913 matches
-
până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște frâul pocăinței ori al rușinii [...] îi cunoscu pe toți drept lacomi și bețivi, robiți pântecelui ca dobitoacele și fără altă grijă decât desfrâul lor. [...] mai văzu că-s și zgârciți și atât de lacomi de bani, încât vindeau și cumpărau sângele asupriților, chiar și pe cel creștinesc și deopotrivă cu el și lucrurile sfinte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a mai păstra superioritatea și imacularea modelelor de la care au plecat. Asistăm la o demitizare a imagisticii feminine, într-un spirit modern, care se apropie mai mult de realism. Cu Il Filocolo (1336-1338), Giovanni Boccaccio continuă să folosească un narator robit de pasiunea pentru o femeie, de data aceasta este îndrăgostit de Fiammetta, pentru care scrie povestea lui Florio și a iubitei acestuia, Biancifiore, de fapt prelucrează o legendă populară cunoscută prin intermediul a două poeme franceze 596 Giovanni Boccaccio, Teseida, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
19 302 edy, în 15. men, în , spring ales: A ermanic in The , spring Tale, în poetic , spring edium arson's le”, fall aucer's , nr. 1, 13, pp. aucer's y”, Jan f Bath, 70, pp. 97. Reye 98. Robi 1967 99. Rose Sour 100. Gam 101. midd 102. conc vol. 103. „Me 104. Lang 105. Fran 106. Wom 151107. în „F 108. Lega State 109. Aevu 110. „Ess 111. State s, J. L. S. T nson, Ian, , pp. 18
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
exemplu, cineva este Înflăcărat de dorința răutăcioasă de a arăta ridicolul din comportamentul cuiva, Își dezvăluie, de fapt, fără să-și dea seama, micimea sufletească, devenind astfel el Însuși ridicol (și implicit ținta unor ironii). * „Unii stăpînesc cetăți, dar sînt robiți de femei.” (Democrit) De unde rezultă, Încă o dată, faptul știut că „rațiunea” este meșteră În strategii, pe cînd „sentimentul”, În arta de a ne atrage și conduce pe drumurile lui... * Fără Îndoială, „gelozia” cuprinde un teribil paradox: „Gelosul este de plîns
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai certăm. Am putea să murim amândoi din cauza asta. Hai să ne adresăm unui arbitru și să îi acceptăm dinainte decizia. " Iată o achiziție istorică importantă, care ne-a făcut să progresăm. În Scoția, acum 160 de ani, minerii erau robi din tată în fiu, în Franța criminalii erau torturați legal, în public, iar în Anglia, datornicii care nu puteau plăti erau închiși pe viață, copii de șase și opt ani munceau între douăsprezece și paispre-zece ore pe zi, iar oameni
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
1 zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document din 2 decembrie 1595 emis de cancelaria țării Românești, Necula era logofăt.Este vorba de cumpărări de moșii și de robi țigani. Documentul Îl redau mai jos: 1595. (7104) . Decembrie 2. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail văoe>văo>d și domn a toată țara Românească, feciorul marelui și preabunului Pătrașco văoe>văo>d. Da t-am domnia mea această poruncă a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
făcătura lor drăcească. Și mai sînt documentele descoperite în același loc, pe care șărpăria de la Vatican le-a pus la popreală pentru că nu dau bine la scornitura ,,poporului ales” adică poporul ivrit cu care acești făcători de monstruozități criminale, au robit mințile goimilor cap de lut și acela blindat cu plumb, timp de peste 1600 de ani. Să mergem a cerce-ta și judeca zicerile lor dar după mintea noastră și informațiile pe care le avem astăzi despre mincinoasele revelații. Ne spun
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înaintea filistenilor ca să lupte împotriva lor... 4,4 Poporul a trimis la Silo de unde au adus chivotul legămîntului cu Elohim, Domnul oștirilor care șade între heruvimi... 4,9 Întăriți-vă și fiți oameni filisteni- lor, ca nu cumva să fiți robi ivriților cum v-au fost ei robi vouă, fiți oameni și luptați! 4,10 Filistenii au început lupta și Israel a fost bătut...4 ,11 Chivotul lui Iahwe a fost luat și cei doi fii ai lui Eli, Hofni și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
4 Poporul a trimis la Silo de unde au adus chivotul legămîntului cu Elohim, Domnul oștirilor care șade între heruvimi... 4,9 Întăriți-vă și fiți oameni filisteni- lor, ca nu cumva să fiți robi ivriților cum v-au fost ei robi vouă, fiți oameni și luptați! 4,10 Filistenii au început lupta și Israel a fost bătut...4 ,11 Chivotul lui Iahwe a fost luat și cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, au murit... 5,1 Filistenii au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
căci Iahwe al lor nu-i va uita și va aduce înapoi pe prinșii lor de război”. Mozaicii urăsc de moarte pe netăiații împre- jur nu pentru că le-ar fi pricinuit vreun rău ci pentru faptul că nu se lasă robiți de aceste stîrpituri odioase înfrățite cu Satana. Valurile urii viscerale pornite din rărunchii ivriților împotriva filistenilor se găsesc și în proorocirea lui Zaharia ce povestește vedenii plăcute lui Iahwe de pe la anii 520 î.e.n. din Babilon. ,,9,6 Străinul se va
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scrierea propriei existențe și nimeni nu are voie să- contrazică fiindcă devin antisemiți! Ultima menționare a filistenilor ca popor vine chiar din pana ivriților turbați ca-re pe la începutul secolului l al erei noastre și-au propus să distrugă sau să robească tot neamul omenesc sub directa îndrumare și ajutați de Iahwe. În manuscrisul Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului descoperit printre cele de la Qum-ran, spun ei că atunci cînd vor veni în Palestina să elibereze Ierusalimul de mirosul celor netăiați împrejur
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
supune mai întîi pe geții care se cred nemuritori, căci tracii care au în stăpînirea lor Salmydessos...i s-au închinat lui Darius fără nici un fel de împotrivire. Geții însă care luaseră hotărîrea nesăbuită[de a-l înfrunta] au fost robiți pe dată, măcar că ei sînt cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Vicleanul carian vorbește de geții din Mesia de la sudul Istrului pentru că la nord, era după scriitura acestui nemernic, o mare pustietate stăpînită numai de harnicele albine
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dramatizări, pentru scenă și pentru televiziune, ambele cu titlul Medicul de plasă. SCRIERI: Amintiri, Constanța, 1921; Din carnetul unui medic de plasă. Însemnări, pref. Al. Rosetti, București, 1948; ed. I-II, București, 1949; ed. 3, București, 1958; Scrieri, îngr. Mihail Robea, pref. Ion Biberi, București, 1967; Pagini de dor, f.l., f.a. Traduceri: Ivan Turgheniev, După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, Pitești, 1922; Comori sufletești, Câmpulung, 1923; Rabindranath Tagore, Prinos de cântece (Gitanjali), Pitești, 1923; Îndrăgiți natura. Culegere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
113; Constant Ionescu, „Din carnetul unui medic de plasă”, RMB, 1948, 1 318; Adrian Marino, Însemnările doctorului Ulieru, „Națiunea”, 1948, 225; Mihail Meria, Lucrările dintâi ale doctorului Ulieru, CNT, 1948, 116; Perpessicius, Opere, XI, 349-353; Călinescu, Gâlceava, II, 852-855; Mihail Robea, 15 ani de la moartea lui Ulieru, „Secera și ciocanul”, 1958, 27; Fănuș Neagu, Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Călinescu, Gâlceava, II, 852-855; Mihail Robea, 15 ani de la moartea lui Ulieru, „Secera și ciocanul”, 1958, 27; Fănuș Neagu, Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale, VR, 1959, 9; Mihail Robea, Completări la un jurnal, VR, 1961, 2; Mihail Robea, George Ulieru scriitorul, LL, 1962; Gheorghe Petrovici, Medicul de țară Gheorghe Ulieru, București, 1963; Marin Voiculescu, Mircea Anghelescu, Medici scriitori... Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
lui Ulieru, „Secera și ciocanul”, 1958, 27; Fănuș Neagu, Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale, VR, 1959, 9; Mihail Robea, Completări la un jurnal, VR, 1961, 2; Mihail Robea, George Ulieru scriitorul, LL, 1962; Gheorghe Petrovici, Medicul de țară Gheorghe Ulieru, București, 1963; Marin Voiculescu, Mircea Anghelescu, Medici scriitori... Scriitori medici, pref. Tudor Vianu, București, 1964, 252-255; Augustin Z. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Pe urmele doctorului Ulieru, LCF, 1958, 10; Paul Georgescu, „Din însemnările unui medic de plasă”, „Informația Bucureștiului”, 1959, 1 840; Mihail Robea, Ulieru și administrația vremii sale, VR, 1959, 9; Mihail Robea, Completări la un jurnal, VR, 1961, 2; Mihail Robea, George Ulieru scriitorul, LL, 1962; Gheorghe Petrovici, Medicul de țară Gheorghe Ulieru, București, 1963; Marin Voiculescu, Mircea Anghelescu, Medici scriitori... Scriitori medici, pref. Tudor Vianu, București, 1964, 252-255; Augustin Z. N. Pop, Din istoria culturii argeșene, Pitești, 1965, 56-57; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
-mbracă sub el Orașul în negură-albastră. Și cum rămăsesem visând, Un clopot începe să sune Așa de duios și de blând De parcă o rugă ar spune... Și purpur plutea în fâșii Prin negura vînătă-a serii, Pe uliți străvechi și pustii, Robite de vraja tăcerii. El sună și alte-i răspund, Cântând ca argintul de clare, Și-odată s-aude din fund Și clopotul domului mare! Și valuri de-adînci armonii Părând că sunt sute și mii Plutesc în fantastice zboruri, De îngeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vorbesc de abandonarea faimoasei mîndrii virile a bărbatului În fața femeii. MÎndria lui Alecu este să intre În jug și, dacă se poate, pentru totdeauna: „Acești ochi plini de putere căutînd cu mîngîiere n-au zăbovit să găsească lesnire să mă robească. Dar și eu fără sfială le didei făgăduială rob să le fiu În vecie cu mare statornicie... ........................................... Că rob credincios Îi sînt pîn’voi intra În mormînt”... Aici, În robie, cu lațul dulce de gît, Înamoratul poetic trece prin chinurile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sacrificiului: simbolul existenței În libertate sau al morții În demnitate. Propoziții celebre: „CÎt va fi-n cer o cruce ș-un Ștefan pe pămînt, Nime nu va deschide Moldovei un mormînt! CÎt vor călca dușmanii În țara de români, Ei robi vor fi În țară, dar vecinie nu stăpîni! Decît Moldova-n lanțuri, mai bine ștearsă fie, Decît o viață moartă, mai bine-o moarte vie!” Discursul folosește aproape toate formele retoricii. Lipsește doar invectiva, pe care o utilizează cu strălucire
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
binele și răul, plăcerea și amărăciunea. În Cine-i Amoriul, Conachi epuizează imaginile acestei Împerecheri de elemente antinomice: Amoriul poartă arme ca ostașii, dă năvală și fuge cu slăbiciune, ia cetăți dar nu le-nchină, se dă rob dar și robește, rănește și vindecă, aprinde focul groaznic și potolește focul... Armele lui sînt mila și iubirea: „Armele lui nu-s de heră, ci-s de milă, de iubire, De durere, de suspinuri, de rugi fără contenire. Cu dînsăle să armează, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la ochii săi” și, În genere, Ikanok (numele lui Konaki citit invers!) adiaforisește adică, este nepăsător față de acest subiect. Afrodita este jignită și pune pe capul indiferentului tînăr un premiu regal: „voi da stemampărătească/orișcăreia femei/va putea ca să-l robească/la mîngîioși ochii săi”... Amor face teoria omului, ființă slabă, Înlănțuit inevitabil de iubire („Ah, Îi slab omul, măicuță, și supus pe cît Îl vrei”). CÎt de mîndru, tare ar fi, omul robește la „un nu știu ce plăcut”. E Îndeajuns o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stemampărătească/orișcăreia femei/va putea ca să-l robească/la mîngîioși ochii săi”... Amor face teoria omului, ființă slabă, Înlănțuit inevitabil de iubire („Ah, Îi slab omul, măicuță, și supus pe cît Îl vrei”). CÎt de mîndru, tare ar fi, omul robește la „un nu știu ce plăcut”. E Îndeajuns o clipală, o zîmbire, un dar mic nesocotit pentru ca sufletul să intre În focul mistuitor. Ikanok Însuși se supune, prilej pentru Afrodita de a filozofa: viața omului este un somn În care el visează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este Învățătura, Lumea-i dragostea și ura. Oare dragostea ce este, Adevăru-i sau poveste? Este-un adevăr pe lume Căruia cu nu-i pun nume, Îi las lumii să-l gîcească. Ce-i simhaiioa fireasca. Care lumea Împărătește, Inimi, suflete robește, Aducînd Într-o unire A raiului fericire. CÎnd să trezesc doi din somn, Îngeru-i om pentru om, Iată dragostea ce este. Adevăru-i nu-i poveste.” Ingenioase rotiri de propoziții, slobodă limbă, mai mare detașare de nenorocirile dragostei! Conachi este În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]