899 matches
-
de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic. ... (3) În cazul extinderii tramei stradale și a anumitor zone funcționale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266999_a_268328]
-
de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic. ... (3) În cazul extinderii tramei stradale și a anumitor zone funcționale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267490_a_268819]
-
de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic. ... (3) În cazul extinderii tramei stradale și a anumitor zone funcționale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276656_a_277985]
-
de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic. ... (3) În cazul extinderii tramei stradale și a anumitor zone funcționale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278147_a_279476]
-
de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic. ... (3) În cazul extinderii tramei stradale și a anumitor zone funcționale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270099_a_271428]
-
Ce-a făcut, așadar, Serge Moscovici? Vom începe prin a menționa că s-a născut și a trăit în România până în 1947 când a emigrat clandestin la Paris. în povestirea autobiografică - tradusă de aceeași editură ieșeană cu titlul Cronica anilor risipiți (1999) și pe care nu mă voi reține s-o apreciez, încă o dată, ca fiind cea mai tulburătoare scriere memorialistică ce mi-a fost dat s-o citesc până în prezent - vom găsi, descrise, pe larg momentele conținute de prima parte
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
1800. Aproape la un secol distanță în 1895 a fost construită una nouă din piatră, existentă și azi. În 1774 Borșa era comună și parohie. Într-o descriere a localității din anul 1941 se amintește că aceasta comună răsfirata și risipita are o lungime de 59 km și o lățime de 35 km. În anii '40, la Borșa se făceau pregătiri pentru organizarea Olimpiadei de Iarnă din anul 1948. Mai exact s-au investit aproximativ echivalentul a 100 milione euro azi
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
făcându-se pe rutele vechi. Condițiile favorabile pentru apariția și dezvoltarea satului au fost pământul fertil, apropierea de o sursă de apă (lacul Ezăreni) și apropierea de un târg - zona intens circulata (Iași). La început, sătul a fost de tip risipit, fiind locuit de circa 4-5 familii. Urmașii acestor familii au împărțit moșia moștenita, redistribuind-o (terenul moștenit devine vatra și o nouă moșie). Astfel, prin creșterea demografică, redistribuirea terenului și/sau vinderea lui, sătul a devenit de tip răsfirat-adunat. Contextul
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
208 locuitori. Istoria Bisericii Ortodoxe se confundă cu însăși istoria satului, născut cu doar câteva case în jurul bisericuței de lemn. Biserica a fost refăcută în 1812 și apoi în 1912, după ultima refacere lucrurile vechi bisericești au fost distruse sau risipite. 1 Satul - formă specifică de comunitate umană. 1.1 Definirea sociologică a satului Viața oamenilor, așa cum ne demonstrează cercetările, se desfășoară, de regulă, în cadrul unor forme specifice de comunitate prin care se asigură solidaritatea socială, adică acel tip de relații
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
fiecare având roluri sociale economice bine gândite în viața colectivităților rurale. Luându-se în analiză consecințele raporturile dintre vatră și teritoriu, sociologii și alți specialiști au pus în evidență trei tipuri de așezări rurale: satul adunat, satul răsfirat și satul risipit. Prin adăugarea la acest model al formei și reliefului satului, literatura de specialitate consemnează alte tipuri de sat: adunat reveran, adunat de terasă, adunat de coastă, risipit de terasă, risipit de coastă etc. Au fost și alte încercări de a
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
evidențiază clasificările tipologice a satelor pe baza următoarelor criterii: • după formă, structura cladită și rețeaua de drumuri: liniare (dezvoltate în lungul unor drumuri principale sau văi), tentaculare (dezvoltate de-a lungul unor văi sau drumuri), areolare (cu forme regulate, poligonale), risipite (fără rețea de drumuri, casele fiind răsândite pe mari întinderi), adunate (clădiri izolate cu loturi mari), compacte (construcții la strada cu balcoane lipite); • după funcțiuni economice: dominant agricole, industriale și agricole, balneo-turistice, cazare a salariaților neagricoli cu locuri de muncă
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
funcționau 7 biserici (în satele Bozioru, Posobești, Scăeni, Văvălugi, Râu, Vornici și Schitu-Găvanele, și o școală mixtă în satul de reședință, cu 45 de elevi (din care 5 fete). Fiind comună de munte, compoziția ei a evoluat în timp, satele risipite fiind identificate diferit la momente de timp diferite. Astfel, în 1925, comuna este consemnată în aceeași plasă, cu 13 sate și trei cătune: Bozioru, Buduile, Fișici, Gârla, Găvanele, Geambașu, Râu, Raști, Scăeni, Ulmetu, Valea Șagan, Corneanu, Gornet și Gresia, având
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
Boului. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, a redevenit parte din județul Buzău, în componența actuală, de-a lungul timpului multe din satele sale montane risipite fiind comasate, redefinite sau desființate; în cele din urmă, satul Între Sibicii a constituit nucleul de fuzionare a satului denumit astăzi Colți și rămas reședința comunei. La Colți a fost singura exploatare de chihlimbar din România. Deși exploatarea a fost
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite. Comuna se află în nord-vestul județului, în Subcarpații Curburii, pe valea râului Bălăneasa. Este traversată de șoseaua județeană DJ203L, care o leagă spre sud de și (DN10), și mai departe de Buzău; și spre nord de . Conform recensământului efectuat în
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
comună care era în același timp reședința subprefecturii târgului din județul Tutova. Între anii 1844-1907 exista o zona comercial-meșteșugărească și de locuit axată în mod deosebit pe strada principală și o zonă în partea sudică cu locuințe la șosea și risipite a căror locatari se ocupa exclusiv cu agricultura, aici fiind vorba de rămășițele satului Hănăseni. Între anii 1908-1921 fizionomia satului nu se schimbă foarte mult dar i se adaugă centrul comunității evreiești cu școala. S-a construit apoi școala primară
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
rațelor sălbatice. Satul se află pe cele două maluri ale pârâului împărțind localnicii în „cei de neam” (foștii moșneni, boierii, neaoșii, moșierii, „oamenii-cu-stare” etc.) și „sărăntoci” (venetici, cei veniți în sat din altă parte, „străinii” etc.). Dobridorul se învecinează cu Risipiții („cei-cu-case-răsfirate”, la nord-vest, numit azi Unirea) și Moțățeii („cei-infatuați-și-puși-pe-harță”, la sud-est). Numele celor două comune din apropiere sunt porecle date de dobridoreni dijmașilor care munceau pământurile moșnenilor și boierilor din Dobridor. O bizarerie a regiunii constituit-o multă vreme valul
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
secolului al XVIII-lea - și nu toți, căci la începutul secolului al XX-lea unii „venetici” mai trăiau încă în bordeie. Această mentalitate nu putea să nu atragă reacții negative. Țăranii din satele învecinate - mai ales cei de la Moțăței și Risipiți - îi ironizează adesea: „La Dobridor toți se cred boieri dar mulți n-au nici după ce să bea apă!” Dobridorenii se mândresc nu numai cu „marile familii”, ci și cu diverși „eroi”, cu „oameni-ca-lumea” și cu „oameni-de-seamă”. „Eroii” nu sunt neapărat
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
etc.Exemplul contemporan este cu satul Rast, unde, în urma inundațiilor din 2006, o parte din locuitori s-au mutat mai sus, la 6 km distanță, formând Rastul Nou. Uneori satelor li se schimbă numele de către autorități, Cârna devenind Dunăreni și Risipiți - Unirea. Schimbări au avut loc și în vechime, satul Urâți devenind Negoi și Strâmba devenind Catane. Aici ar mai fi de spus câte ceva și anume că strâmb și covei sunt aproape sinonime, așadar nu este numai o apropiere geografică între
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
precizând că zidăria era șubredă. Cercetările arheologice efectuate aici au dus la descoperirea în morminte a unor costume vechi de mătase, cu fir, un inel de aur, smaralde, mărgăritare, câteva monede etc., care și ele au fost în mare parte risipite. O parte din inscripțiile de pe pietrele funerare au fost copiate de Teodor Burada. Numeroși intelectuali ai vremii, printre care mitropolitul Iosif Naniescu și Mihail Kogălniceanu, au susținut păstrarea adaosurilor valoroase din decursul timpului. Lecomte du Noüy opta pentru refacerea unei
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
peisajul monahal de la Văratec. "„Dacă mă gândesc la Varatec, îi văd turlele cum se ivesc peste livezi și peste holde, văd alături Filiorul, dealul rotund ca un arici și purtând pe el stejari în loc de țepi, văd căsuțele albe ca omătul risipite larg printre sutele de nuci și cireși, văd biserica Sf. Ioan, mormântul Veronicăi Micle (...) și de prin prejur dealuri de aluni și de mesteacăni, văi albite de romaniță, zidurile negre ale pădurilor de brad”".
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
ale unor reptile și animale preistorice, preluate de Muzeul arheologic Grigore Antipa București și de Muzeul regional Craiova, în anii 1937-1938. Comuna Roești are în componența sa 10 sate, făcând parte din acest punct de vedere din așezările cu sate risipite. Aceste sate sunt: Băiasa, Băjenari, Bărbărigeni, Ciocâltei, Cueni, Frasina, Piscul Scoarței, Roești, Râpa Cărămizii și Saioci. Satele sunt orientate pe direcția N-E, S-V cu expunere largă spre Vest, direcție determinată de deviația ce o prezintă cursul de apă
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
cultură, este cultivat în toata Europa, pentru calitățile sale de aromatizat și condiment, cunoscut și folosit din timpuri străvechi în bucătărie, chimenul este considerat și o plantă medicinală, fructele sale fiind apreciate ca și adevărate medicamente. Chimenul sălbatic crește foarte risipit, în fânețe, pe câmpuri, la marginea pădurilor, semințele sunt mici, mult mai mici decât semințele chimenului cultivat care sunt mai bogate în ulei volatil și mult mai puternice din punct de vedere medicinal, se găsesc în toate magazinele naturiste. Chimenul
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
Pădurea de liliac" de la Ponoarele este bine populat în depresiunile Severin și Bahna, cu densități ce ating 100-150loc/km în rest valorile sunt relativ reduse (25-50 loc/km . Satele sunt de regulă mici și mijlocii din categoria celor de tip risipit. Ca funcții predomină cele agropastorale. Orașele din acest podiș sunt: Baia de Aramă, din categoria celor mici și Drobeta-Turnu Severin, din categoria celor mari, important port fluvial și centru industrial. Din punct de vedere agricol, Podișul Mehedinți se înscrie în zona agrogeografică
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
polului administrativ al Băniei, toți marii boieri din Oltenia sînt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lîngă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricînd sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor. Cei mai de seamă reprezentanți ai acestei noi pături nobiliare craiovene, care eclipsa pînă și puterea
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
locul 7 în țară). În plan edilitar, Craiova a scăpat, în mare măsura, furiei demolatoare din alte orașe, nu au fost demolate biserici, poate și pentru că orașul nu avea o sistematizare prea bună, iar edificile cu valoare istorică sînt destul de risipite. Clădirile de patrimoniu s-au păstrat în Craiova, devenind al doilea oraș, după București, după numarul de construcții vechi: biserici, case și palate boierești sau alte construcții laice. Construcțiile de pe Calea Unirii, din perioada comunistă, au înlocuit clădiri comerciale fără
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]