndepărtarea colorantului fracțiunile separate apar sub forma unor spoturi colorate. Evaluarea fracțiunilor se face direct (densitometric) sau prin alte metode (spectrometric) după extracția spoturilor decupate. Aparatul conține: - generator de curent
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
armonie, de adevăr și dreptate. SE APROPIE EVUL MEDIU Evul mediu este perioada de mijloc, cuprinsă între antichitate și renaștere, de aproximativ un mileniu, în care dieta spirituală reorientează omenirea spre cunoașterea prin valorile creștine, prin înfrățirea dintre oameni, prin revelarea marilor adevăruri care aduceau răspunsuri la tulburătoare întrebări: de unde venim, unde ne ducem, ce suntem și care-i rostul nostru în această trecere. Primele secole ale mileniului I s-au caracterizat prin martirajul creștinilor până în anul 312 când, împăratul Constantin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
s-a petrecut în illo tempore, ceea ce au făcut ființele divine la începuturile Timpului, arată cum a ajuns să existe o realitate (cosmosul sau o parte a lui), explicația acestei realități. Miturile, aceste construcții spirituale, înfățișează sacralitatea absolută; ele sunt revelări ale misterului, după Lucian Blaga. Miturile sacralizează crearea și evoluția universului, timpul și spațiul, apariția divinităților și faptele lor, sacralizează evenimentele cosmice, naturale, apariția, evoluția și afirmarea omului. Acestuia îi oferă trasee sacralizate de existență, modele de exprimare a conduitei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de viață, de comportare, de activități. Cunoașterea și asumarea miturilor permite accesul omului la sacralitate, integrarea sacrului în viața omului, trăirea lui în lumea sacrului și îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
miturilor permite accesul omului la sacralitate, integrarea sacrului în viața omului, trăirea lui în lumea sacrului și îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
puternic marcat de învățătura iudeo-creștină. Prin urmare, miturile ca realități culturale complexe, indiferent de spațiu geografic de exprimare, de factură spirituală, oferă răspunsuri la întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a omului, de modelele vieții lui trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul, omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
introduce un vas circular cu solvent. Se așează discul de hârtie pe vas astfel ca fitilul sa pătrundă în solvent. Se așează capacul cutiei deasupra discului în așa fel încât atmosfera din interior să fie saturată în vaporii solventului. 3. Revelarea cromatogramei Cromatograma uscată nu poate fi studiată direct deoarece substanțele implicate sunt incolore. Pentru a localiza compușii se apelează la revelarea cu reactivi convenabili, care dau cu componenții derivați colorați sau fluorescenți în lumină ultravioletă. Instalație utilizată în cromatografia pe
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
așează capacul cutiei deasupra discului în așa fel încât atmosfera din interior să fie saturată în vaporii solventului. 3. Revelarea cromatogramei Cromatograma uscată nu poate fi studiată direct deoarece substanțele implicate sunt incolore. Pentru a localiza compușii se apelează la revelarea cu reactivi convenabili, care dau cu componenții derivați colorați sau fluorescenți în lumină ultravioletă. Instalație utilizată în cromatografia pe hârtie 1. cameră de developare etanșă; 2. hârtie sau strat subțire; 3. fitil; 4. baie de eluant sau solvent. Mod de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cosmologia zoroastriană se bazează, asemenea celor maniheiste (Puech, 1949, p. 74, nota 284; Widengren, 1961a, p. 58; cf. Nyberg, 1931, pp. 29 sqq.; Boyce, 1975a; pp. 229 sqq.), pe doctrina celor două principii și a celor trei timpuri. Creația lumii, revelarea Bunei Religii și transfigurarea finală prin reînnoirea existenței sunt cele trei momente esențiale ale vieții cosmice. Despre cele trei faze care caracterizează aceste momente nu se vorbește decât În textele de limbă pahlavi, care le denumesc bundahișn „creație”, gum¶zișn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
câmpuri ale exegezei Bibliei și istoriei Israelului antic ne obligă să admitem că distanța dintre una și cealaltă este mai mare decât se credea în mod obișnuit cu câțiva ani în urmă. Modul uzual de a prezenta revelația biblică ca revelare a lui Dumnezeu în istorie avea drept primă consecință să creeze o legătură strânsă între teologie și istoriografie. Legătura există și cu siguranță continuă să existe. Un lucru se schimbă totuși: legătura este mai puțin strânsă, mai puțin directă și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
societății balcanice și-a găsit baza ideologică în operele și scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidentală, o mișcare balcanică similară se baza pe istorie. Funcția ei era ligitimizarea nașterii revoluționare a societăților naționale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor acestora și justificarea agresivității tinerilor naționaliști. Legăturile acestea dintre trecut și prezent, dintre istorie și politică, au fost stabilite prin intermediul istoriei. Cel de al doilea factor care a stimulat rolul istoricului în politică a fost prestigiul de care se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cotidiană un șoc care declanșează o reacție de criză sau de adaptare. Criza descoperirii adevărului, a adevărului personal și a adevărului celuilalt, la toate vârstele - de la adolescență la maturitate, este narată fluent, în scene echilibrate, cu un dar remarcabil al revelării amănuntului semnificativ. Cel mai reușit roman al autoarei este De ce dracu’ plângi? (1994), al cărui titlu familiar-detașat maschează o viziune funciar tragică a existenței. Romanul e construit printr-o foarte fină punere în abis: o scriitoare se împrietenește cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
ecoul unui sunet, încremenire. Natura se denaturalizează, peisajul se construiește din afară și rămâne exterior, legătura cu eul liric se estompează, sub presiunea unei imperioase nevoi de obiectivare, de distanțare - un „exod” al eului din propriul act al exprimării sale. Revelării „eului” i se substituie un amplu scenariu imagistic, uneori fascinant, alteori straniu ori retoric-convențional, în sensul convenției „clasice”, astfel încât „absența” se înveșmântează într-un bogat decor, al cărui simbolism complicat camuflează vidul interior. Lipsa unei evoluții stilistice, reluarea acelorași teme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
a Ceciliei Cuțescu-Storck. Mai mult decât atât, pentru artistul decadent / simbolist la maison c'est l'homme même. În salonul ținut de Macedonski, un anumit ceremonial care deschide către o pătrundere treptată, ințiatică, într-un spațiu sacru al poeziei, cu revelarea funcțiilor sacerdotale ale unor obiecte (dintre care cel mai important este tronul pe care se așază oaspeții care citesc) poate face trecerea spre atelierul Ceciliei Cuțescu-Storck, aflat la parterul casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adâncime, a unor imponderabile, inefabile. Cu alte cuvinte, suntem puși în posesia unei "realități" de ordin secund, a unei proiecții care emană de la o sursă intangibilă, așa cum lumina se descompune în culori pe un ecran. Cu alte cuvinte, simbolismul presupune revelarea prin intermediul artei, ca "joc secund", a unei "realități" prime, pe care o reprezintă inefabila "schemă universală". Spațiul de joc este cel desfășurat de spațiul de mediere, spațiul fiecărei arte cu specificul ei, cu retorica subiacentă, cu mijloacele consacrate. "Simbolismul ar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumi aparent ireconciliabile se întâlnesc oferind o viziune apoteotică căreia tronul îi conferă centrul de greutate al unei judecăți infailibile. Vizitatorii sunt "judecați" cu măsura poeziei, divinitatea în numele căreia Macedonski prezidează aceste liturghii estetice. Finalul primei etape inițiatice se încheie cu revelarea unuia din mistere, semnificația tronului cu întregul ansamblu decorativ care-l consacră, și ca în orice revelație, explicația nu epuizează sensul. Unul dintre cei mai importanți critici români ai momentului, G. Călinescu, descrie somptuara sală a tronului, salonul intitulat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
criticii literare. Bătăios, criticul polemizează cu cavalerism, „contrazice, de regulă pe ton dârz și caustic, judecăți curente și false adevăruri consacrate prin uz, folosind impecabil o viguroasă retorică demonstrativă” (Mircea Iorgulescu). Libertatea de exprimare din anii ’90 a făcut posibile revelarea și manifestarea abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe teme socio-politico-culturale. Această ipostază, prin forța lucrurilor nouă, nu a fost de natură să surprindă. Venea, firesc, în continuarea - ori în completarea - celei de critic literar, fiindcă, după cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este găsită în actul creației culturale, înțeles ca acțiunea specific și exclusiv umană de "revelare întru mister", ne permitem să sugerăm că metafizica spiritualității românești elaborată în paginile Spațiului mioritic (1969) [1936] degajă mai curând un "naționalism cultural extatic" cultivat de filosoful poet. Scriitura lui L. Blaga este deconcertantă în cel mai înalt grad. Experiențial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]