6,157 matches
-
șotron e ușor de acceptat din punct de vedere fonetic, iar extinderea unei denumiri de la un joc la altul, în baza unei analogii, e o evoluție semantică normală. Asemănarea dintre tabla de șah și desenul șotronului e destul de evidentă; în româna veche și populară exista și expresia în șatrange „în carouri”. Sunt și alte argumente în favoarea acestei explicații: tabla de șah este folosită și pentru jocul de dame; în traducerea din 1838, se vorbește despre „câmpul bătăliii”, respectiv „ace știută scândură
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
această primă realizare, în literatură, a unei monografii dedicate „Mirosului”, căci, urmând cursuri de romanistică, în Sudul Franței, l-a putut auzi pe faimosul stilistician Pierre Guiraud vorbind despre acea nuvelă, pe care i-o dădusem în 1968 (știa bine româna, fusese lector la Iași, iar când a văzut, la Bușteni, florile din nuvelă, a exclamat, făcând cu ochiul: «Ah, les capucines!»). Când s-a lansat volumul meu, la Gaudeamus 2002, i-am telefonat Ruxandrei Oteteleșanu (am investigat să-i aflu
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
unele fulgurante, altele detaliate, animate toate de-un suflu care nu e doar al lor, ci și al locului. Aici e momentul să-mi exprim admirația și pentru traducerea extraordinară semnată de Dan Munteanu Colán, capabilă să redea într-o română nuanțată atît vorbirea de stradă cubaneză, cît și monoloage interioare destructurate, plus o întreagă atmosferă de oraș tropical și hedonist, cum pare să arate Havana lui Cabrera Infante, fără să exagereze în direcția autohtonizării prea apăsate dar reușind totuși să
Trei tigri (a)politici by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5732_a_7057]
-
dar l-au derivat în konópion, care însemna pat cu perdea contra țânțarilor. Latinul conopeun păstra sensul din urmă, dar franceza (canapé), italiana (canape), neogreaca (kanapés) și turca (kanape) i l-au dat pe cel actual. De unde l-a împrumutat româna? Atestat în 1792, putea proveni din oricare dintre limbile din urmă. În fine, să nu uit să vă spun că româna, ca, de altfel, orice limbă, nu doar a importat, dar a și exportat cuvinte. Exemplul cel mai uimitor este
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
canapé), italiana (canape), neogreaca (kanapés) și turca (kanape) i l-au dat pe cel actual. De unde l-a împrumutat româna? Atestat în 1792, putea proveni din oricare dintre limbile din urmă. În fine, să nu uit să vă spun că româna, ca, de altfel, orice limbă, nu doar a importat, dar a și exportat cuvinte. Exemplul cel mai uimitor este mămăligă: a trecut în, nu mai puțin de, unsprezece limbi: bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă și
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
pentru douăzeci de lei și a câtorva prostituate gata să-și exercite meseria și cu care tinerii angajează un dialog dezinhibat. În rest, mai este loc pentru anodine șicanări, pentru o dezbatere „intelectuală”, inutil prelungită, în privința traducerii unor înjurături din română în engleză, pentru un schimb de replici contondente cu un golan aflat în trecere, cam ceea intră în aria reziduală a timpul pierdut. Gara nu oferă nimic, este un loc unde nu s-a întâmplat nimic, iar ceea ce se întâmplă
Gară pentru cinci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5746_a_7071]
-
F.: Doamnă, eu, dacă s-ar putea, l-aș rade pe veioză din dicționarul nostru: e un vocabul absolut rebarbativ. Știu că, în fond, el e inevitabil; numai că poezia - definiție! - e o modalitate de a evita, subtil, niscaiva termeni... Româna nu prea știe, din păcate, să adopte unele fonetisme „străineze” (vorba lui Luca Pițu): ü, ö... L. N.: Și atunci? Ș. F.: Știu și eu că asta-i veilleuse-a românească și că nu avem alternativă. Veieză, totuși, ar suna mai
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
-ul latrecut.ro) arată că pelicanolul românesc din anii ’60-’80 copia cutia produsului german; nu-mi mai amintesc exact și nu am la îndemână dovezi clare care să arate dacă era copiat „oficial” și numele (ușor de transpus în română, prin simpla substituție k/c), sau dacă acesta era doar atribuit de vorbitori, din obișnuință, iar produsul purta doar inscripția neutră „pastă albă de lipit”. Oricum, unii dintre comentatorii de pe internet cunosc originea termenului mai bine decât majoritatea dicționarelor noastre
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
mixed, care provine, prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de dicționarele englezești uzuale, de exemplu de Concise Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit cu termeni deja existenți în română, moșteniți din latină sau împrumutați din franceză. Împrumuturi mai vechi din franceză sunt termenii mixt, mixtură, mixaj și a mixa; unele dintre surse (fr. mixer, mixage - verb și nume de acțiune) sunt de fapt adaptări, din prima jumătate a secolului
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
ziariștii români recurg uneori și la alte grafii, în primul rând la forma burka („Burka: vălul islamic transformă femeile în fantome", Adevărul, 15.10.2009). In privința genului, nu apare nicio ezitare: datorită finalei în -a, substantivul este încadrat în română între feminine. Adaptarea morfologică este totuși mai lentă, pentru că presupune refacerea un singular nearticulat în -ă (ca în cazul lui pizză, admis cu greu alături de pizza) și apariția unor modificări mai profunde la genitiv-dativ. Există totuși poziții sintactice în care
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
normele limbii standard, calcurile (care introduc construcții nereperate până atunci și adesea ambigue) pot fi însă mai supărătoare decât preluările lexicale neasimilate, tocmai pentru că se răspândesc foarte ușor. Am discutat cu câtva timp în urmă o construcție nouă - stranie în română - a verbului a oferta. Acesta (reprezentând, oricum, o inovație recentă, față de mai vechiul a oferi) apare cu sensul „a i se face o ofertă" și cu un subiect gramatical având rolul semantic de destinatar, într-o structură pseudo-tranzitivă imitată după
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
în Ghencea" (cancan.ro, 8.03.2010) etc. O altă construcție calchiată care se aude tot mai des în ultima vreme - mai ales în limbajul administrației, al finanțelor, al afacerilor - cuprinde verbul a adresa. Acesta își schimbă construcția firească în română (cu subiect, obiect direct și indirect: cineva adresează o cerere, o invitație etc. cuiva), adăugându-și, prin imitație după engleză, sensuri noi și combinații derutante. Noile construcții apar mai ales cu participiul adresat. În mod obișnuit, pot fi adresate acte
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
of (oneself)"; „to deal with" (exemplu: „the chance to addressimportant issues" (Merriam-Webster on-line). Multe dintre ilustrările actuale din română provin probabil din traduceri neatente, influențate de sintaxa originalului; modelul pare totuși să fi intrat în uzul tehnic-administrativ. Se regăsesc în română două tipare: unul în care un efort de cercetare este adresat problemelor-„enorma literatură adresată problemei capitulațiilor" (scritube.com); „conferință adresată problemelor de leadership" (gysd.net); „secțiunea adresată problemelor tehnice" (suport. forums-free. com); „echipa a conștientizat acest lucru și s-
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
f1.netsport.ro) - și altul în care problemele sunt adresate (adică vizate, tratate cu atenție): „problema adresată de proiect" (curs-online.ro); „solicitanții trebuie să precizeze secțiunea și obiectivul (obiectivele) adresate în propunere" (adrnordest.ro). Acest tipar - cel mai nefiresc în română - circulă deja și în limbajul jurnalistic: „Una dintre problemele adresate de Janet în carte este «apariția poreclelor», aici cântăreața amintind despre faptul că în adolescență ei i se spunea «Dunk»" (libertatea.ro, 26.05.2010).
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
ca un partid „dealmaker“ de centru, răsturnând coalițiile majoritare când spre stânga, când spre dreapta. În timp, această strategie a dat roade prin crearea școlilor separate în limba maghiară, restituirea proprietăților religioase ale maghiarilor și folosirea limbilor naționale altele decât româna în instanțe și alte locuri oficiale de muncă. El a refuzat să intre în dialog cu Uniunea Civică Maghiară - UCM, o facțiune radicală din UDMR. El și cei din jurul lui și-au arătat în mod repetat îngrijorarea că prin proprii
WikiLeaks: UDMR - partid corupt, misogin şi divizat. Ţinutul Secuiesc, un nou Kosovo () [Corola-journal/Journalistic/60534_a_61859]
-
printre care Amalia Năstase, Roxana Iliescu, Crina Abrudan, Tand Nicolai, Andrei Aradits au servit la casă, alături de angajații restaurantului tip fast-food, alăturându-se campaniei “Mi-e poftă să fac bine”. Au pătruns în bucătăria restaurantului de la McDonald's de la Piața Româna din Capitală. Nu doar că au vândut gustoasele produse doritorilor, ci au făcut și donații. Vedetele s-au arătat încântate de această inițiativă și s-au descurcat foarte bine și la strâns bani. Alături de îndrăgitele vedete, oameni de rând - tineri
INEDIT. Cătălin Botezatu, așa cum nu l-ați mai văzut până acum by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/60699_a_62024]
-
la reședința regală Bagshot, din Surrey. În cadrul vizitei, Altețele Lor Regale se vor întâlni cu reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile, ai corpului diplomatic, precum și cu oameni de cultură. Legăturile de tradiție între Casele Regale ale Marii Britanii și Românei se manifestă puternic în zilele noastre. Astfel, cele două Familii Regale sărbătoresc împreună, prin tradiție, aniversări și evenimente importante.
Familia Regală, la Londra. Discuții cu investitori importanți by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62001_a_63326]
-
opinie". În engleză, respondent, substantiv și adjectiv, provine de la verbul respond, preluat din vechea franceză. Și respond, și répondre sunt urmași ai verbului latin respondere, din care provine, de altfel, și verbul românesc a răspunde. Revenind la formele concurente din română, constatăm că ambele sunt justificate, au legătură cu latina și cu fondul lexical de bază moștenit în română din latină. Într-o epocă a purismului, amândouă ar fi fost respinse, construindu-se în locul lor un românizat răspundent. Nici o șansă, astăzi
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
répondre sunt urmași ai verbului latin respondere, din care provine, de altfel, și verbul românesc a răspunde. Revenind la formele concurente din română, constatăm că ambele sunt justificate, au legătură cu latina și cu fondul lexical de bază moștenit în română din latină. Într-o epocă a purismului, amândouă ar fi fost respinse, construindu-se în locul lor un românizat răspundent. Nici o șansă, astăzi, pentru o asemenea formă, care ne sună comic. În schimb, dacă uzul nu a înclinat în mod decisiv
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
furnizate de agențiile de presă etc.), dar și prin faptul că păstrează, grafic, o apropiere mai mare de etimonul latin și de familia lexicală a lui a răspunde. În plus, s-a dovedit foarte ușor asimilabilă prin pronunțarea perfect adaptată românei și care îi maschează natura de anglicism. Repondent ar trebui să rămână în continuare, ca variantă literară, cele două forme fiind oscilații formale ale unui cuvânt cu etimologie multiplă.
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
mai recurge la ajutorul tău, în momentul cînd vom avea nevoie de ceva special. În cazul Sjostrand, n-am nevoie de cărți, ci de 7-8 poeme copii xerox, dacă e posibil într-o limbă de circulație sau în traducere literala română. Bineînțeles avem nevoie de intervențiile tale în ce priveste obținerea subvenționării. Nu mă îndoiesc că sprijinul tău va fi eficient. Cu cele mai bune gînduri Ștefan Aug. Doinaș P.S. Am primit și al doilea plic, si șunt emoționat de interesul
Scrisori către Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/6204_a_7529]
-
Ady Endre (poet maghiar, născut în satul ardelean care acum îi poartă numele), plus doi principi ai Transilvaniei din familii de nobili unguri, un astronom și un scriitor maghiar. TOP. Explicația referitoare la personalitățile române pare simplă. Wikipedia în limba româna, care i-ar fi putut face faimoși pe Eminescu, Mihai Viteazul sau Burebista, e mai slabă calitativ decât cea în maghiară. Nu doar că are mai puține articole, dar în vreme ce maghiarii se laudă cu 827 de „articole de calitate" (featured
TOP cei mai influenți oameni din istorie. Surpriză privind romanii din TOP by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62123_a_63448]
-
probabil neutru). „Gallardo Spyder, cabrioleta anului" (Curierul Național, 11.12.2009); „acum 15 ani un cabriolet era considerat culmea luxului auto" (Adevărul, 13.07.2007); „liniile noului cabrio au personalitate" (Săptămâna financiară, 26.05.2006). Explicația fenomenului e destul de simplă: româna a împrumutat termenul cabrioletă (din fr. cabriolet) în epoca în care acesta desemna doar un tip de trăsură ușoară. Ulterior, către mijlocul secolului al XX-lea, cabriolet a devenit un termen internațional (prezent în franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană etc.
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
și din germană) termenul cabriolet și abrevierea sa cabrio,introducându-i ca atare în limbă, poate și cu intenția de a produce o specializare, de a marca suplimentar deosebirea dintre trăsură și mașină. Istoria poate fi luată de departe: în română, împrumutul cabrioletă e, foarte probabil, înrudit cu termenul vechi căprioară; în franceză, în secolul al XVIII-lea, trăsurii ușoare (care saltă din piatră în piatră!) i-a fost atribuită denumirea cabriolet, pornind de la verbul cabrioler, la rândul său legat de
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
feminină; dicționarul lui Tiktin (ediția Paul Miron, 1986) indică drept primă atestare (pe care alte dicționare o ignoră în continuare) Condica limbii române a lui Iordache Golescu (manuscris din jurul lui 1832). În franceză, cabriolet e substantiv masculin; forma feminină din română s-ar putea explica printr-o analogie cu denumirile majorității mijloacelor de transport similare (seria cuprinde pe trăsură, trăsurică, birjă, brișcă, caleașcă, droșcă, șaretă etc.). În dicționarul său român-francez din 1893, Frédéric Damé considera că termenul românesc era neutru, înregis-trându-l
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]