66,509 matches
-
tragem chiar din primele zile, chiar din primele clipe de cînd s-a înființat globul pămîntesc și celelalte planete.” (p. 120) Formulată într-un agramatism egal doar cu imbecilitatea dascălilor-metodiști care l-au dictat elevilor, ideea cosmogoniei naționaliste (în care românii se nasc odată cu sorii și planeții), ca și cea a genezei politice a globului pămîntesc (la fel de ușor “înființat” ca o organizație de Partid), par scoase dintr-un Abecedar pentru oligofreni. Împinsă dincolo chiar de limitele naționaliste ale megalomaniei ceaușiste (Traian
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
în care ultima întrebare a fost dacă sabia lui Ștefan cel Mare va fi adusă în România, în anul comemorării voievodului. O întrebare care i-a făcut să frisoneze, fără îndoială, pe concetățenii noștri, deoarece asta e marea problemă a românilor, după mintea redactorului TVR. * În EVENIEMNTUL ZILEI, Cornel Nistorescu titrează, fără menajamente: “Ziua lui Ceaușescu - ziua lor”, în editorialul său din 26 ianuarie. Iată cum explică Nistorescu acest titlu: “De ce nu ne-am încheiat socotelile cu Ceaușescu și epoca sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
refuzînd principiile burghezo-liberale ale secolului său, în numele unui statu-quo care să îngăduie perpetuarea în Principate a mentalităților și cutumelor orientale. Dimpotrivă, în concepția lui Maiorescu, civilizația pune la noi capăt barbariei o dată cu (în expresia lui Călinescu) “descoperirea Occidentului”. „Pe noi, românii, scrie el în Direcția nouă, ne-a scos soarta fără de veste din întunericul Turciei și ne-a pus în fața Europei. O dată cu gurile Dunării ni s-au deschis porțile Carpaților și prin ele au intrat formele civilizației din Franța și din
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
doar de acelea din epoca lui Carol I. Și oare nu ne răsună, astăzi încă, în urechi, în legătură cu nevoia de a umple formele occidentale pe care le-am împrumutat după 1989, avertismentul cu care Maiorescu își încheie studiul din 1872: „românii [...] au pierdut dreptul de a comite greșeli nepedepsite”? Cele două articole menționate, precum și alte cîteva din anii ’60-’70 ai secolului XIX, au declanșat ceea ce am putea considera prima bătălie canonică din literatura română. Maiorescu însuși a folosit expresia „critică
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
Zarojanu Orice fenomen, orice calitate, orice entitate manifestată în exces devine un abuz. Chiar și libertatea. Chiar și inteligența. Chiar și politețea. Libertatea practicată excesiv ajunge repede să fie o îngrădire a libertății altora, dacă nu chiar agresiune propriu-zisă - noi, românii trăitori după 1989, știm asta mai bine decît oricine. Inteligența (sau cultura) manifestată excesiv este ostentativă și, prin aceasta, riscă să fie o contradicție în sine, căci nu e inteligent (și nu prea este o dovadă de cultură) să-ți
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
ea) există o perversitate intelectuală și o inteligență puțin comune, în fața cărora este greu să-ți frînezi admirația. Lucia Hosta este o femeie teribil de deșteaptă, iar unele dintre judecățile sale privind lumea post-comunistă, realitatea românească în perioada tranziției, situația românilor (și româncelor) din Statele Unite, realitatea americană de azi i-ar putea face să pălească de invidie și pe cei mai galonați analiști politici ai momentului. Descrierea apelor tulburi ale postcomunismului este magistrală. Iar modul în care trebuie abordată o astfel
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
aspecte ale acestei imagini. Sper că bibliografia mea - care cuprinde cîteva sute de titluri - va fi de folos și pentru alte direcții de cercetare. - Unii v-au reproșat totuși fie o anumită „indulgență”, trecerea cu vederea a unor defecte ale românilor, semnalate de autorii germani, alții v-au reproșat, dimpotrivă, „severitatea”. Știu că la noi s-a încercat, s-a propus traducerea lucrării dumneavoastră înainte de 1989 și au fost niște indicații venite de sus, deci, pe plan politic, încît cartea n-
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
și simplu n-ar fi existat. - Spuneți-mi acum... Unele dintre tendințele imagologice își propun ca miză - politică, să spunem - deconstruirea unor stereotipuri. - Așa este și pe bună dreptate. - Credeți că lucrarea dumneavoastră a creat o imagine mai obiectivă a românului, a arătat una mai obiectivă? - Care este imaginea obiectivă? Există așa ceva? Nu se poate spune care este “caracterul” unui popor, mai întîi fiindcă poporul român, ca și orice alt popor, nu are o natură veșnic statornică, invariabilă, cu calități ancorate
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
mea nu pretinde deloc a fi un portret al “ființei” românești. Nu vrea să fie altceva decît o înregistrare a ceea ce observatorii germani de altădată au crezut că este, contrazicîndu-se, de altfel, nu rareori unul pe altul. - Dar există stereotipuri. Românul este leneș, hoț... - Nu puțini călători spun, într-adevăr, că românul nu este prea harnic. Dar, cum arăt pe larg, în majoritate își dau seama din ce motive. Ce rost ar avea - se spune, de exemplu - ca bietul țăran român
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Nu vrea să fie altceva decît o înregistrare a ceea ce observatorii germani de altădată au crezut că este, contrazicîndu-se, de altfel, nu rareori unul pe altul. - Dar există stereotipuri. Românul este leneș, hoț... - Nu puțini călători spun, într-adevăr, că românul nu este prea harnic. Dar, cum arăt pe larg, în majoritate își dau seama din ce motive. Ce rost ar avea - se spune, de exemplu - ca bietul țăran român să muncească mai mult decît e nevoie pentru a-și hrăni
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
să-i fure grîul și vitele, să-i ardă casa, să-l constrîngă să fugă cu ai săi în păduri și munți. Experiența tatălui și a strămoșilor săi i-a dat lecția că nu merită să fii prea harnic. Iar românul hoț? Nu țin minte să fi dat de un asemenea stereotip. Românul haiduc, bandit, răzbunător, cîteodată sălbatic în anumite circumstanțe, în anumite situații istorice, cînd era asuprit - asta da. Și să nu uităm laturile pozitive ale imaginii: cum ar fi
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
constrîngă să fugă cu ai săi în păduri și munți. Experiența tatălui și a strămoșilor săi i-a dat lecția că nu merită să fii prea harnic. Iar românul hoț? Nu țin minte să fi dat de un asemenea stereotip. Românul haiduc, bandit, răzbunător, cîteodată sălbatic în anumite circumstanțe, în anumite situații istorice, cînd era asuprit - asta da. Și să nu uităm laturile pozitive ale imaginii: cum ar fi blîndețea, omenia, ospitalitatea, toleranța și altele. De altfel, în cărțile citate de
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
de divertisment, de consum — pentru că asta era în epoca aceea un comediograf și un producător de schițe publicate în presă”, „scriitor de mărunțișuri”), ci faptul că beneficiarul unei asemenea popularități nu e un valah get-beget! Promovarea acestui „străin deghizat în român” ar fi „o porcărie”, un triumf al „spiritului de autoînjosire” caracteristic, după Marian Popa, românilor. În spatele proclamării genialității lui Caragiale s-ar afla, desigur, o „temeinică acțiune ocultă de restructurare psiho-volițională a etniei române”. Cine e „Oculta” și ce-o
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
ar afla, desigur, o „temeinică acțiune ocultă de restructurare psiho-volițională a etniei române”. Cine e „Oculta” și ce-o fi urmărind Dânsa nu ni se mai spune. Și, fiind vorba de Caragiale, nici nu putem ghici! Ca străin „deghizat” în român, Caragiale ne-a observat în voie și ne-a „pictat” în modul care-i repugnă atât de violent d-lui Popa. Însăși stabilirea lui Caragiale la Berlin e văzută de actualul său concetățean (asta e situația!) în termenii unei fraude
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
considerații intră ușor în sfera patologicului, și ele pot fi lăsate în pagină așa cum le-a proiectat autorul lor, cu adevărat trist e că Marian Popa are, în latura colaborării cu Securitatea, avocați plini de inițiative. Dan Culcer, alt critic român stabilit în străinătate, consideră perfect legitim demersul colegului său convertit la germanitate: „De altfel, cui să fi adresat șdacă nu Securității, n.m., M.M.ț un astfel de proiect de reintegrare? Mai cunoașteți o altă instituție în România care ar fi
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
Chihaia. Al treilea compartiment al volumului (după În hățișurile istoriei literare și Căi de întoarcere) este Explorări în spațiul francez. Avizată cunoscătoare a acestei literaturi (mai acum un an sau doi, a publicat o remarcabilă carte despre Marcel Proust și românii), Cornelia Ștefănescu e atrasă în mod special de biografii: Alphonse Daudet, Roland Barthes, sau de confesii biografice care vin de la Marguerite Yourcenar, Pierre Magnan, Jean Cayrol. În cartea acestuia subliniază o fundamentală profesie de credință, scrisul ca filosofie de viață
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
d’honneur de Jean Rouaud (Premiul „Goncourt”, 1990), a cărui atmosferă o reconstituie sugestiv, Cornelia Ștefănescu are prilejul să relateze despre scandalurile și contestațiile privind cel mai prestigios premiu literar francez. Să menționăm că el a încununat și opera unui român, amintitul roman Dumnezeu s-a născut în exil de Vintilă Horia, deși la insistențele autorităților comuniste de la București, care l-au calomniat în modul cel mai nedemn, i-a fost retras. Într-un stil sprinten se rezumă aspectele esențiale ale
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
scriitoare și în limba română care a primit Premiul Nobel pentru literatură. Să ne bucurăm și să o felicităm din inimă! În România, Traian Băsescu a fost reales președinte pentru încă 5 ani. Spiritele încinse s-au mai calmat. Noi, românii din exil, am înclinat balanța în direcția pe care am crezut-o cea mai bună. Îl așteptăm pe președintele Traian Băsescu în vizită la Montréal, așa cum ne-a promis public cu doi ani în urmă. Dar oare ce surprize ne
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
Așteptăm de la cititori și alte propuneri, de orice fel. Cititorilor revistei DESTINE LITERARE (repet - stăpânii noștri) le urez din nou sănătate și lectură plăcută! Colegilor, le urez ca în anul 2010 să le fie Muzele pe aproape! Pace și prosperitate românilor de pe toată planeta! LA MULȚI ANI!
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
și tăifăsuind la gura caloriferului debranșat, înveliți în pături prin care se poate citi ziarul cu interesante promisiuni electoral-pesediste, pedepeneliste, emilconstantinesciste (?!?) ș.a., am redescoperit bucuria Crăciunului, Anului Nou și a Bobotezei; adică a Sfintelor sărbători de iarnă, apropiate de sufletul românului; sărbători cu aromă de cozonaci și miros de fripturi și sarmale (de la vecini(*); cu colinde frumoase și țânci rumeni la față (din cauza febrei, fiindcă n-au avut bani de vaccin antigripal); cu mese pline de bunătăți, împrejuru-le cu cei dragi
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
și pururea și...), neveste mutilate de soți (și soți opăriți sau înjunghiați de propriile neveste), instituții școlare prin care „șuieră, șuieră vântul” (A. E. Baconsky: Dor de iarnă), întreprinderi falimentare, devalizări, abuzuri în serviciu (și sexuale) patru grupe mari de români: a) copii; b) disponibilizați, viitori șomeri; c) pensionari și d) cerșetori (plus muncitorii la negru fără nici un Dumnezeu, și majoritatea demnitarilor fără de legea aceasta); locuințe (sordide), zone împădurite (transformate în deșerturi prin defrișări), găinării, flagranturi, clădiri-monumente (gata să se dărâme
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
istorie vii satisfacții, iar sinelui poftitor de sinteze un tablou complet atât al structurii și evoluției exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire în țară în acea societate și printre acele evenimente de acum zece-treisprezece ani, la care acum nu ne mai prea gândim. Diarista își revede casa părintească, ocupată de călăul mamei martire - la procesul de recuperare
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
înainte de a se întinde gros pe zeci de metri din trotuarul bulevardului. La coada la pîine mă nimeresc lîngă o domnișoară nițel scriitoare, nițel ziaristă. Și începe ea să mi-i foarfece pe cei de la coada la Loto. |știa sînt românii! Nu s-ar duce să muncească, vor să cîștige la loterie! Bagă ea de seamă că nu intru în duet cu remarcile ei critice și-mi pune o întrebare de control: Tu joci la loto? Recunosc că da, fără nici un
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
Nu se lasă - dintre pisălogii ăștia se aleg activiștii politici și misionarii. Nu-i așa că aș dona marele premiu, dacă l-aș cîștiga, societăților de caritate? Asta în nici unc az! După care mi-aduc aminte de zicerea ei cu românii puturoși. Și-o fac de două parale cu vorbe alese. Cu ce e românul puturos dacă joacă la loto? S-a făcut vreun plan de redresare economică și lumea în loc să se ducă să-și caute de muncă, duminica, stă la
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
așa că aș dona marele premiu, dacă l-aș cîștiga, societăților de caritate? Asta în nici unc az! După care mi-aduc aminte de zicerea ei cu românii puturoși. Și-o fac de două parale cu vorbe alese. Cu ce e românul puturos dacă joacă la loto? S-a făcut vreun plan de redresare economică și lumea în loc să se ducă să-și caute de muncă, duminica, stă la coadă la loto? Amărîții ăștia vin și ei la spartul tîrgului să aibă la
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]