7,557 matches
-
romantice! Și Nietzsche va recurge la piscuri: locul bătut de vântul tăios al lucidității nu suportă aglomerația și, din înaltul acestei fortărețe intelectuale, poți vedea jos, asemeni unui zeu epicurian, ceea ce-i preocupă pe oamenii împotmoliți în eroare: polemicile verbale, revendicarea nobleții, căutarea cu orice preț a onorurilor, patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și natura, și nominalismul, personaj decalat, și perspectivismul, și plăcerea și Platon, portretul său fizic, pretinsa lui calitate de nobil, și prietenia, primar, și procreația, și pulsiunea morții, rămășițele lui pământești, și realitatea, și redactarea Eseurilor, și regele, și relativismul, revendicarea sa de către libertini, la Roma, și Seneca, și sexualitatea, și simțurile, și sinuciderea, și Socrate, și sofiștii, și solipsismul, stima de sine, stoic, studiile sale, sublimarea, și sufletul, și tatăl său, temperamentul său, și teismul, și timpul, tinerețea sa, tradus
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Conflictele sociale evoluează și, odată cu ele, și m.s.. Dezbaterile privind sursele mișcărilor din 1968 au contribuit la dezvoltarea și proliferarea, mai ales în literatura europeană, a conceptului de „noi m.s.”. Acestea, în contrast cu „vechile m.s.”, de genul mișcării muncitorești, care aveau revendicări materiale, constituie focare de rezistență împotriva intruziunii sistemului politico-administrativ în viața cotidiană, iar exemplul cel mai la îndemână îl oferă mișcarea ecologistă. O altă schimbare cunoscută recent de morfologia m.s. a fost produsă de globalizare, care a adus în scenă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din punct de vedere structural fenomenele de mobilizare sunt similare cu cele ale m.s. obișnuite, condițiile societale care le justifică sunt specificate în raport cu teoriile crizei de legitimitate a statului capitalist din modernitatea târzie și cu realitatea axiologixă a societății postindustriale. Revendicările noilor m.s. urmăresc salvgardarea autonomiei personale și protejarea societății împotriva dominației din ce în ce mai apăsătoare a sistemului politico-administrativ și a pieței (della Porta și Diani, 1999) asupra vieții de zi cu zi. Singularitatea noilor m.s. a fost combătută cu argumente puternice de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
islamiste fundamentaliste) sau reformatoare (Mișcarea Muncitorilor Rurali fără Pământ din Brazilia). Majoritatea mișcărilor neo-stângiste, reunite de analiștii europeni sub titulatura de „Noi Mișcări Sociale” (della Porta și Diani, 1999), au obiective care sunt într-o legătură mai puțin directă cu revendicarea drepturile economice sau politice, urmărind legitimarea unor stiluri de viață alternative, a unor identități marginale sau obiective precum protecția mediului sau a diversității culturale. În afara unor mișcări care nu au legătură cu dezvoltarea, precum este cazul celor care militează pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și durabile, contribuind la diseminarea progreselor tehnologice din acest domeniu. Preocuparea pentru potențialul de poluare al unor tehnologii este regăsită chiar și în regiunile cele mai slab dezvoltate ale planetei, grație acțiunilor organizațiilor ecologiste. Oferă oportunități structurate de exprimare a revendicărilor unor categorii excluse îndeobște din procesele politice convenționale și contribuie, astfel, la incluziunea socială. Piven și Cloward (1977) au arătat că mijloacele democrației reprezentative sunt puțin accesibile și eficiente pentru promovarea intereselor categoriilor sărace din țările dezvoltate. Participarea la m.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
funcții ale sistemului prin care aceste cerințe se ajustează la capacitatea acestuia (Easton, 1974): Funcția de exprimare a cerințelor. Această funcție este asigurată, în primul rând, de grupurile de presiune, de inițiativă și de lobby, care formulează o serie de revendicări și le înaintează decidenților politici spre a fi soluționate. Aceste grupuri trebuie să fie organizate în așa fel încât să poată fi considerate reprezentative pentru societate sau pentru un segment al acesteia. Cu toate acestea, și instituțiile statului pot avea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poporului) a rolului sau misiunii lor (autorități politice, organizații sindicale). Reglarea culturală este realizată de sistemul de valori și norme existente în societate, care se constituie în factori de constrângere a exprimării cerințelor. Funcția de agregare a cerințelor. Realizează sintetizarea revendicărilor existente și exprimarea clară a acestora sub formă de obiective și programe coerente. Agregarea cerințelor aduce mai aproape de realitate punerea acestora în practică. La toate aceste input-uri s.p. trebuie reacționeze constructiv, să găsească o soluție, să furnizeze un răspuns
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu se confruntase în trecut. Thomas Biersteker arată că aceste provocări devin mai ușor sesizabile dacă privim suveranitatea ca un construct social (vezi cap. „Constructivismul în relațiile internaționale”) ce implică, pe lângă identitate și teritoriu, și acceptarea de către alte state a revendicărilor de autoritate finală, într-un număr de arii tematice (issue areas) (Biersteker, 2002, p. 167). În lumea contemporană asistăm la o variație - în timp și de la o arie tematică la alta - a sferei în care autoritatea finală este revendicată de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sferei în care autoritatea finală este revendicată de stat și/sau este recunoscută ca legitimă de către alte state. Aceasta permite delimitarea a trei tipuri de provocări. În primul rând, în anumite arii tematice, statele tind să-și atenueze unele dintre revendicările privind autoritatea finală. Deși nu se manifestă intens sau egal în toate regiunile sau în toate ariile tematice ale vieții internaționale, fenomenul este sesizabil. Statele-membre ale Uniunii Europene și-au atenuat aceste revendicări în planul politicii economice și monetare, în favoarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statele tind să-și atenueze unele dintre revendicările privind autoritatea finală. Deși nu se manifestă intens sau egal în toate regiunile sau în toate ariile tematice ale vieții internaționale, fenomenul este sesizabil. Statele-membre ale Uniunii Europene și-au atenuat aceste revendicări în planul politicii economice și monetare, în favoarea structurilor Uniunii Europene. Organizația Națiunilor Unite și celelalte instituții din sistemul ONU au beneficiat, la rândul lor, de această tendință, într-un set de arii tematice care exclude, totuși, securitatea națională sau alte
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de această tendință, într-un set de arii tematice care exclude, totuși, securitatea națională sau alte domenii pe care statele-membre le consideră vitale. În al doilea rând, se face simțită o modificare a normelor de recunoaștere externă a unora dintre revendicările de autoritate emise de stat. Intensificarea eforturilor normative la nivel universal și regional în sfera drepturilor omului este un factor care pune serios în discuție viziunea tradițională (weberiană) asupra autonomiei statului în afacerile interne. Spre exemplu, un stat membru al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să recunoască jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului, care prevalează asupra celei interne. Eforturi similare sunt vizibile și în domenii precum democrația și economia de piață. În fine, statul, ca actor al sistemului internațional, se confruntă tot mai mult cu revendicări concurente de autoritate, venite din partea unor actori nestatali. Astfel, piața internațională integrată a devenit o locație a autorității de care statele trebuie să țină cont, sub amenințarea sancțiunilor specifice. Pe de altă parte, în anumite domenii de impact pentru opinia
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
433). Comun tuturor celor trei concepte este că ele presupun utilizarea violenței - care, în practica organizațiilor internaționale, poate obține legitimitate în cazul în care adversarul (guvernul unui stat oarecare) adoptă politici opresive și închide orice canal de comunicare pașnică a revendicărilor. Chiar și în acest caz, violența trebuie să fie îndreptată exclusiv asupra „țintelor militare”, iar nu împotriva civililor (Willets, 2005, p. 434). Organizații precum Congresul Național African, condus de Nelson Mandela (Republica Africa de Sud), sau Organizația Poporului din Africa de Sud-Vest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Catolică, dar și ducatul, comitatul, regiunea; astăzi: Uniunea Europeană, dar și regiunea - vezi cazurile cunoscute ale Scoției, Cataloniei); tendința de dezintegrare statală (dezintegrarea imperiilor în Evul Mediu și a monarhiilor importante, la diferite momente în timp; astăzi: fragmentarea statelor plecând de la revendicarea dreptului la autodeterminare - de pildă, Cehoslovacia, Iugoslavia); practicarea violenței private internaționale (în Evul Mediu, fiecare suzeran avea vasalii săi, aceștia, la rândul lor, dispunând de grupuri de supuși înarmați și loiali, existau flotele piraților, flotele puternic înarmate ale companiilor navale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
autonom, așa cum au arătat, de la Platon la Pascal, Kierkegaard, Stendhal și până la Camil Petrescu, pentru a nu cita decât câțiva, unii dintre cei mai consecvenți gânditori. „Câtă luciditate atâta conștiință și deci atâta pasiune”. Iubirea ca fenomen de cultură înseamnă revendicarea confirmării juridice a cuplului: temă inepuizabilă și primordială a marii literaturi. Ar fi interesant de comparat tipul de iubire elementară și obscură din Ion al lui Rebreanu cu pasiunea conștientă, deliberată și revendicativă a Polinei și a lui Birică din
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
exaltante trebuie să fi fost asemenea opțiuni totale, cât de clare consecințele lor în praxis-ul cotidian și cât sens trebuie să fi conferit ele existenței! Chateaubriand spune într-un loc din Mémoires d’outre-tombe acest superb adevăr, demn de revendicările autorului: les gens prudents trouvent de l’imprudence dans ceux qui cèdent à l’honneur. Sub pretextul, îndeobște rentabil, dar nu totdeauna, al unei rațiuni utilitare, al unui pragmatism dictat de luciditate și de simțul realităților, sunt priviți cu batjocură
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
deloc rea, din contră, pare chiar bună, în tot cazul plauzibilă, dar care e pseudoobscură, pseudohermetică, pseudonaivă, pseudopolitică, pseudocosmică etc. Fenomenul nu ar avea importanță dacă nu ar fi unul de proliferație la scară socială și nu ar duce la revendicări ilegitime, dar presante. Eu nu sunt deloc împotriva imitației și epigonismului, pe care prietenul meu Horia Lovinescu spunea rândul trecut, tot aici, că le refuză „cu înverșunare”. Imitația și epigonismul sunt consecințe necesare ale marilor opere; dacă le vrem pe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Asemenea fenomene „contestatare” și de “întoarcere la natură” s-au produs în istorie de mai multe ori. Atât la finele lumii antice (cinismul și diferitele secte precreștine), cât și în Evul Mediu (franciscanismul), cât și mai târziu - cu J.J. Rousseau. Revendicarea drepturilor „sensibilității” împotriva „societății” și „rațiunii” în fond nu face altceva decât să revendice restaurarea acestora din urmă. Căci tocmai societatea și rațiunea sunt periclitate de standardizarea și pustiirea sufletească de care pomeneam. Atât Rousseau, cât și astăzi Marcuse, pun
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Începe să susțină că e de la sine Înțeles că toți criticii nu citesc cărțile care le sunt Înmânate - apare, deci, În cursul apărării criticilor, pe care cultura lor i-ar face În stare să prindă rapid esențialul dintr-o carte. Revendicarea nonlecturii se conturează Într-o manieră puțin secundară și derivată, ea fiind de ordinul unei puteri dobândite de specialiști, al unei capacități specifice de observare a esențialului. Însă urmarea textului lasă să se Înțeleagă că este de asemenea și o
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
compromisul inteligent, chiar dacă nu se poate ridica la Înălțimea morală a gesturilor demne, este preferabil eroismului ridicol sau fals.) Dreptate, justiție - nedreptate, injustițietc " Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție" Cine-și cere drepturile nu cere mult. (Desigur, nu poate fi numită pretenție revendicarea cuiva de a-i fi respectată demnitatea, atunci când acesta dovedește că știe să și-o respecte, sau de a i se acorda dreptul de a-și exprima și el opinia personală, Într-o chestiune de interes general.) Moravurile rele fac
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
corelate, iar coeficientul de echivalență rezultat a fost de 0,71, ceea ce ne permite utilizarea celor două forme ale testului de cunoștințe în evaluarea criteriului învățării. Criteriul comportamentului - am monitorizat apariția următoarelor evenimente la nivel individual: absenteism, accidente, conflicte interpersonale, revendicări, noi stiluri și strategii de conducere, modificarea capacității decizionale, modificarea stilului de comunicare, modificarea stilului de negociere. Pentru obiectivarea schimbărilor comportamentale am realizat evaluări ale eficienței comportamentale pretraining, posttraining și la trei luni după evaluarea posttraining, pe baza aprecierii performanțelor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la nivel organizațional, stare pe care top-managementul deja o percepe; ei nu sunt conflictuali, dar se confruntă cu o serie de probleme deja prezentate și identificate drept obiective organizaționale ale antrenării (reducerea fluctuației personalului tehnic, ce ocupă poziții manageriale; temperarea revendicărilor salariale; diminuarea fraudelor; încurajarea inițiativelor personale; reducerea frecvenței accidentelor de muncă; creșterea calității lucrărilor; diminuarea sau eliminarea întârzierilor în execuție; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor interpersonale la nivelul grupurilor de muncă; reducerea frecvenței și a intensității conflictelor la nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalitatea individului. Spre exemplu, Thomas stabilește cinci stiluri de abordare a conflictelor, mai mult sau mai puțin eficiente: evitarea conflictului (implică ignorarea conflictului în speranța că va dispărea, înăbușirea conflictului prin invocarea unei strategii lente de rezolvare, evitarea conflictului prin revendicarea „discreției”, apelul la regulile birocratice ca metodă de rezolvare a situației conflictuale), compromisul (se realizează în general prin negociere, căutarea unor tranzacții și acorduri, găsirea unor soluții satisfăcătoare și acceptabile), competiția (presupune crearea unor situații de tipul câștig-pierdere, folosirea rivalității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nefiresc de a face uz de libertate s-a resimțit la nivelul relațiilor interconfesionale printr-un necreștin sentiment concurențial și printr-o invazie sistematică a sectelor de tot felul; relațiile dintre majoritate și minoritate au urmat o dinamică nedorită, iar revendicările minoritarilor corelate cu dificitele economice au creat noi conflicte; ignoranța și superficialitatea au împovărat relațiile dintre societatea civilă și sfera religioasă; relațiile ortodoxo-catolice au fost intens mediatizate și au cunoscut în ultimii ani o evoluție regretabilă (Preda, 1999). Se adaugă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]