1,334 matches
-
de folclor, II, „Minerva”, 1988), care descoperă moartea tînărului nelumit în cîntecele poloneze, cu caracter familial, numite dume. Ion Filipciuc adaugă exemple și din alte literaturi, în continuarea cercetării lui Petru Caraman. O mulțime de elemente incifrate de limbaj (obiecte ritualice, gesturi, vocabule) susțin răspîndirea mai largă, extracarpatică, a alegoriei, în forme rudimentare, ca la polonezi, sau dezvoltate și sofisticate, cum apar la români. Din cauza diversității și deghizamentului formelor de expresie, comparatismul făcut în grabă poate să abată cercetarea și pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
semnificante care stau la baza împărtășirii unei culturi. Bineînțeles, ar fi prea mult să credem că RP asigura comunicarea rituala a unei comunități și celebrează identitatea să culturală, chiar dacă unele formule moderne de comunicare pot să fie apropiate de cele ritualice propriu-zise. Însă acceptarea și însușirea unor formule (cum ar fi cele specifice campaniilor sociale plătite de către organizații) nu le asigura acestora titlul de veritabili operatori culturali. Având în vedere această rezervă, trebuie să admitem că înțelegerea și gestionarea, în vederea obiectivelor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și poziție socială / 237 3.2. Gen, statut, rol și concepții despre grup / 240 3.3. Analogie și compensație / 247 3.4. Actualizări, RS și ideologie / 250 4. Ritualuri și eficacitate simbolică / 254 4.1. Definiție și specificitate a comportamentelor ritualice / 254 4.2. "Mecanici" vrăjitorești: exemplul bocajului normand / 259 Bibliografie / 273 Glosar / 283 Index de nume / 293 Index de termeni / 301 Prefață la ediția în limba română "Un concept puternic" sugera, acum cîțiva ani, autorul unui text asupra reprezentărilor sociale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de deplasare: sacrul tinde să se reinvestească într-un anumit număr de obiecte, atitudini, ființe sau instituții, pînă la măsura în care nu mai este întotdeauna ușor de recunoscut." Maisonneuve, 1999, p. 64 Ideea de proliferare și persistență a formelor ritualice, transformarea lor în conținuturi profane și deci extinderea influenței lor sub o înfățișare diferită, "deghizată", pot servi la extinderea definiției lor la alte forme calificate drept "hierofanii moderne" (Maisonneuve) sau "ritualuri seculare" sau "profane" (Rivière). Aceste fenomene reapar cu ajutorul artelor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a conduitelor și codurilor, a actelor și simbolurilor este mult mai mare și mai puțin lipsită de importanță decît se crede, inclusiv în comportamentele cele mai puțin "semiotizate" în aparență. Dar, pentru a explica importanța legăturii dintre RS și conduitele ritualice, vom urma cea mai bună cale în ascensiunea acestui versant abrupt, luînd exemplul fenomenelor în care cele două nu se pot distinge. 4.2. "Mecanici" vrăjitorești: exemplul regiunii normande Sistemele vrăjitorești și de magie studiate, printre alții, de Evans-Pritchard, Mauss
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să-și joace personajul." Mauss, 1974, pp. 368-369 Descrierea mecanismelor vrăjitorești, deși incompletă și trasată în linii mari, arată în ce grad sistemele de reprezentare sînt moduri operatorii. Putem înțelege în cele din urmă care sînt relațiile posibile cu comportamentele ritualice, citind definiția care se poate da: "Sistem codificat de practici, în anumite condiții de loc și de timp, avînd un sens trăit și o valoare simbolică pentru actorii și martorii săi, implicînd angajarea corpului și un anumit raport cu sacrul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
obiecte, prin sisteme de comportamente și de limbaje [...], prin semne emblematice, al căror sens codat constituie unul din bunurile unui grup." Segalen M., Rites et rituels contemporains, Paris, Nathan, 1998, p. 20 În acord cu Maisonneuve, putem vedea în conduitele ritualice trei funcții esențiale în acțiune (Maisonneuve, op. cit., p. 13): stăpînirea mișcării și reasigurarea împotriva angoasei: aceste practici permit exprimarea și eliberarea neliniștii umane în fața corpului și a lumii, "canalizarea emoțiilor puternice" (conjurație, sacrificiu, doliu, inițiere, îngrijire corporală, pasaj de spații
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
PUF, 1984. PÉTARD Jean-Pierre (coord.). Psychologie sociale, Rosny, Bréal, 1999. TAJFEL Henri, "La catégorisation sociale ", in MOSCOVICI Serge (coord.), Introduction à la psychologie sociale (tome I), Paris, Larousse, 1972, pp. 272-302. Structura, geneza și practicile mai mult sau mai puțin ritualice ABRIC, Jean-Claude. Coopération, compétition et représentation sociale, Cousset. DelVal, 1987, (Ed.). Pratiques sociales et représentations, Paris. PUF, 1994. BOURDIEU Pierre, Le Sens pratique, Paris, Minuit, 1980. JOULÉ Robert-Vincent și BEAUVOIS Jean-Léon, La Soumission librement consentie, Paris, PUF, 1998. GUIMELLI Christian
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
apariția noilor forme de reprezentare și simbolizare a divinității. Odată cu această evoluție, dobândind caracter public, imaginea își concentrează totalitatea energiilor sale în ideea de a fi văzută. Prin urmare, ea nu mai pune accentul, ca în trecut, pe caracterul său ritualic, ci pe cel vizual, acordând, prin eliminarea acestei calități, o importanță sporită propriilor aparențe, rolul său major fiind acela de a transpune material, în limbajul lumii vizibile, imaginea nevăzută a lumii invizibile, în care rezidă și sacrul. Mult mai târziu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
prin complementaritate, fie prin antagonism -, oferind dovada practicării unui străvechi cult al fecundității 324. Fără a conștientiza aspectele artistice ale acestor reprezentări, cei care le-au realizat aveau probabil convingerea existenței unor prezențe spirituale, față de care acționau prin diverse forme ritualice. În lumina unor explicații de ordin mistic, în ceea ce privește caracterul cultic al acestor reprezentări, credem că acesta ar putea fi datorat unor credințe străvechi legate de rolul protector și de importanța mistică a redării vizuale a formelor zooși antropomorfe. Filosoful rus
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
un produs material, rezultat al eforturilor creatoare și al fanteziei artistului aflat sub inspirația divină. O astfel de lucrare este capabilă să declanșeze, ulterior, în mintea și-n spiritul contemplatorului ei, o atitudine de respect veritabil, evidențiat prin diferitele manifestări ritualice sau gestuale determinate de exprimarea și aprofundarea trăirilor religioase. Deși convingătoare, avem senzația că toate aceste aspecte nu sunt însă suficiente pentru surprinderea unei definiții complete a artei sacre. Aceste încercări de definire se încadrează în sfera bibliografică, mult mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cu lumea umanului. 14 Jean-Jacques Wunenburger, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca 2000, p. 42. În ansamblul numelor care s-au preocupat de definirea sferei sacrului, Jean-Jacques Wunenburger s-a remarcat în mod special prin găsirea și interpretarea conotațiilor sacre în experianța ritualică a jocului din societățile tradiționale. 15 Julien Ries, Sacrul în istoria religioasă a omenirii, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 5-6. 16 Între susținătorii orientării sociologice s-au remarcat Émile Durkheim, Marcel Mauss, Henri Hubert, René Girard și Roger Caillois, în timp ce
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
București, 2001, p.18. 148 Ibidem, p. 20. 149 Ibidem. 150 Rudolf Otto, op. cit., p. 16. 151 Julia Didier, op. cit., p. 65. 152 Wladislaw Tatarkiewicz a arătat faptul că termenul de mimesis a fost folosit inițial cu referire la activitățile ritualice ale preoților, și nu la artele plastice, Platon fiind cel care a introdus noua concepție despre acest termen, prin care se desemna o imitație a realității. De asemenea, autorul a remarcat faptul că înainte de sec. V î.Hr., grecii au manifestat
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
am ferit să mă întreb, cum m-ar fi îndemnat psihologia realistă modernă, ce ar fi gîndit fiica lui Iefta despre iminența propriei morți și în schimb am luat cuvintele acesteia ca pe un indiciu al unui mod de comportament ritualic. Prin considerațiile aplicate fabulei, sensul termenului a putut fi legat mai curînd de o perioadă de viață decît de o stare. Însă acest lucru a fost posibil doar pentru că, într-o fază ulterioară, am detașat termenul din context, legîndu-l apoi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
chiar litera) se evapora ca neofalina. Noaptea visam litere vî-jîind prin fața ochilor mei și mistuindu-se-n beznă. După o săptămână, firmele pe lângă care treceam pe stradă: Alimentara, încălțăminte, Pâine, Gostat, îmi deveniseră neinteligibile și ostile. Iar când treceam serile, ritualic, prin fața casei "iubitei" (am aflat mai târziu că oftasem, de fapt, toată vacanța în fața unei case greșite), numărul casei îmi zvâcnea în fața ochilor, schimbîndu-se rapid ca zecimile de secundă la un ceas digital, iar pe plăcuța de la colț, numele lui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Către seară copii se retrag fiecare la casele lor, alaiul plugușorului fiind amplificat de cetele de mascați formate din căiuți, urși, capre, banda jianului, căldărari etc. Deși nu se mai cunoaște în totalitate sensul acestor semnificații și simboluri, întreg procesul ritualic al acestor datini se desfășoară respectând tradiția transmisă din “tată în fiu”, măștile de o adevărată măestrie întruchipând diferite figure mitologice, costumele, excelenta învățarea dansului Îjoculă ce îl vor executa cetele și întreaga recuzită sunt pregătite din timp, necesitând multă
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
să-i schimbe numele"71 așadar, boala este cauza pentru care se recurge la această practică. Într-o atare situație, numele copilului se identifică cu o anumită stare de boală, cu răul. Îndepărtarea și înlocuirea numelui echivalează cu o moarte ritualică și cu o renaștere ce ar avea ca efect instaurarea stării de bine. Acesta este și motivul pentru care se va folosi numele unei persoane sănătoase, viguroase, longevive și norocoase. În general, la români se regăsesc unele credințe și superstiții
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
poate în același timp să fie și cauza multor nenorociri. Este simbol al vieții și al morții, al dragostei și fertilității, al binelui și al răului. G.J. Frazer scria despre "focul viu" că ar fi originea tuturor formelor de foc ritualic. Vom observa că unele aspecte ce țin de simbolistica focului au supraviețuit timpului și se manifestă în cele mai neașteptate chipuri 85. O utilizare a focului care s-a păstrat până astăzi privește ritualurile de divinație, în general, și de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
relația dintre actori, spectatori și toate elementele ritului (ex: ritualul turnării cositorului cuprinde deopotrivă actorii, obiectele folosite, mediul ambiant și întreg ansamblul comportamental și gestual). Astfel, amplitudinea imaginii este dată atât de numărul de protagoniști și de spectatori ai actului ritualic, cât și de amploarea desfășurării acestuia (de exemplu: ritualul topirii cositorului presupune cuprinderea într-un cadru amplu a întregului loc de derulare a sa vatra și împrejurimile ei -, precum și a spațiului destinat clientului și descântătoarei). Observatorul trebuie să adopte o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
În acest caz operatorul încearcă să ofere perspectiva beneficiarului ritului prin faptul că poziția (deci perspectiva) sa se confundă cu a acestuia. Practica arată că pot exista și situații de compromis între cadrul și unghiul de bază ale unei practici ritualice. În cinematografie, de pildă, acest fapt ar echivala cu înconjurarea continuă a protagoniștilor, fapt care nu s-a putut realiza în cazul filmului nostru, din cauza unor condiții obiective legate de spațiu. Avantajul acestui compromis constă în aceea că observatorul poate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui fenomen divinatoriu reprezintă o valorizare și o prezentare a unui act ritual prin filtrul privirii celui care urmărește cu interes anumite secvențe ale actului (operator, antropolog). În ceea ce ne privește, am privilegiat în timpul filmărilor tehnicile corporale și pe cele ritualice. Imaginile astfel surprinse vor fi interpretate și analizate într-o manieră originală. Am gândit în acest sens o analiză secvențială (fiecare secvență ritualică este prezentată și interpretată) și una transversală axată pe trei elemente de bază: context, actori, ritual. Sintetic
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ale actului (operator, antropolog). În ceea ce ne privește, am privilegiat în timpul filmărilor tehnicile corporale și pe cele ritualice. Imaginile astfel surprinse vor fi interpretate și analizate într-o manieră originală. Am gândit în acest sens o analiză secvențială (fiecare secvență ritualică este prezentată și interpretată) și una transversală axată pe trei elemente de bază: context, actori, ritual. Sintetic, primul și cel de-al doilea tip de analiză ar putea fi prezentate astfel: ANALIZA SECVENȚIALĂ SECVENȚA NR. TRANSCRIEREA SECVENȚEI INTERPRETARE ANALIZA TRANSVERSALĂ
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Moldovei încă se mai crede că fetele pot să-și vadă ursitul în noaptea de Sfântul Andrei dacă privesc într-o oglindă de apă la lumina unei lumânări. La fel se întâmplă și în cazul divinației meteorologice după fumul focurilor ritualice de primăvară etc. Astfel, locurile dominate de ape, foc, arbori, răscrucile etc. sunt solicitate uneori pentru o serie de practici divinatorii. În fapt, toate aceste elemente vin cu o bogată simbolistică. Pentru populațiile arhaice, ele făceau parte din registrul sacru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
științifică, în care se operează cu concepte sofisticate. Analiza pe care am făcut-o mai sus demonstrează destul de limpede că prezicătorul a conservat foarte bine o serie de caracteristici ale tradiției populare (cel puțin la nivel gestual, verbal și chiar ritualic). Din aceste motive efortul său interpretativ se prezintă ca o hermeneutică populară. Aceasta, la rândul său, poate fi privită fie ca o formă de elevație spirituală (ne referim aici la acele încercări de decriptare a negativului), fie ca un experiment
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unor practici divinatorii la exigențele lumii moderne. Paralel cu aceasta se constată prezența unor persoane specializate, care folosesc cu succes mijloacele media în divinație. Totuși, în unele sate, în mediul rural, divinația se mai practică într-o manieră tradițională, chiar ritualică. Până aici, nimic nu pare a fi surprinzător. Adaptarea în timp a vechilor practici divinatorii am interpretat-o din diverse perspective în capitolele anterioare (este vorba de abordarea sociologică, antropologică și hermeneutico-simbolică).Nu trebuie însă neglijată nici dimensiunea culturală și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]