7,801 matches
-
premiul acordat de Uniunea Compozitorilor în 2004 a încununat un șir lung de reușite. Dar, poate mai semnificativ decât orice altceva, maestrul s-a transformat, pentru noi toți - colegii și discipolii săi -, într-un model ideal al muzicianului-dascăl. Îmbinând armonios rigoarea și blândețea, creativitatea și autodisciplina, exigența și empatia, perfecționismul acribic și dragostea nfinită pentru muzică, maestrul ne-a predat cea mai importantă lecție: devoțiunea supremă pentru arta sunetelor, responsabilitatea extremă a fiecărui cuvânt sau gest, a fiecărei priviri. Căci muzicienii-dascăli
Dragoș Alexandrescu by Olguța LUPU () [Corola-journal/Journalistic/83386_a_84711]
-
Domnia sa a ținut în permanență legătura cu Opera ieșeană ale cărei atrăgătoare premiere erau comentate de cronicarii vremii: George Bălan, Alfred Hoffman, J. V. Pandelescu și alții. Era epoca de glorie a unei trupe artistice formate din interpreți selectați cu rigoare de o comisie ministerială alcătuită din personalități muzicale de prestigiu ale vremii. De aceea, stârnea curiozitate chiar și evoluția noilor artiști care, deși interpreți cu voci de excepție, nu pășiseră încă pe scenă decât ca soliști concertiști, însă prin cursuri
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
rătăciri care întăresc regulile de întocmire a plurivocalității datorită rarității lor. Regula devine în mod cu totul excepțional neregulă, arătând că numai așa compoziția muzicală este un act rațional, de vreme ce se poate încălca severa regularitate a discursului sonor. Eliberarea de rigoarea legii îl înnobilează într-atât pe autor, încât ea înalță ființa muzicii. Spiritul palestrinian trăiește din licență, așa cum fluturele trăiește din efemeritatea larvei. 3. Excepții care lărgesc regula. Abia acum excepția își deconspiră adevărata ei vocație. Ieșită de sub interdicție și
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
a occidentului era dominată de teoria afectelor. În varianta interpretativă dată de Tomasz Skweres am audiat piesa Solo multipli de Sorin Lerescu, o compoziție conturată pe registre sonore, o muzică cerebrală, dar nu mai puțin creatoare a unei atmosfere de rigoare spectaculară, printr-o anume intenție de exaltare virtuozică. Tomasz Skweres a interpretat în continuare lucrarea Al fresco de Gerard Resch, compozitor austriac. Cum derivă și din titlu, avem aici intenția transpusă cu talent în plan muzical, de a se fi
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
a Simpozionului acesta să poată fi prezentat autorilor și participanților la eveniment. Cartea (scoasă sub egida Editurii Muzicale) a fost alcătuită după niște reguli foarte stricte, conform standardului științific internațional APĂ, înscriindu-se din punct de vedere calitativ și al rigorii în rândul publicațiilor simpozioanelor de renume. Printre participanții acestei ediții s-au numărat academicienii Cornel Țăranu și Octavian Lazăr Cosma, Viorel Cosma, Sivia Zimmermann (Germania), Nicolae Brânduș și clavecinista Ioana Cărăușu (Italia) care, alături de ceilalți autori (în total 24 la
Simpozionul Interna?ional de Muzicologie ?George Enescu? by Diana-Elena MUR??AN () [Corola-journal/Journalistic/83426_a_84751]
-
Rodica Zafiu Cartea profesorului Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească (București, Humanitas, 2008), e un volum exemplar, care fixează un reper și consolidează o ierarhie de valori. E o carte fundamentală, model de rigoare filologică, dar și de obiectivitate științifică, care se plasează într-o deplină normalitate a abordării științifice. Propunîndu-și să cerceteze un domeniu extrem de important, dar insuficient studiat, autorul nu se lasă influențat de complexele culturii române, nu are de demonstrat priorități
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
întrecere corectă între competenți, un joc civilizat și matur între indivizi performanți, care acceptă cu sportivitate rezultatele. Puținele pete de culoare, precum "plimbarea cu elefantul" din Constanța, sunt - mai degrabă - licențe poetice, ghidușii menite să destindă excesiva seriozitate indusă de rigoarea, coerența și precizia planurilor prezentate. Impresia de tehnicitate sobră este însă falsă. Miza actualelor "locale" este uriașă, pentru că ele reprezintă una din ultimele șanse ca România să se înscrie în normalitate, să scape de emblema de "țară-problemă" pe care i-
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
cenaclului, a disputelor și punerilor la punct. Un mic grup pe o baricadă, "de au obligații față de revistă, membrii cercului n'au nici o obligație între dânșii: se pot deci contesta cât vor voi. Admirația reciprocă nu numai nu e de rigoare, dar nu e nici chiar dorită." Bunăoară, Hortensia Papadat-Bengescu, dacă-și publică, în fiecare număr, fragmente din Concert din muzică de Bach și, apoi, din Drumuri ce nu se văd (viitorul Drum ascuns) nu scapă, cînd îi vine rîndul la
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
pagini numeroase încărcate de intervenții ale autorului, efectuate la o reîntoarcere a manuscrisului în redacție, dictată de "foruri superioare", după expresia vremii, temătoare, grijulii să nu care cumva să "scape" ceva insurgent, înșelând chiar vigilența cenzorilor care aplicaseră viza de rigoare". Astfel că, tracasat de presiuni, Petru Dumitriu intenționa să adauge ediției din 1955 a Cronicii un Cuvânt înainte, în care să se scuze pentru absența unei prea mari tendențiozități în prezentarea aristocrației (de care, oricum, această primă variantă a romanului
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
șaizeci. El a început din motive politico-ideologice odată cu reforma comunistă din 1948, iar din 1989 continuă din iresponsabilitatea și incompetența guvernanților. Pentru ca azi - exceptând câteva onorabile instituții unde dascăli cu vocație și demnitate refuză să abdice de la ceea ce Noica numea "rigorile culturii" - azi, așadar, școlile au ajuns niște sinistre focare de insolență, trivialitate, "fițe", snoabe, dezmăț, violență și criminalitate in nuce. Ca să nu mai pomenim și de mizeria materială, de tavane care se prăbușesc peste clase, de școlile rurale sau periferice
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
am ajuns la Craiova. Lipsind din țară, mi-a fost mai greu să-mi structurez programul pe ultima sută de metrii. Dacă aș fi intuit vraiștea de care m-am izbit ulterior, aș fi lăsat la o parte scrupulele și rigorile. Am zis, așadar, să profit de pilonul București, de ideea de acum doi ani ca spectacolele invitaților străini să fie jucate și în capitală. Idee extraordinară. De fapt, într-o altă formulă, lucrul acesta s-a întîmplat mai mereu, dacă
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
care i-a format, pentru care el devine mentorul, seducătorul, dictatorul - și au dobîndit același limbaj, același cod. Pe de altă parte, credința nesfîrșită în ce fac pe scenă. Un fel de fanatism care alimentează inepuizabil dăruirea lor formidabilă. Disciplina, rigoarea. Pe fiecare artist, de la regizor la actor, la scenograf sau muzician, îl costă ce face. Îl costă cuvîntul lui Shakespeare, lumea privită de el, convulsiile și tensiunea. Mi se pare, de aceea, că neliniștea creatorului bîntuie fiecare spectacol pe care
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
a clișeului. Specialistul veritabil va fi - în această polarizare oarecum dictată - inconsecvent. Iar electoratul său intelectual îl va urma, pe un versant sau pe altul. Și în intenția, și în alcătuirea Mistificțiunilor, Mircea Anghelescu rezolvă dilema în favoarea sa. El introduce rigoarea expertului în pledoaria de apărare - literară - a tuturor categoriilor de texte deviante pe care le identifică. Falsurile, farsele, apocrifele, pastișele, pseudonimele sunt salvate de discreditul de care-au avut parte până nu demult, cel puțin în spațiul românesc. De la exemple
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
mai dese. Imobilismul mediului scanat și radiografiat de romancier se datorează însă, după cum vom vedea, nu numai ingineriei și planificării sociale (cu clasa muncitoare, chipurile, în postură conducătoare), ci și unei repetitivități biologice, la nivelul diferitelor generații. Cu diferențele de rigoare, tot mai șterse pe măsură ce romanul avansează, copiii vor reitera greșelile părinților și vor retrăi, când va veni vremea, dramele lor. Sistemul socio-economic, regimul politic și, pe de altă parte, legile implacabile ale eredității îi vor aduce pe junii de azi
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
imperisabilă. Povestea cu ruleta rusească, cu licitarea ofertei de gloanțe pe cap de jucător sună teribil de cunoscut. Ce să fie, ce să fie? Cărtărescu? Ruletistul? Din nou talentatul prozator oferă inspirație încărunțitului scenarist, care și-a luat măsurile de rigoare pentru a nu fi acuzat de plagiat, tunzînd povestea pe ici pe colo în stilul "pierdut" și sigur, fiind oameni de lume, vom înțelege că în cele din urmă regizorul s-a inspirat din literatură ca dintr-un fel de
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
pe Ťtineť din poeme să vorbească. Ele sunt nonelocvența placidă. Mutul". Efectele unui asemenea fenomen de disoluție a subiectului sunt multiple. Ele se înscriu într-un unghi favorabil gestionării angoasei de fond, tratate cu pudoare, a melancoliei contrase în tensiunile rigorii. Mai întîi, desigur, putem vorbi de variațiile raportului dintre subiect și celălalt, estompate de natura fluidă a primului, care se revarsă, se combină cu elementele alterității. Dacă monitorizarea reciprocă e, ca să zicem așa, firească ("cînd vizitezi locuri cu totul străine
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
serii de muzică, violonista germană Arabella Steinbacher ne-a oferit o versiune cu totul impresionantă a Concertului de Jan Sibelius. Substanța romantică a lucrării a fost susținută de o manieră solistică strălucitoare, de o expresie amplă, formulată în termenii unei rigori instrumentale imbatabile. în debutul serii de muzică, prezentarea primei Rapsodii enesciene a făcut deliciile unui public entuziast ce a umplut până la refuz marea sală a Ateneului. Pregătit în Sudul Germaniei, în Bavaria, în stațiunea sub-alpină Garmisch-Partenchirchen - orașul în care Richard
Ateneul Român Muzică academică renăscută în compania tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8585_a_9910]
-
-și retragă trupele liniștiți. Ceea ce Hrușciov a și făcut în 1958. I-a fost dat generației mele să-și înceapă drumul literar tocmai atunci, în climatul revenirii brutale la îngheț ideologic, nevoită să se supună, pentru a se putea manifesta, rigorilor acestuia. Peste ani, rememorându-și începuturile poetice, Cezar Baltag va reflecta în termeni dramatici la cedările de atunci: "A fost prețul nemilos și pe care n-am încetat să-l regret niciodată, pe care a trebuit să-l plătesc, ca să
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
iubit fierbinte Burgul, l-am tot visat, îndurerat la trezire că n-a fost decât un vis. Janina și cu mine acolo ne-am întâlnit, am rămas împreună fideli amintirilor comune din Petersburg - în baza cărora, cu suplimentările culturale de rigoare, am scris, de timpuriu, și am rescris, întru târziu, Romanul și romanele unui oraș, cartea pe care o cunoști. Paradoxal, acolo și atunci n-am prea citit literatură; o compensa arta care mă înconjura, întreaga minune însumată din palate, bulevarde
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
și eu vreo limbă din cele lăudate" (vezi prefața la Fabule și istorioare, 1841), Pann, cunoscător a patru-cinci limbi străine, avea conștiința arhaicității sale și se delimita radical de poezia neologică a pașoptiștilor. Originalitatea sa trebuie căutată acolo unde, după rigorile unei viziuni specifice secolului XX, arta poetului s-a insinuat adînc în construcția verbală a poeziei. Prima pagină a Poveștii vorbii (" Despre cusururi sau urîciuni") începe astfel: "Aideți să vorbim degeabă,/ Că tot n-avem nici o treabă;/ Fiindcă/ Gura nu
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
fiind aceea de a vedea "care să fie profilul optim al viitorilor candidați" și "cum să fie barată calea (...) braconierilor în haită". Un răspuns ar putea fi găsit în istorie, crede G. Ș., reflectând la vremurile "când bărbați destoinici impuneau rigorile democrației la noi". "Tatonărilor în gol după o tipologie a politicienilor apți a fi promovați, își urmează gândul Geo Șerban, le e preferabilă evocarea demnitarului legitim de altădată, surprins în exercițiul funcțiunii". Unul dintre acești "demnitari legitimi" a fost într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8643_a_9968]
-
adevăr, notația să devină tot mai aproximativă, și invers, într-o partitură indicativă, luarea în posesie a adevărului să impună sporirea preciziei semiografice. Bineînțeles, admițând că adevărul în muzică nu se exprimă (doar?) prin reguli mecanice și legi inflexibile, prin rigoarea scriiturii și „sacralizarea” convențiilor ortografice. În principal muzica savantă a inventat partitura cu scopul de a clarifica și calibra o idee muzicală printr-un text care devine, astfel, o procedură simplificatoare ce reduce cât se poate de drastic obscuritatea sau
Partitura ?ntre conspirare ?i deconspirare by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83951_a_85276]
-
la un concept impus de același Harold Bloom - nu se manifestă decât punctual și devitalizat într-un câmp literar autohton încă incipient. E, poate, și motivul pentru care Paul Cornea evită, voluntar, câteva paradigme științifice care s-ar adapta, la rigoare, unor astfel de scenarii psihologiste. Adică bibliografiile saturate ale pozitivismului, coerența structuralismului, originalitatea metacriticii. Cu siguranță, "angoasele contaminării" nu sunt adecvate nici secolului, nici autorilor, nici istoricului literar care le circumscrie. Devine, deodată, extrem de interesant de nuanțat cum se produce
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
a spus textual: “Spectacolul prezentat de Cezar la Eurovision s-a îndepărtat dramatic de ceea ce este artistul Cezar Oautu”, trebuie să ne gândim ce anume a fost greșit, fiindcă nu ni se spune. Pe de altă parte, cu scuzele de rigoare, nu știm “ce este artistul Cezar Oautu” dintr-un motiv foarte simplu: a venit la preselecție din postura de total necunoscut, pentru public și chiar specialiști. Colaboratorii noștri colindă lumea, avem mereu relatări despre succesele românilor peste hotare, mai există
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
era “pe pile”, nu se clasau acestea mai sus? Nu avem absolut nimic cu Cezar Ouatu (se va vedea mai jos că am fost absolut obiectivi și blânzi, față de alți colegi), doar că suntem o publicație profesionistă și milităm pentru rigoare, echilibru și corectitudine. Eurovision este un concurs de muzică ușoară sau pop, cum vreți, sprijinit consistent de mulți iubitori de artă (cum este doamna Anca Vlad, farmaciile “Catena” fiind alături de reprezentanții noștri), care doreau o clasare care să îmbunătățească imaginea
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]