5,274 matches
-
construirii identității sale. Pentru S.F. Moore și B. Myerhoff (1977, pp. 7-8), ritul implică: a) repetiția: fie a ocaziilor, fie a conținuturilor, fie a formelor; b) acțiunea: aceasta este conștientă și jucată ca Într-o piesă de teatru: „Altfel spus, ritul implică a face ceva, nu numai a spune sau a gândi ceva” (p. 7); c) stilizarea comportamentelor: „Acțiunile și simbolurile sunt extraordinare sau obișnuite, dar folosite În moduri neobișnuite” (p. 7); d) ordinea: ritul este organizat, are Început și sfârșit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o piesă de teatru: „Altfel spus, ritul implică a face ceva, nu numai a spune sau a gândi ceva” (p. 7); c) stilizarea comportamentelor: „Acțiunile și simbolurile sunt extraordinare sau obișnuite, dar folosite În moduri neobișnuite” (p. 7); d) ordinea: ritul este organizat, are Început și sfârșit; e) stil de prezentare evocativ: „Ritualurile colective au ca scop să stârnească atenția, cel puțin, sau să producă o adeziune față de ceva. Ceremoniile obțin acest lucru prin manevrări ale simbolurilor sau ale unor stimuli
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
e) stil de prezentare evocativ: „Ritualurile colective au ca scop să stârnească atenția, cel puțin, sau să producă o adeziune față de ceva. Ceremoniile obțin acest lucru prin manevrări ale simbolurilor sau ale unor stimuli senzoriali” (p. 8); f) dimensiunea colectivă: ritul este un act social, care are o semnificație socială. G. Lewis (1980, pp. 11-14) se oprește la patru note: a) regularitatea acțiunilor; b) caracterul de ghid de acțiune: „Un lucru este Întotdeauna explicit și unanim recunoscut de cei care performează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este un act social, care are o semnificație socială. G. Lewis (1980, pp. 11-14) se oprește la patru note: a) regularitatea acțiunilor; b) caracterul de ghid de acțiune: „Un lucru este Întotdeauna explicit și unanim recunoscut de cei care performează ritul: el spune clar cine, ce și când trebuie să facă. Este practic. Conduce acțiunile. Coordonarea a ceea ce trebuie făcut este explicită, dar semnificația, motivul sau interpretarea acțiunii pot să nu fie explicite” (p. 11); c) caracterul tradițional; d) expresivitatea: riturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritul: el spune clar cine, ce și când trebuie să facă. Este practic. Conduce acțiunile. Coordonarea a ceea ce trebuie făcut este explicită, dar semnificația, motivul sau interpretarea acțiunii pot să nu fie explicite” (p. 11); c) caracterul tradițional; d) expresivitatea: riturile au ceva arbitrar, care le diferențiază de muncă, deprinderi sau tehnici. Ele sunt comunicarea unei acțiuni, deci nu au un scop practic, ci unul expresiv. C. Bell (1997, pp. 139-160) propune șase note caracteristice (formalismul, tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pp. 139-160) propune șase note caracteristice (formalismul, tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire” (p. 7); b) performanța: „Ritul este performarea a ceva, pentru cineva. Ritul nu este niciodată inventat În momentul acțiunii sale, el este o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c) caracterul conștient: ritul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire” (p. 7); b) performanța: „Ritul este performarea a ceva, pentru cineva. Ritul nu este niciodată inventat În momentul acțiunii sale, el este o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c) caracterul conștient: ritul este performat În mod voluntar, fiind Însoțit de o adeziune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul este acțiune, nu numai gândire” (p. 7); b) performanța: „Ritul este performarea a ceva, pentru cineva. Ritul nu este niciodată inventat În momentul acțiunii sale, el este o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c) caracterul conștient: ritul este performat În mod voluntar, fiind Însoțit de o adeziune socială; d) caracterul non-instrumental (irațional): „În esență
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ritul este acțiune, nu numai gândire” (p. 7); b) performanța: „Ritul este performarea a ceva, pentru cineva. Ritul nu este niciodată inventat În momentul acțiunii sale, el este o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c) caracterul conștient: ritul este performat În mod voluntar, fiind Însoțit de o adeziune socială; d) caracterul non-instrumental (irațional): „În esență, așa-numitul element irațional din rit vine din faptul că ritul folosește o logică a semnelor, a Înțelesurilor și a moralei care este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
momentul acțiunii sale, el este o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c) caracterul conștient: ritul este performat În mod voluntar, fiind Însoțit de o adeziune socială; d) caracterul non-instrumental (irațional): „În esență, așa-numitul element irațional din rit vine din faptul că ritul folosește o logică a semnelor, a Înțelesurilor și a moralei care este diferită de legile raționalității tehnice” (p. 12); e) caracterul non-recreațional: „Chiar dacă gratificațiile sale sunt importante, semnificația ritului nu este epuizată de ele. Pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c) caracterul conștient: ritul este performat În mod voluntar, fiind Însoțit de o adeziune socială; d) caracterul non-instrumental (irațional): „În esență, așa-numitul element irațional din rit vine din faptul că ritul folosește o logică a semnelor, a Înțelesurilor și a moralei care este diferită de legile raționalității tehnice” (p. 12); e) caracterul non-recreațional: „Chiar dacă gratificațiile sale sunt importante, semnificația ritului nu este epuizată de ele. Pe scurt, ritul este o parte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
esență, așa-numitul element irațional din rit vine din faptul că ritul folosește o logică a semnelor, a Înțelesurilor și a moralei care este diferită de legile raționalității tehnice” (p. 12); e) caracterul non-recreațional: „Chiar dacă gratificațiile sale sunt importante, semnificația ritului nu este epuizată de ele. Pe scurt, ritul este o parte a vieții serioase” (p. 12); f) aspectul colectiv; g) expresie a relațiilor sociale: ritul concentrează relațiile sociale, permite Înțelegerea lor; h) caracterul subjonctiv: riturile „nu vorbesc despre ceea ce este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din faptul că ritul folosește o logică a semnelor, a Înțelesurilor și a moralei care este diferită de legile raționalității tehnice” (p. 12); e) caracterul non-recreațional: „Chiar dacă gratificațiile sale sunt importante, semnificația ritului nu este epuizată de ele. Pe scurt, ritul este o parte a vieții serioase” (p. 12); f) aspectul colectiv; g) expresie a relațiilor sociale: ritul concentrează relațiile sociale, permite Înțelegerea lor; h) caracterul subjonctiv: riturile „nu vorbesc despre ceea ce este, ci despre ceea ce ar putea sau ar trebui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de legile raționalității tehnice” (p. 12); e) caracterul non-recreațional: „Chiar dacă gratificațiile sale sunt importante, semnificația ritului nu este epuizată de ele. Pe scurt, ritul este o parte a vieții serioase” (p. 12); f) aspectul colectiv; g) expresie a relațiilor sociale: ritul concentrează relațiile sociale, permite Înțelegerea lor; h) caracterul subjonctiv: riturile „nu vorbesc despre ceea ce este, ci despre ceea ce ar putea sau ar trebui să fie. Riturile pot să opereze ca modele ale unei anumite versiuni a ordinii sociale, ele pot
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gratificațiile sale sunt importante, semnificația ritului nu este epuizată de ele. Pe scurt, ritul este o parte a vieții serioase” (p. 12); f) aspectul colectiv; g) expresie a relațiilor sociale: ritul concentrează relațiile sociale, permite Înțelegerea lor; h) caracterul subjonctiv: riturile „nu vorbesc despre ceea ce este, ci despre ceea ce ar putea sau ar trebui să fie. Riturile pot să opereze ca modele ale unei anumite versiuni a ordinii sociale, ele pot reprezenta o anumită idee asupra ordinii sociale, dar ele nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
parte a vieții serioase” (p. 12); f) aspectul colectiv; g) expresie a relațiilor sociale: ritul concentrează relațiile sociale, permite Înțelegerea lor; h) caracterul subjonctiv: riturile „nu vorbesc despre ceea ce este, ci despre ceea ce ar putea sau ar trebui să fie. Riturile pot să opereze ca modele ale unei anumite versiuni a ordinii sociale, ele pot reprezenta o anumită idee asupra ordinii sociale, dar ele nu reflectă niciodată un statu-quo structural” (p. 15); i) caracterul efectiv al simbolurilor: acestea sunt considerate puternice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
genereze schimbări; j) caracterul condensat: În simbolurile din ritual, „pot fi reprezentate deodată multiple Înțelesuri, acțiuni și semne” (p. 17); k) caracterul estetic; l) comportamentul tradițional: „Există Întotdeauna În mit ceva stereotip, standardizat, stilizat, repetitiv și inflexibil, formal. Faptul că ritul este repetitiv Înseamnă că alții l-au performat În același fel, Înainte” (p. 20); m) regularitatea: ritul se reia ciclic; n) referirea la sacru: „Evenimentele rituale permit celor care le celebrează să participe la viața serioasă, oricum ar fi aceasta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
semne” (p. 17); k) caracterul estetic; l) comportamentul tradițional: „Există Întotdeauna În mit ceva stereotip, standardizat, stilizat, repetitiv și inflexibil, formal. Faptul că ritul este repetitiv Înseamnă că alții l-au performat În același fel, Înainte” (p. 20); m) regularitatea: ritul se reia ciclic; n) referirea la sacru: „Evenimentele rituale permit celor care le celebrează să participe la viața serioasă, oricum ar fi aceasta definită” (p. 25); o) comunicarea fără informație: „Ritualul este o comunicare ce acționează Într-un mod aparte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le celebrează să participe la viața serioasă, oricum ar fi aceasta definită” (p. 25); o) comunicarea fără informație: „Ritualul este o comunicare ce acționează Într-un mod aparte, din punctul de vedere al teoriilor informației” (p. 27). Tipologia riturilortc "Tipologia riturilor" Schemele de clasificare propuse de antropologi au Încercat să depășească această eterogenitate, nu o dată dezarmantă, a manifestărilor rituale și să grupeze diferitele tipuri de ritualuri În jurul unor axe cu valoare generalizatoare. Aceste eforturi pot fi organizate În jurul a două mari
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și polemici legate de acest mod de gândire sau de specificul uneia sau alteia dintre subspeciile de ritual, statutul teoretic al acestor clase a făcut rareori obiectul unei reflecții epistemologice (vezi dezbaterile din C. Bell, 1992; G. Lewis, 1980). Speciile ritului O tipologie frecvent citată este aceea propusă de Anthony Wallace (1966), care grupează riturile În cinci categorii importante: a) rituri tehnologice - este vorba despre manifestări rituale care au ca scop controlarea naturii. În acest grup intră familii de rituri precum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre subspeciile de ritual, statutul teoretic al acestor clase a făcut rareori obiectul unei reflecții epistemologice (vezi dezbaterile din C. Bell, 1992; G. Lewis, 1980). Speciile ritului O tipologie frecvent citată este aceea propusă de Anthony Wallace (1966), care grupează riturile În cinci categorii importante: a) rituri tehnologice - este vorba despre manifestări rituale care au ca scop controlarea naturii. În acest grup intră familii de rituri precum: 1. divinația - obținerea informațiilor despre mersul viitor al lumii; 2. rituri de intensificare - obținerea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al acestor clase a făcut rareori obiectul unei reflecții epistemologice (vezi dezbaterile din C. Bell, 1992; G. Lewis, 1980). Speciile ritului O tipologie frecvent citată este aceea propusă de Anthony Wallace (1966), care grupează riturile În cinci categorii importante: a) rituri tehnologice - este vorba despre manifestări rituale care au ca scop controlarea naturii. În acest grup intră familii de rituri precum: 1. divinația - obținerea informațiilor despre mersul viitor al lumii; 2. rituri de intensificare - obținerea unor cantități mai mari de produse
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Speciile ritului O tipologie frecvent citată este aceea propusă de Anthony Wallace (1966), care grupează riturile În cinci categorii importante: a) rituri tehnologice - este vorba despre manifestări rituale care au ca scop controlarea naturii. În acest grup intră familii de rituri precum: 1. divinația - obținerea informațiilor despre mersul viitor al lumii; 2. rituri de intensificare - obținerea unor cantități mai mari de produse alimentare; 3. rituri de protejare - influențarea fenomenelor naturale, apărarea Împotriva furtunilor, inundațiilor, grindinei, focului etc.; b) rituri terapeutice și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1966), care grupează riturile În cinci categorii importante: a) rituri tehnologice - este vorba despre manifestări rituale care au ca scop controlarea naturii. În acest grup intră familii de rituri precum: 1. divinația - obținerea informațiilor despre mersul viitor al lumii; 2. rituri de intensificare - obținerea unor cantități mai mari de produse alimentare; 3. rituri de protejare - influențarea fenomenelor naturale, apărarea Împotriva furtunilor, inundațiilor, grindinei, focului etc.; b) rituri terapeutice și antiterapeutice - au ca scop influențarea sănătății oamenilor; riturile de vindecare sunt terapeutice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]