KorAP: Find »[drukola/base=riveran & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...34 35 36 ...120 >

2,983 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

Porțile de Fier până la Galați, și a decretat distrugerea fortărețelor existente pe malul drept al acestei părți a fluviului, precum și neutralitatea ei. Aceste măsuri indică într-un mod suficient faptul că Europa, recunoscând dificultățile care se opuneau continuării existenței Comisiei Riverane, create prin Tratatul de la Paris, ținea să garanteze într-o manieră eficace libertatea navigației pe Dunăre, recunoscută a fi de interes european. Trebuie și să relevăm faptul că Austria, după ce a reușit să sustragă Dunărea de Sus jurisdicției autorităților instituite

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
să relevăm faptul că Austria, după ce a reușit să sustragă Dunărea de Sus jurisdicției autorităților instituite de Congresul de la Paris, a reclamat ea însăși la Congresul de la Berlin permanența Comisiei Europene (s.a.), prin vocea baronului Haymerle 14. În rezumat, Comisia Riverană creată prin articolul 17 al Tratatului de la Paris din 1856, după ce va fi făcut, vreme de douăzeci și doi de ani, eforturi inutile pentru a se constitui și a se bucura de drepturi care îi fuseseră recunoscute, încetă să existe

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
care exista de a stabili pe Dunăre un sistem de conciliere între interesele comerțului general și al civilizațiilor și ambițiile politice ale Austro-Ungariei. Este bine să amintim aici faptul că una dintre cauzele care au împiedicat Austria să reconstituie Comisia Riverană, în ciuda insistențelor reiterate de toate puterile europene, era de asemenea necesitatea în care s-ar fi găsit în ziua când principiile liberei navigații ar fi fost în mod legal aplicate Dunării, de a aboli privilegiile la care ea a consimțit

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pe care Austria le-a căpătat de pe urma funcționării acestei Societăți și care s-au opus întotdeauna încetării privilegiilor de care se bucura ea, contrar dispozițiilor tuturor actelor internaționale referitoare la navigația pe Dunăre. Situația actuală a Austriei pe Dunăre Comisia Riverană, instituită prin articolul 17 din Tratatul de la Paris, neputându-se niciodată constitui în mod legal din motivele pe care tocmai le-am expus, interesele navigației pe apele Dunării au suferit forțat regimul de liber arbitru al riveranilor. Cu excepția acestei părți

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pe Dunăre Comisia Riverană, instituită prin articolul 17 din Tratatul de la Paris, neputându-se niciodată constitui în mod legal din motivele pe care tocmai le-am expus, interesele navigației pe apele Dunării au suferit forțat regimul de liber arbitru al riveranilor. Cu excepția acestei părți a fluviului care este cuprinsă între mare și Isaccea, iar, de la Tratatul de la Berlin, între mare și Galați, și pe care Europa a considerat-o, pe bună dreptate, o anexă a navigației maritime, o prelungire a apelor

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
absolută, dar, cu toate acestea, neputincioasă, numai ea singură putea să asigure realizarea completă a dorințelor Marile Puteri reunite la Paris a doua zi după războiul din Orient. O atare situație nu este deloc de natură a da satisfacție intereselor riveranilor de la Dunărea de Jos, care au dorit întotdeauna să vadă instalându-se pe tot parcursul fluviului o legislație uniformă, și încă mai puțin acelora dintre puterile europene a căror voință constantă a fost de a garanta libertatea de navigație și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
ei. În partea de sus a fluviului, își exercita supremația asupra altor două state mici germane, prin poziția sa politică și prin superioritatea incontestabilă a traficului său comercial. Pe Dunărea de Jos, la fel, rămânea cea mai puternică dintre puterile riverane, grație imenselor capitaluri și prestigiului de mare putere civilizată. Austria a profitat atât de bine de pe urma situației sale excepționale încât astăzi este aproape fără rival pe Dunăre. Vasele puternicei sale societăți privilegiate de navigație și steamerele* Lloyd-ului austro-ungar brăzdează în

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Paris. Nu există până la porturile fluviale guri ale Dunării care să nu aibă aproape același aspect, ca pentru a atesta faptul că Marile Puteri europene nu au fost, în privința Austriei, nici mai puțin liberale, nici mai puțin ospitaliere ca statele riverane. Pentru a vorbi în mod special despre România, Compania austriacă de navigație numără la ora actuală, pe teritoriul românesc, suficient de multe debarcadere cu toate bastimentele și dependințele necesare, mai multe ateliere complet montate pentru construirea sau repararea navelor și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
depus plângere în fața tribunalelor române împotriva instituirii acestei taxe, pe care o credea contrară spiritului articolului 15 din Tratatul de la Paris. Sesizată de afacere, Înalta Curte de Casație din București a dat câștig de cauză Companiei de Navigație, iar municipalitățile riverane, care nu percepuseră de altfel niciodată acest drept de ancoră, au trebuit să îl șteargă, pe viitor, din veniturile bugetelor comunale. Poziția excelentă de care se bucura Austria în calitatea sa de mare putere danubiană nu a adus niciodată vreo

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
între Austria și România* și, în ultimul rând, mandatul dat, prin Tratatul de la Berlin, Austro-Ungariei pentru străpungerea stâncilor la Porțile de Fier, ca trei acte internaționale prin care i s-a permis succesiv acestei puteri să impieteze asupra drepturilor statelor riverane de la Dunărea de Jos și care ar fi autorizat-o să se mențină astăzi în poziția dobândită. Acest straniu argument nu a avut niciodată onoarea de a fi produs în public. S-a simțit că, chiar dacă ar fi fost fondat

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
atingere drepturilor României. A) Austria a părut că vede întotdeauna în Comisia Europeană instituită prin Tratatul din 1856 o derogare de la principiul suveranității teritoriale, o excepție la regulile consacrate de Congresul din 1815 pentru regimul fluviilor internaționale, o expropiere a riveranilor pentru o cauză de utilitate publică europeană. Această opinie nu este deloc întemeiată, după cum ne propunem s-o dovedim imediat, restabilind veritabila natură a acestei instituții. Atunci când puterile reunite la Congresul de la Paris au instituit Comisia cu sediul la Galați

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
acesteia, o asemenea instituție reprezentativă era necesară din cauza lucrărilor de executat în interesul navigației generale, iar urgența ei fusese recunoscută. Ceea ce dovedește că Europa nu a vrut deloc să diminueze, oricare ar fi fost ele, drepturile de suveranitate teritorială ale riveranilor este că nu numai a fixat, într-un fel precis și categoric, atribuțiile și durata acestei autorități esențialmente temporară, dar a instituit în același timp și o Comisie Riverană Permanentă, care trebuia să înceapă să funcționeze, în plenitudinea suveranității sale

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
diminueze, oricare ar fi fost ele, drepturile de suveranitate teritorială ale riveranilor este că nu numai a fixat, într-un fel precis și categoric, atribuțiile și durata acestei autorități esențialmente temporară, dar a instituit în același timp și o Comisie Riverană Permanentă, care trebuia să înceapă să funcționeze, în plenitudinea suveranității sale, imediat după încetarea mandatului limitat al Comisiei Europene. Dacă nu a putut lua naștere, Comisia Permanentă nu a fost din vina Europei, care i-a deferit în mod exclusiv

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
al Comisiei Europene. Dacă nu a putut lua naștere, Comisia Permanentă nu a fost din vina Europei, care i-a deferit în mod exclusiv jurisdicția pe tot parcursul Dunării, ci numai, așa cum am văzut mai sus, din cauza pretențiilor neconciliabile ale riveranilor înșiși și mai ales din cauza rezistenței oculte, dar energice, a Austriei. Este adevărat că a fost menținută Comisia Europeană chiar și după cedarea către Turcia a gurilor Dunării, lucru care s-a petrecut în 1857. Dar asta se explică de la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de mare învecinate de nisipuri și de alte obstacole care le obstrucționau, ea s-a născut ca să dispară în ziua în care ea și-ar fi îndeplinit definitiv sarcina, pentru a-i face loc regimului de drept comun, adică jurisdicției riveranilor. Nu trebuie decât să citim protocoalele Conferințelor de la Paris și Londra, pentru a vedea cu câtă grijă geloasă puterile țineau să degajeze în orice împrejurare principiul suveranității statelor riverane și să accentueze necesitățile tranzitorii care justificau, pentru câtva timp încă

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pentru a-i face loc regimului de drept comun, adică jurisdicției riveranilor. Nu trebuie decât să citim protocoalele Conferințelor de la Paris și Londra, pentru a vedea cu câtă grijă geloasă puterile țineau să degajeze în orice împrejurare principiul suveranității statelor riverane și să accentueze necesitățile tranzitorii care justificau, pentru câtva timp încă, existența unei autorități europene în punctul unde Dunărea opera joncțiunea cu apele Mării Negre. Trebuie să recunoaștem faptul că Tratatul de la Berlin a crescut ușor puterile acestei autorități fluviale, fără

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de la Berlin a crescut ușor puterile acestei autorități fluviale, fără a-i altera în același timp caracterul ei fundamental. Conform termenilor tratatelor de la Paris și Londra, alcătuirea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială pe Dunăre era atribuită competenței Comisiei Riverane; dar aceste regulamente nu deveneau executorii decât după ce vor fi obținut aprobarea Comisiei Europene. Congresul de la Berlin recunoscând zădărnicia Comisiei statelor riverane, a conferit această atribuție reglementară Comisiei Europene însăși. Exceptată fiind această modificare, destul de justificată de altfel prin inacțiunea

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de la Paris și Londra, alcătuirea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială pe Dunăre era atribuită competenței Comisiei Riverane; dar aceste regulamente nu deveneau executorii decât după ce vor fi obținut aprobarea Comisiei Europene. Congresul de la Berlin recunoscând zădărnicia Comisiei statelor riverane, a conferit această atribuție reglementară Comisiei Europene însăși. Exceptată fiind această modificare, destul de justificată de altfel prin inacțiunea riveranilor și exceptată, de asemenea, extinderea puterilor Comisiei Europene până la Galați, Tratatul de la Berlin a conservat această autoritate internațională cu natura și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
dar aceste regulamente nu deveneau executorii decât după ce vor fi obținut aprobarea Comisiei Europene. Congresul de la Berlin recunoscând zădărnicia Comisiei statelor riverane, a conferit această atribuție reglementară Comisiei Europene însăși. Exceptată fiind această modificare, destul de justificată de altfel prin inacțiunea riveranilor și exceptată, de asemenea, extinderea puterilor Comisiei Europene până la Galați, Tratatul de la Berlin a conservat această autoritate internațională cu natura și rolul care i-au fost atribuite prin Tratatul de la Paris. Deși Austria, printr-un reviriment de opinii care își

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
ceva excepțional referitor la Dunăre în aranjamentele internaționale semnate în timpul Congresului de la Paris, nu poate fi decât dreptul pe care puterile și l-au rezervat de a întreține nave de luptă la gurile Dunării pentru a asigura stricta observare, de către riverani, a principiilor recunoscute ca aplicabile navigației pe acest fluviu. Acest drept de supraveghere, pe care tratatele posterioare l-au confirmat succesiv, este realmente unul excepțional. Dar, mai întâi, el derivă ca o consecință naturală din principiul înscris în articolul 15

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
15 al Tratatului de la Paris și în articolul 52 din Tratatul de la Berlin, care declară că libertatea Dunării este de interes european. El nu este, de altfel, decât o simplă garanție și, chiar prin aceasta, implică necesarmente recunoașterea dreptului aparținând riveranilor de a proceda ei înșiși la administrarea intereselor navigării fluviului. În alți termeni, această instituție are drept scop să vegheze la observarea unui principiu de drept public european, care primează asupra dreptului riveranilor, fără a-l atinge în esența lui

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
prin aceasta, implică necesarmente recunoașterea dreptului aparținând riveranilor de a proceda ei înșiși la administrarea intereselor navigării fluviului. În alți termeni, această instituție are drept scop să vegheze la observarea unui principiu de drept public european, care primează asupra dreptului riveranilor, fără a-l atinge în esența lui. Să se împiedice ca statele riverane să nu interzică navigația pe fluviu națiunilor străine, adică să se asigure libertatea pentru toți și cu titluri egale, fără nici un fel de privilegiu, fără nici un monopol

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
la administrarea intereselor navigării fluviului. În alți termeni, această instituție are drept scop să vegheze la observarea unui principiu de drept public european, care primează asupra dreptului riveranilor, fără a-l atinge în esența lui. Să se împiedice ca statele riverane să nu interzică navigația pe fluviu națiunilor străine, adică să se asigure libertatea pentru toți și cu titluri egale, fără nici un fel de privilegiu, fără nici un monopol: iată care a fost scopul Europei atunci când și-a rezervat mijloacele de a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de a veghea la aplicarea principiilor fluviale proclamate în anul 1815. Este ușor de remarcat că acest precedent european nu are nimic analog cu dreptul pe care Austro-Ungaria îl reclamă astăzi pentru sine, acela de a intra într-o comisie riverană pentru partea Dunării care curge dincolo de frontierele sale. B) S-a susținut că, prin tratatul de comerț și navigație pe care l-a încheiat cu România în 1876*, Austro-Ungaria și-a asigurat avantaje exclusive în favoarea comerțului și industriei proprii. S-

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
o poziție excepțională pe Dunăre. C) În ceea ce privește mandatul dat Austro-Ungariei de Tratatul de la Berlin referitor la distrugerea obstacolelor care împiedicau navigația la Porțile de Fier, este dificil de găsit un titlu care să legitimeze extensia drepturilor acestei puteri ca stat riveran pe Dunăre. Tratatul de la Paris a încredințat execuția acestor lucrări în grija Comisiei Riverane, neputând să prevadă că această comisie ar putea muri înainte de a se naște. Lăsându-le în sarcina Austro-Ungariei, puterile reunite la Congresul de la Berlin nu au

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]