2,626 matches
-
începu să se îmbrace. - Nu mă întreba nimic, acum, zise el. Voi părăsi poate această navă dar voi reveni. După un timp își aminti de una din zonele memorizate, de pe Venus, cu două luni și jumătate în urmă. Percepea fluxul ritmic și slab al creierului secund. În mod deliberat se destinse așa cum făcuse pe pat. Simți modificarea amintirii. Se alterase vizibil. Simți cum creierul urma schema modificată. Erau mici întreruperi, salturi. Dar de fiecare dată. imaginea fotografiată în mintea lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
era prea impunătoare, sugerînd distanțe imense, pentru a veni de la mașini. Pe Lanark îl liniștea. Fiecare stîlp al arcadei arunca mai multe umbre în cameră în diverse nuanțe de cenușiu, toate alunecînd lin într-o direcție sau alta. Mișcarea obscură, ritmică, și totuși neregulată a umbrelor era liniștitoare în comparație cu presiunea oribilă, întunecată pe care apăsarea pernei pe obraz i-o evoca încă. într-o dimineață, o întrebă pe asistenta care aranja patul: — Ce se află dincolo de fereastră? — Peisaj. Kilometri întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mîna dintr-a ei, păși încet și atent înainte, cu picioarele lunecîndu-i, o prinse din nou să se sprijine și o trase cu greu în jos. Căzură unul în brațele celuilalt, apoi el se rostogoli într-o parte simțind izbiturile ritmice ale rucsacului. Cînd se opri și reuși să se ridice în picioare, pămîntul părea neted și rămase singur în ceață. Nu se mai vedea nici măcar linia galbenă. — Rima! Rima! Rima! țipă el și ascultă, dar nu auzi decît marea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
conținea toracele lui . Frăgezimea carnală a substanței îl făcu să-și tragă înapoi mâna cuprins brusc de repulsie. Și totuși era dificil să-l considere o ființă umană. Se forță să se aplece deasupra obrazului ca să asculte. O boare călduță, ritmică, îi mângâie urechea. Gosseyn se ridică. trăia. Toți erau probabil vii. Tocmai voia să se ridice, când încremeni la jumătatea mișcării auzind un zgomot la una din uși. Cu arma îndreptată spre locul de unde venise zgomotul, se întinse pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
atâta doar că își ținea deschiși ochii, care luceau ca două stele triste, dar, într-o noapte, i-am simțit respirația în ceafa mea, o ușoară adiere de aer m-a făcut să-i bănuiesc clătinările capului iar după tremuratul ritmic al crengilor așternute pe jos și după foșnetul veșmântului său de in mi-am dat seama că se afla, cine știe de când, la câțiva centimetri de noi; mai mult ca sigur, clătina din cap și țopăia acolo, ascultând gânguritul Zenobiei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
din cabană. Afară și-a lepădat sandalele. S-a așezat pe două șezlonguri, la soare. Pe unul dintre ele, desfăcut, cu prelungitor, și-a întins picioarele. Cineva, dintr-o odaie de sus, deschisese aparatul de radio. Se auzea o muzică ritmică. Ea ședea pe șezlonguri și asculta. Cu vârful degetelor goale de la picioare încerca să urmărească ritmul. Ieșisem după ea. Stăteam respectuos, deoparte, așa cum se cuvine, și măsurăm diferența dintre ritmul marcat de ea și cel pe care îl băteam eu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
fel pentru zăpușeala din cameră : cum nu se răcorea decât în zori, puteam lăsa ușa veșnic deschisă. Așa se face că într-o noapte, pe când, culcat pe spate, priveam întunericul și meditam la cine știe ce, am auzit un fel de șoaptă ritmică, un vaiet repetat la intervale fixe. După vaiet urma cu regularitate un râcâit ușor, ca de unghie. Zenobia dormea. „Tu auzi ?“, am întrebat-o (în gând, pentru că nu voiam s-o trezesc). „Petru...“, mi-a răspuns ea (vorbea în somn
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
salam, brânză, pâine... * O colonie de termite a atacat, amenințând să devoreze, o parte a șarpantei catedralei din orașul italian Siena. 14. La ușa lui Poenaru a bătut degeaba. Nu i a răspuns nimeni. Dar, cum dinăuntru se auzea muzică ritmică însoțită de niște țăcănituri metalice, a intrat. Poenaru ocupa o singură cameră, mărișoară, cu un singur divan în ea. Într-un colț al camerei, lângă patefonul pus direct pe podea, o fată blondă bătea step, la disperare. În colțul opus
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
vor putea preleva o parte din energia magnetică a motoarelor navei. Alergă direct la prima magazie, unde, preț de un sfert de oră umplu cu aer degravifiar recipientul etanș în interiorul căruia plasase tuburile. Mai întâi, oscilația fu slabă. Crescu. Frecvența ritmică se mări în creierul său cu regularitate. Pe Pământ tuburile cu șravitoni erau clasate în grupa "înfometaților de radiații". Lipsiți de gravitoni, ei căutau stabilitatea. Până aici, reacție normală. Deoarece, orice lucru, în natură, caută constant să realizeze echilibrul. Metoda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
preliminariile indispensabile într-un antrenament non-A de nivel mai înalt. Mai întâi de toate, deschise apa caldă de la cadă. Reglă termostatul și, până să se dezbrace, reveni în cameră în căutarea unui dispozitiv mecanic capabil să producă un sunet ritmic. Nu găsi. Neplăcut; totuși, cu un pic de ingeniozitate ar ieși din impas. Se despuie și, cada fiind plină, închise robinetul lăsând să se scurgă doar un fir nici prea subțire nici prea rapid de apă. Se îndemnă să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
regulat, ca bătăile inimii. Bat, bat, bat, cald, cald, cald - transpunea semnificațiile. Atât de cald încât toți mușchii se destindeau. Plic, plic, plic, destinde-te, destinde-te... A fost o vreme în istoria omului pe Pământ, când se folosea șocul ritmic al unei picături de apă pe frunte pentru a înnebuni pe cineva. Firește, acum nu-i cădea pe cap; poziția, sub robinet, ar fi fost inconfortabilă, dar principiul rămânea același. Plic, plic, plic, călăii chinezi, inventatori ai acestei metode nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
începu să se îmbrace. - Nu mă întreba nimic, acum, zise el. Voi părăsi poate această navă dar voi reveni. După un timp își aminti de una din zonele memorizate, de pe Venus, cu două luni și jumătate în urmă. Percepea fluxul ritmic și slab al creierului secund. În mod deliberat se destinse așa cum făcuse pe pat. Simți modificarea amintirii. Se alterase vizibil. Simți cum creierul urma schema modificată. Erau mici întreruperi, salturi. Dar de fiecare dată. imaginea fotografiată în mintea lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
2008 În memoria lui Laurence Médard Ca toate orașele mari, el consta din neregularități, schimbări, deplasări alunecoase, pierderi de ritm, ciocniri de lucruri și împrejurări, cu puncte de tăcere între ele, din străzi pavate și nepavate, dintr-o mare pulsație ritmică și din veșnica discordie și dislocarea oricăror ritmuri opuse și semăna în totul unui fluid fierbînd în clocote aflat într-un recipient alcătuit din materialul durabil al caselor, legilor, ordonanțelor și tradițiilor istorice. Robert Musil Omul fără însușiri 1 Mulțumiri
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
conținea toracele lui . Frăgezimea carnală a substanței îl făcu să-și tragă înapoi mâna cuprins brusc de repulsie. Și totuși era dificil să-l considere o ființă umană. Se forță să se aplece deasupra obrazului ca să asculte. O boare călduță, ritmică, îi mângâie urechea. Gosseyn se ridică. trăia. Toți erau probabil vii. Tocmai voia să se ridice, când încremeni la jumătatea mișcării auzind un zgomot la una din uși. Cu arma îndreptată spre locul de unde venise zgomotul, se întinse pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
colectivă. Ascultând mereu înregistrarea, el își modifica ușor ritmul gândurilor, printr-o răsucire a cadranului encefalostatului. Trebuia să fie foarte prudent. Chiar să fi vrut, tot n-ar fi putut să se pună la unison cu acești extratereștri. Pulsațiile astea ritmice ascundeau toate nuanțele posibile ale rațiunii și ale demenței. Trebuia să capteze doar undele care ar fi apărut ca "normale" în graficul unui psihiatru. Aparatul le proiecta pe o rază de lumină care, la rândul ei se reflectă direct pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
un spațiu propriu: vertical/orizontal, stânga/dreapta, mitic/profan, practic/sacru, cu unități în planul expresiei, al conținutului etc. Se poate analiza modul în care funcționează mișcarea brațelor. Mișcările executate de mâini și de brațe pot fi: armonioase, fluente, afective, ritmice sau aritmice (nesiguranță, bruschețe). Uneori, apare o mișcare a mâinii, care poate fi: de agățare prin gesturi, modificarea poate să fie o mișcare de apăsare (un obiect greu, un partener), o mișcare de împingere (agresivă sau cu scop determinat), o
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
subaltern divinității, Eva, creată din coasta lui Adam este subalternă bărbatului). - în mână se ascund semne ale destinului omului în stat: Mișcările corpului se fac simțite și într-un dialog cu publicul (judecător) ori în ascultare (mișcarea mâinilor, grimasa, bătăile ritmice, tensionarea inconștientă) adeseori mișcările sunt determinate de o relație cu forța psihică, religioasă (gestul de rugăciune, ori cu forță directă, mișcările brațului, cu pumnul strâns). Tensionarea motrică, inhibată sau stăpânită, este adeseori antrenată pentru oratori, pentru actori, pentru sportivi, dar
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
savura rafinatele varietăți ale celor mai rafinate băuturi. Din când în când, această lungă sesiune de degus tare bahică îl făcea pe bravul căpitan să apeleze la sprijinul lui Tintin spre a se întoarce în cabina sa, de unde un sforăit ritmic și sonor anunța apoi sosirea somnului binefăcător. Indiferent la peisajul marin, zidit în lumea sa de calcule și de formule, Tournesol își consuma energia reflectând, în fața unui carnet pe care nu îl părăsea niciodată - înnegrind pagină după pagină, cu sentimentul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
discret. —E un nume, spuse. Un nume arab. Omul pe care îl căutăm se numește Afif Aweida. Capitolul 27 Ierusalim, joia anterioară Acesta era sunetul pe care voia să-l audă Shimon Guttman, vacarmul acela de carnaval. Fluierăturile repetate; bătăile ritmice în lăzile de gunoi; zarva care nu putea fi creată decât de un grup puternic de oameni și, mai ales, cu convingeri puternice. Luase parte la o sută de demonstrații la vremea lui, dar asta îl făcea mai mândru decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
la tavan, indiferentă, ca și cum ar fi fost la dentist. Asemenea cuiva care aștepta să se termine ceva relativ neplăcut. Iar apoi ... hopa ... ritmul respirației ei se schimbă. Doar puțin la început, apoi clar. Suspinase. Stomacul ei se încordă, o încordare ritmică. Lisa începu să își maseze sânii și să geamă încet. Mergea. Rick își dublă eforturile. Ea răspunse puternic. Era clar că mergea ... mergea ... Lisa gemea tare acum ... respira sacadat, se zvârcolea, se încorda ... spatele ei se arcui ... Și, dintr-o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
stinghie. Încerci să mă păcălești. Treisprezece. — Cât rămâne dacă din o sută unu scădem șaptezeci? — Treizeci și unu. Dar noi nu avem niciodată atât de multe cifre. Majoritatea sunt cu două cifre. — Noi? Gerard nu spuse nimic. Își clătina capul ritmic. Începu să cânte: — Îmi place parada ... — Gerard, zise Gail. Evan ți-a cerut ajutorul? — Oh, sigur. Apoi, imitându-l perfect pe Evan, continuă: — Hei, Gerrie, vino și ajută-mi. E prea greu pentru mine. Și apoi, văitându-se: — E prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
clubul-discotecă, se interesează de ora la care e programat concertul și după ce intră constată că a ajuns primul. Clubul e încă gol, e prea devreme, se văd doar reflectoarele prin bezna sălii, umbrele meselor și ale scaunelor tăcute, prin razele ritmice ale luminilor colorate... nu e nimeni. Doar muzica, bubuitul boxelor care cutremură pereții, cîțiva barmani la tejghea și atît. Apoi, deodată, se deschide ușa și apare un grup de trei persoane. Mai întîi apar două fete care privesc curioase prin
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
1905-1925) va milita - la fel de dogmatic ca și adversarele ei tradiționaliste - pentru modernitate și citadinism. „Simbolismul” ei e, de fapt, un academism modern, atras de vitalismul solar al lui Verhaeren și Vielle-Griffin, iar versul liber e cultivat în ideea unei armonii ritmice superioare celei romantice. Lipsa de gust modern a directorului, dogmatismul său îngust și mediocritatea majorității colaboratorilor vor precipita însă revolta antiacademistă a tinerilor „independenți” întorși în țară după stagii pariziene și deschiși ultimelor noutăți din Apus. Cele trei serii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plutocrată” a Brătienilor), Cocea va fi condamnat pentru lezmajestate, iar Vinea ține să îi ia apărarea și în paginile Contimporanului („Cocea și pisma dinastică“, nr. 43), făcîndu-i ulterior un portret complex: reorganizator al Partidului Socialist, pamfletar temut („articolele lui Cocea - ritmice, rapide - retorică, lirism, pornografie...”), conducător înnăscut, combativ și independent, omul e „un spectacol de modern dramatism” („N.D. Cocea“, nr. 44). În iulie 1923, revista își încetează apariția. Vinea se refugiază la Facla aceluiași N.D. Cocea, iar Contimporanul reapare abia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cinematograf - mișcarea este dominantă. Cinematograful este drama mișcării. În tabloul fotogenic, actorul, decorul, înscenările lilipute, suprapunerea de tablouri sînt numai mijloace, căci filmul este prima artă care prin natura ei se depărtează de imitație, creează fantasticul. Căderi de forme, urcare ritmică de lumină, sacadări, crispații și destinderi de forme, leșinuri de materie nu pot fi emotive și fără literatură?” „Purificarea” artelor nu exclude însă - dimpotrivă! - colaborarea lor. Pe această linie este recomandată abandonarea „pasivității” statice a tabloului în favoarea mișcării și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]