2,257 matches
-
prezente, ispita enciclopedică emană din fiecare reportaj. Scriitorul înregistrează cu atenție și se exprimă cu îngrijire, chiar dacă uneori pactizează - conform uzanțelor epocii și „cerințelor” genului - cu grandilocvența și cu lirismul triumfalist. Darul observației, capacitatea de a stabili asociații și conexiuni revelatoare fac din A. un bun reporter și, în general, un autor de note de călătorie interesante, adevărate eseuri (O clipă în China, 1978). Vocația lui în publicistică pare să fi fost, însă, ilustrarea tematicii culturale, chiar și în domeniul reportajului
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
critice, evidențiază tendința autorului de a transgresa sfera ideilor, orientându-se către personalitatea filosofului, a cărui efigie spirituală încearcă să o fixeze portretistic. Puntea de legătură dintre scrierile filosofice și cele închinate Renașterii o constituie însă eseul Imperialismul culturii germane, revelator pentru afinitatea față de valorile clasicismului greco-latin. Departe de a fi o întoarcere la Antichitate, Renașterea este văzută ca un moment nou în evoluția neîntreruptă, uneori subterană, a concepției care face din om măsura tuturor lucrurilor. Ceea ce o distinge, cum afirmă
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
În realitate prin câteva mari figuri, cât și cel transfigurat artistic. Ele sunt atât de divergente, Încât e aproape imposibil de „prins” un tablou unificator. Poate mai mult decât oricare alt fenomen (social, moral, estetic), dandysmul este hârtia de turnesol, revelatorul subtil al fețelor modernității din noul veac. Pe de-o parte, sunt Încă vii ecourile decadentismului, cu tot ceea ce adusese acesta, atât ca tendință specifică oricărui final de ciclu istoric: degradare a structurilor sociale, morale, crepuscul al unei lumi, agonie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de către logos, mitul nu mai este considerat capabil să spună ceva esențial, ci doar să „presupună” ceva. Mythos-ul apare acum ca spectrul unei lumi alungate și În același timp râvnite: el este definit ca „iluzoriu”, „fabulos”, „periculos”, dar și ca „revelator”, „convingător”, „exemplar”. Cuvântul, În care vor rămâne Încrustate toate bătăliile ideatice, toate judecățile de valoare și toate accepțiunile dobândite pe teritoriul și din istoria Greciei antice, va veni către modernitate Încărcat, În primul rând, de această tensiune Între atracție și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu numai) se intersectează definițiile și dezbaterile conceptuale serioase, bazate pe aprofundarea problematicii, cu aproximări pretențioase. Multe dintre acestea sunt metaforice, vag evocative, dar susținute de nume altfel prestigioase. De aceea, ele pot părea cititorului neavizat pline de miez, chiar revelatoare. Voi prezenta, pentru edificare, câteva asemenea situații: ...nu este cazul să dorim cu orice chip să separăm clar mitul de religie, mitul de istorie, legenda de invenția poetică, că este mai oportun să considerăm mitul drept un fel de mod
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prăpastia este evidentă - și nu numai pentru cercetătorul occidental, ci și pentru membrii colectivităților respective. În acest sens, reacția unui vraci Zuni Întrebat de etnograf de ce nu declanșează ritul de aducere a ploii Într-un moment de mare secetă este revelatoare: „Numai nebunii fac dansul ploii acum, când sezonul ploilor este Încă departe”. Paradigma „simbolică” pare a oferi un răspuns la această dilemă (de ce cred oamenii În eficiența magiei când multe fapte, eșecuri, infirmă această credință?): magia este o acțiune de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
parțial resemnificate. Aceasta Înseamnă că elementele mitice sunt extrase și tratate ca atare de către cercetător, mai mult pe baza unor analogii de conținut și mai puțin prin invocarea altor atribute specifice mitului (legătura cu ritul, statutul de poveste adevărată, exemplară, revelatoare, liminalitatea, funcțiile magice etc.). Altfel spus, aceste elemente sunt decontextualizate, eliberate de funcțiile actuale și proiectate către un posibil trecut În care ar fi putut avea funcții, sensuri și utilizări mitice. În abordarea culturii populare românești s-au configurat două
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la care ajunge autorul după explorarea întinselor și variatelor teritorii pe care enciclopedicul savant le-a străbătut sunt frecvent judicioase. Exegetul analizează detaliat și competent activitatea de istoric, scriitor și filolog a lui Hasdeu, aflând punctele lor comune și constantele revelatorii pentru spiritul hasdean. O atenție aparte a acordat D. vieții și operei lui M. Eminescu. A fost coordonatorul colecției „Eminesciana”, scoasă de Editura Junimea din Iași, în care au apărut peste cincizeci de exegeze eminesciene, atât reeditări ale unor studii
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
unor plastice cuvinte neaoșe („om mistreț”, „răbduriu”, „caraulă”, „vâlvoare”, „mas”, „arcer”), dar și prin formarea altora („pretutindenească”, „înomenea”), fraza devine mai concisă, renunțându-se la o serie de elemente relaționale, imaginile insolite abundă, iar metaforele tind la o funcție larg revelatoare. Peisajele, puține, capătă aspecte expresioniste, iar discursul, câteodată ermetic, oracular, debușează alteori în poezie „pură” (Pasăre albă, Sub curcubeu). Prin însușirile ei, Țara de peste veac stă alături de marile cărți de poezie din deceniul al treilea al secolului al XX-lea
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
de aceea a confraților din plutonul simbolist. Meritele scriitorului nu sunt amplificate decât în mică măsură de memorialistica sa. De vorbă cu trecutul... mai curând decepționează. De la cel direct implicat în importante evenimente literare și politice erau de așteptat mărturii revelatoare. În fapt, puține sunt astfel și ele se circumscriu mai ales vieții literare bucureștene dintre anii 1905 și 1916 și celei craiovene de după primul război mondial. În rest, C. urmează cu obediență absolută „linia” partidului. Omisiunile și mistificările, utilizarea deseori
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
afaceri politice în orășel. Legătura lor tihnită, pașnică, în cadrul eternului triunghi conjugal, pe care îl alcătuiesc cu venerabilul Trahanache, e însă pe cale de a deveni un scandal public, întrucât Nae Cațavencu, candidatul din opoziție, pare gata să publice o foarte revelatoare scrisoare de amor ieșită de sub pana lui Tipătescu și pierdută, impardonabil, de Zoe. În jurul acestei scrisori - pierdută și găsită de Cetățeanul turmentat, zăpăcit de toate aceste încâlceli - se înnoadă și se desfac ițele comediei. Cu tot zelul pe care Pristanda
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
sale. În principal, tehnica narativă constă în rememorări ale personajului, în urmărirea fluxului psihic, având ca efect o sensibilizare, o poetizare a realului prin delicatețea și finețea estetică a percepției, prin rezonanțele trăirilor. Celelalte personaje, mediul social au rol de revelator, de termeni negativi în definirea protagonistei. Sentimentul alienării de propria ființă, provocat de căsătorie și de convențiile sociale, declanșează în romanul Fascinație (1943) rememorarea copilăriei luminoase, ca timp al unei existențe autentice. Insatisfacția generală a prezentului lasă loc unei sterile
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
creat o relativă comunitate în planul experiențelor, conducând la unele apropieri în sfera realităților sociale și morale, care au marcat profilurile etnopsihologice, fără a le uniformiza însă. Din acest punct de vedere, tocmai situația aparte a românilor implică un paradox revelator de diferență esențială, definitorie: nesituarea în Balcani, formula aparte a regimului otomano-fanariot, cu consecințele lui, apartenența la latinitate și orientarea modernă, spre Occident, i-au pus într-un raport singular cu balcanitatea - ca dat istoric și, nu mai puțin, ca
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
o adevărată mină de informații prețioase despre personalitățile literare și climatul cultural interbelic (îndeosebi). Pe lângă interesul documentar pe care-l prezintă, evocările se disting prin calitatea literară deosebită, concretizată în remarcabile portrete, farmec narativ, gustul anecdotei nobile și al mărturiei revelatoare. B. a tradus, singur și în colaborare, din Shakespeare, Mickiewicz, H. Heine, V. Hugo ș.a. și a prefațat traduceri din Korda Istvan și din povestirile antice chineze. SCRIERI: Cabane albe, București, 1936; Brume, Sighișoara, 1940; Turnuri, București, 1945; Minerii din
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
acelor situații în care dramatismul, tratat cu o subtilă ambiguitate, emite reflexele unui comic (verbal sau factual) de umoare sarcastică. În pofida unor subiecte anodine, simțul măsurii și lapidaritatea contribuie la impresia de esențial, punctată cu un bun instinct al amănuntului revelator. Adevăratul B. e de căutat îndeosebi în acele scrieri unde, în absența oricărei grimase (de înduioșare, de încruntare), precizia observației și finețea psihologică profită de răceala istorisirii. Elaborând cu economie de mijloace, pe spații mici, autorul se dovedește meșter în
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
observație și fină intuiție psihologică, B. va oferi în această direcție modele remarcabile. Reține în mod deosebit imaginea regelui Ferdinand din Două portrete, o transpunere parțială după Portraits d’hommes (1929). Conturându-se cu precizie, dintr-un mănunchi de amintiri revelatoare, derulate cu patos evocator, figura monarhului pare să fie, în această scriere, aceea a unui personaj dramatic, marcat lăuntric de o chinuitoare contradicție între firea sa (de om modest, timid, retras) și comportarea impusă de obligațiile de suveran. Discipolă fidelă
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
artistic”, „Politica”, „Rampa”, „Ultima oră”, „Cuvântul”, „Facla”, „Seara”, „Acțiunea” (la care a fost și director din 1940 până la 1944) ș.a. Cronicile dramatice ale lui B. se constituie într-o adevărată frescă a vieții teatrale bucureștene, incluzând o multitudine de aspecte revelatoare, precum schimbările la nivelul conducerii instituțiilor, bilanțurile periodice, atmosfera începuturilor de stagiune, evoluția unor piese pe scenele românești și străine etc. Piesele luate în discuție vizează o gamă largă de dramaturgi, români și străini (Lucian Blaga, Camil Petrescu, Claudia Millian
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu mai puțin interesant este și prozatorul, care pare că se ignoră. O atentă disecție psihologică, o trecere rapidă spre registrul simbolic, un simț de observație ce străbate dincolo de
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
proiect politic - utopia unei „societăți de mâine”, reflex al unui nou iluminism. Dincolo de memoria culturală care nutrește substanța paginilor din Amintiri și portrete, se detașează conturul viu al unor personalități ilustre, prin evocarea unor gesturi și moduri de a fi revelatoare: izbucnirile subite ale „vulcanului” Iorga, neașteptatele entuziasme ale tăcutului Blaga, umorul sfidător al lui Valeriu Braniște, generozitatea lui Vasile Goldiș ascunsă sub un chip impenetrabil, spiritul mucalit al tribunului O. Goga. Sobrietatea nu cedează nici o clipă locul efuziunii, proza e
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
un contact mintal” (Vaschide) este “evocatoarea unei întregi sensibilități ascunse”. Vaschide a cules date privind strângerea de mână a bolnavilor neurologici, a psihopaților și a psihoticilor, a muribunzilor. Din acest punct de vedere grafologia este o “demonstrare experimentală a psihologiei revelatoare a mâinii”. Determinarea calităților individului după scris a preocupat pe mulți încă din antichitate, cum rezultă din scrisorile lui Aristotel, Demetrius din Falera și Suetania. Observații interesante asupra scrierii găsim la Leibnitz, Goethe, Lavater apoi Èdgar Poe, Balzac, G. Sand
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
propriu, ci pe cale magică, prin descântec. Nu trebuie să insistăm prea mult asupra faptului că, din perspectiva gândirii arhaice și tradiționale, cele două acțiuni sunt perfect omoloage. Felul cum celții, de exemplu, îl reprezentau pe eroul lor mitic Ogmios este revelator, didactic chiar (vezi gravura din 62, p. 181). Fiind patron al elocvenței și inventator al scrierii (ogama = „rune”), Ogmios este figurat trăgând după sine o mulțime de oameni, legați cu „lanțuri fine de aur și de ambră”. Legăturile sunt prinse
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
monumentala lucrare Botanica poporană română. Câteva decenii de muncă (1870-1907) s-au materializat în 13 volume : 12 volume de text și un volum ierbar, însumând circa 6.000 de file și cuprinzând descrierea etnobotanică a 520 de plante. Un amănunt revelator al exhaustivității de care a dat dovadă preotul și folcloristul bucovinean Simeon Fl. Marian la redactarea acestei monografii este schimbul în natură pe care i l-a propus lui Artur Gorovei. într-o scrisoare datată 1/13 mai 1897, Marian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
opoziția persoana întîi persoana a treia este nemarcată aici. Lipsa ciudată de semnificație semantică a variației referinței pronominale în cadrul prezentării conștiinței poate de asemenea să fie observată astăzi în romanele care aderă destul de puternic la stilul narativ convențional. Un exemplu revelator este romanul Herzog al lui Bellow, în care predomină o situație narativă personală: Telefonul sună, de cinci, opt, zece ori. Herzog se uită la ceas. Rămase uluit. Era aproape șase. Ce făcuse toată ziua Telefonul sună întruna, spărgîndu-i urechile. Nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
exemplu. Vezi Kurt Tetzeli von Rosador, "Charles Dickens: Great Expectations. Das Ende eines Ich-Romans", Die Neueren Sprachen, N.F. 18 (1969), 399-408, unde problema celor două concluzii ale acestui roman este legată de tratarea relației dintre euri într-un mod extrem de revelator. Robert B. Partlow, Jr., în "The Moving I: A Study of the Point of View in Great Expectations", College English 23 (1961), 122-131, ajunge la rezultate similare fără a face legătura cu teoria mea privind narațiunea la persoana întîi. Este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
înțelesul istoric și popular. La noi, Tudor Vianu formulează următoarea lege: "raportul dintre importanța tradiției și cantitatea grupului social este invers proporțional" (Vianu, 1998: 253). Fără îndoială, tradiția este mai puternică la sat decât la oraș. Mai interesantă și mai revelatoare este însă ideea despre atenuarea tradițiilor prin trecerea de la un grup social mai restrâns la unul mai extins. Urmărind ideea lui Georg Simmel că în societățile mari există o evoluție a eticului către juridic, Vianu subliniază influența factorului cantitativ social
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]